Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Faust este drama unui învăţat din epoca reformei lui Luther, căruia ştiinţa vremii nemaifiindu-i
îndestulătoare, încearcă practicile zadarnice ale magiei şi încheie, în cele din urmă, un pact cu
spiritul răului, cu Mefistofel, legându-se cu preţul sufletului său pentru a obţine fericirea ca voluptate,
ştiinţă şi putere. Faust este deci un rebel împotriva ordinii morale existente. Tema este străveche şi
trebuie urmărită, pentru a o înţelege în întruparea dată de Goethe, de-a lungul întregului trecut al
omenirii. Pentru că au existat totdeauna antagonisme sociale, lupte de clasă, prăbuşiri ale câte unei
orânduiri, forme noi ale societăţii omeneşti, înlocuind cu violenţă pe cele anterioare, motivul
rebeliunii este unul din cele mai vechi ale literaturii.
E&te indicatăpa&iunea cunoaşterii foarte puternică =n &ufletul lui *au&t 3ado2ândit aripi de
Riltur şi a 'rut &ă cercete;e toate temeiurilecerului şi ale pământului " Înapoiat la Ritten2erg el
in'ocă pedia'ol pe Dep?o&top?ile&
În momentul &emnării
pactului el &pune 3Di<am propu& &ă cercete; elementele şideoarece după darurile care mi<au
fo&t ?ără;ite de &u& n<amgă&it =n mintea mea =ndemânarea tre2uincioa&ă şi nici n<amputut<o
=n'ăţa de la oameni am ale& şi m<am dat =n puterea&piritului infernal pentru ca ace&ta &ă<mi
'e&tea&că şi &ă măin&truia&că =n ştiinţa dorită " >pt ani rămâne *au&t la Rit<ten2erg =n to'ărăşia
lui Ragner di&cipolul lui şi a lui De<p?o&top?ile& care =i =mplineşte toate dorinţele şi<l face &ă
audăo mu;ică minunată ori de câte ori =l =ncearcă 'reo remuşcare"*au&t doreşte &ă &e
că&ătorea&că dar dia'olul =i refu;ăcă&ătoria făgăduindu<i =n&ă alte şi cele mai frumoa&e
femei3aşa =ncât inima =i tremură de 2ucurie =n con'or2irile &ale cuDep?o&top?ile& *au&t
află tainele =n legătură cu cerul şi iadul şide&pre căderea lui Lucifer" În &oarta ace&tuia *au&t
recunoaştepe a &a şi plân&ul căinţii =l podideşte" 8flă apoi &ecretele de&preoriginea şi orânduirea
lumii de&pre mer&ul planetelor de&prec?ipul cum &e produc anotimpurile de&pre
=n&uşirileelementelor" Ntiinţa co&mologică a lui Dep?o&top?ile& e&te =n&ăaceea a antic?ităţii a
&ferelor cereştiK noile de&coperiri ale lui/opernic nu o =m2ogăţi&eră cu nimic" Prin toate ace&te
=n'ăţături *au&t de'ine totuşi un mare matematician capa2il &ăpre;ică fenomenele a&tronomice şi
meteorologice şi &ăcalcule;e datele calendari&tice" 8tunci =ncepe călătoria lui *au&t &u2 conducerea
lui Dep?o&top?ile&" La 7oma eroul admiră&trălucirea palatului papal şi rămâne trei ;ile şi trei nopţi
acolofăcându<i papei tot felul de far&e
eran după cum o2&er'ă unul dintre comentatori" La/on&tantinopol cei doi călători &e
=nfăţişea;ă &ultanuluiDep?o&top?ile& =m2răcând =n acea&tă =mpre urare co&tumul
şipodoa2ele papei" 8ung a&tfel la curtea =mpăratului I/arol al V<leaJ
ui animal" @orinţe ;adarniceW >rologiul 2ate cea&ulinelucta2il" *au&t e&te pierdutK iadul =l =ng?
ite" /orul intonea;ă
3Dlădiţa creşterii menită &<a răpu&Ni laurii lui 8polo? pe fruntea/ea =nţeleaptă<i pâr oleşte
focul"Pierdut e *au&t" /ugetaţi căderea<i/e ne =n'aţă oameni i&cu&iţi Să nu râ'niţi la cele ce<&
oprite"
Tema fau&tică a i&pitit pe mai mulţi &criitori ai &ecolului al -V<lea dar e&te &igur că acel care a
&upu&<o unei e'oluţii?otărâtoare şi i<a dat o &emnificaţie cu totul deo&e2ită
ÄDin toate timpurile, Iluminismul a urmrit în cel mai larg sens al gândirii progresiste ca s
eliberezeoamenii de fric
i s doboare imagina
ia prin cunoa
tere.´
-Dialectica Iluminismului