SUBIECTUL I (12 puncte)

Studiază fiecare sursă în parte și realizează sarcina propusă.

Nr. Item Scor
1 Studiază coperta cărții. Numește un fapt istoric pe care autorul îl poate oferi pentru a L
justifica titlul lucrării. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

Inscripție: Sufragete
2 Studiază titlul articolului. Determină o schimbare importantă în evoluția economică L
a SUA în perioada interbelică. Argumentează răspunsul. 0
1
2
3

Inscripție: Criză pe strada

Wall. Marțea neagră în
America.
3 Studiază tabelul. Compară dezvoltarea economică a României cu a altor țări în L
perioada interbelică. Argumentează răspunsul. 0
Tabel: Venitul național pe 1
cap de locuitor (dolari), 1938 2
Țara Venitul 3
național
Marea Britanie 512
Iugoslavia 106
România 110
Polonia 94
Bulgaria 89
Turcia 62
4 Studiază harta. Numește scopul constituirii Micii Înțelegeri. Argumentează L
răspunsul. 0
Legendă: URSS, Bulgaria, 1
Ungaria – state revizioniste 2
3

SUBIECTUL al II-lea (23 de puncte)

Studiază materialul suport și realizează sarcinile propuse.

SURSA A. REPERE CRONOLOGICE

29 iulie 1924 - adoptarea Hotărârii Biroului
politic al PC(b) din URSS cu privire la crearea
RASSM
12 octombrie 1924 – Hotărârea Sesiunii a III-a
a Comitetului Executiv Central din Ucraina cu
privire la constituirea RASSM în componența
Ucrainei Sovietice
23 aprilie 1925 – adoptarea Constituției
RASSM
1932-1933 – Foametea în RASSM
1937-1938 – perioada de vârf a Marii Terori
27 februarie 1938 - Hotărârea cu privire la
trecerea scrisului moldovenesc de la grafia latină
la cea chirilică

SURSA B.
„[...] Crearea acestei republici va genera o serie întreagă de consecințe de ordin intern (din
punct de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) și internațional.
Republica Moldovenească ar putea juca același rol de factor politico-propagandistic pe care
îl joacă Republica Belorusă față de Polonia și cea Carelă – față de Finlanda. Ea ar putea focaliza
atenția și ar crea pretexte evidente în pretențiile alipirii la Republica Moldovenească a Basarabiei.
Din acest punct de vedere, devine imperioasă necesitatea de a crea anume o republică socialistă și
nu o regiune autonomă în componența URSS. Unirea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului
ar servi drept breșă strategică a URSS față de Balcani, pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de
pod în scopuri militare și politice.”
(Din Memoriul cu privire la necesitatea creării RASSM, 4 februarie 1924)

SURSA C. SURSA D.
„[...] Sovietele urmăresc metodic
distrugerea religiei, obiceiurilor și a familiei
moldovenilor. Li se confiscă produsul muncii lor, li
se sechestrează averea [...] și îi silesc cu forța să se
înscrie în gospodăriile colective ”colhozuri” [...]
De la o vreme guvernul comunist al republicii a
dispus ca moldovenii să fie deportați treptat în
Siberia și în regiunea Arhanghelsk din nordul
Siberiei.”
(Din Memoriul românilor transnistreni înaintat
Ligii Națiunilor, martie 1932)
Nr. Item Scor
Utilizează sursa A și cunoștințele obținute anterior.
1 Numește evenimentul istoric care a încheiat procesul de creare a RASSM. L
0
1
Utilizează sursa B și cunoștințele obținute anterior.
2 Determină, în baza sursei B, două scopuri urmărite de autoritățile sovietice prin L
constituirea unei republici în stânga Nistrului. Explică răspunsul. 0
1. 1
2
3
4
2.

Utilizează sursele A, B și cunoștințele obținute anterior.

3 Explică termenul autonomie. L
0
1
2

Utilizează sursele A, C și cunoștințele obținute anterior.

4 Descrie, conform modelului propus, două consecințe ale proclamării RASSM. L
Consecință politică: 0
1
2
3
Consecință economică: 4
___________________________________________________________________
__________________________________________________________________
5 Apreciază politica promovată de autoritățile sovietice față de micii proprietari de L
pământ. Formulează două argumente. 0
1
2
3
4
5

6 Formulează, cu trimitere la datele statistice din diagramă (Sursa D), o concluzie L

despre structura etnică a RASSM. 0
1
2
7 Exprimă-ți opinia: De ce a fost adresat Memorandumul către Liga Națiunilor? L
Formulează două argumente. 0
1
2
3
4
5

SUBIECTUL al III-lea (15 puncte)

Studiază sursele A-C.
SURSA A.
„Joi, 24 octombrie 1929 este prima din zilele pe care istoria […] le identifică cu panica din
1929 […]. Incertitudinea conducea din ce în ce mai mulți oameni să încerce să vândă […] rumoarea
cuprindea Wall Streeet-ul și străzile adiacente. Acțiunile se vindeau acum pe nimic. Bursele din
Chicago și Buffalo se închiseseră.”
(J.K.Galbraith, Marele crah, 1929)
SURSA B.
„În Germania criza economică s-a manifestat mai devastator chiar decât în SUA, până în
1932 peste 40% dintre germani rămăseseră fără locuri de muncă (în SUA rata șomajului era de
numai 25 %). […] În Franța criza a dus la falimentarea a 1457 de întreprinderi și la reducerea
drastică a prețurilor în agricultură, fenomenul șomajului a fost resimțit abia în 1935 când au fost
înregistrați 4,2 milioane de șomeri.”
( Pricop Oliver Constantin, Criza economică globală și reașezarea centrelor de putere)
SURSA C.
„[…] “Criza preţurilor” s-a făcut simţită la nivelul comerţului exterior, prin scăderea
impresionantă a preţurilor produselor exportate de România pe pieţele internaţionale: cereale,
petrol, lemn, vite. Când se vorbeşte de scăderea preţurilor, percepţia populaţiei este că se întâmplă
un lucru bun, dar a urmat „criza veniturilor”. […] Toţi cei care exportau atât producătorii agricoli,
cât şi cei din industrie, au suferit o cădere a veniturilor. […] Anul 1929 a fost un an agricol foarte
bun. […] Dar, dintr-o producţie mare s-au obţinut venituri mici. Pentru că nu au mai putut să
exporte, producătorii […] nu şi-au mai acoperit cheltuielile de producţie, fapt ce a determinat
apariţia „crizei de consum”. Angajaţii din economie şi agricultură, salariaţii publici, liber
profesioniştii, cei din învăţământ şi sănătate au resimţit reducerea veniturilor, scăderea puterii de
cumpărare. A urmat „criza producţiei”, scăzând puterea de cumpărare şi consumul, producţia
internă, de asemenea, s-a prăbuşit şi ea. Comerţul a fost destabilizat, volumul vânzărilor a scăzut
(…). Cu marfa nevândută, s-a ajuns la „criză de producţie”. Cu depozitele pline de marfă şi fără
cumpărători, fabricanţii nu mai investeau în materii prime şi în mână de lucru, a fost „criza locurilor
de muncă”.
(Mugur Isărescu, Consideraţii privind Marea Criză Economică din 1929 – 1933)
 Item Scor
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Marea criză
economică din 1929-1933 a produs efecte distructive. L
0
1
Notă: Formulează cel puțin trei argumente. 2

L
0
1
2
3

L
0
1
2
3
4
5
6
7

L
0
1
2

L
0
1