DE LA NISIP LA

ENERGIA SOLARĂ
ELEV:TURCANU DAMIAN
PROFESOR:PASCARI TATIANA
CUPRINS

• Nisipul
• Formarea nisipului
• Structura nisipului
• Energia solară
• Energia solară termică
• Energia solară fotovoltaică
• Colectoarele solare
• Utilizarea nisipului pentru colectoarele solare
• Siliciul
• Rolul siliciului ca acumulator – un „microsoare” în cutie.
• Modalități de utilizare a nisipului pentru obtinirea energiei solare
• Concluzie
• Ce am utilizat?
NISIPUL

• Prin nisip se înțelege o rocă sedimentară neconsolidată, provenită din sfărâmarea unor
minerale, roci sau organisme și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine
(0,063–2 mm). Componentul principal al nisipului este cuarțul; mai rar conține minerale
ca: monazit, casiterit, diamant, safir, granat.
• Este utilizat ca material de construcție, în industria sticlei sau pentru extragerea unor
componenți utili. Prin consolidare, nisipul se transformă în gresie.
FORMAREA NISIPULUI

• Nisipul se formează prin procese fizico-chimice, cauzate de acțiunea de erodare a

intemperiilor asupra rocilor magmatice (ca granit) și metamorfice.
• Prin acțiunea de eroziune a apei și vântului sunt transportate fragmentele mici desprinse
din roci, suferind și o serie de transformări printr-o acțiune chimică asupra acestor
particule care se vor uni între ele rezultând fragmente mai mari.
• Prin acțiunea mecanică fragmentele transportate vor avea forme rotunjite, acest proces de
șlefuire este mai intens la fragmentele care sunt transportate pe distanțe mai mari și la
rocile mai puțin dure.
STRUCTURA NISIPULUI

• Părțile componente ale nisipului variază în funcție de rocile din care provin, cea mai mare a nisipului este constituită din fragmente de
cuarț (SiO2) cauza fiind duritatea mare a cuarțului care îl face rezistent la acțiunile fizico-chimice din timpul proceselor de eroziune.

• După structură nisipurile pot fi:

 nisipuri coraligene prezente pe atoli (insulele de corali) bogate în carbonat de calciu (CaCO3)

 nisipuri provenite din scoici bogate de asemenea în carbonat de calciu

 nisipuri bogate în olivină prezente pe plajele din Hawaii

 nisipuri vulcanice provenite din roci vulcanice ca bazalt, sau cenușă vulcanică (rezultată din erupții).

 După mărimea granulelor de nisip:

Nisip Mărimea granulelor

Nisip dur(grosier) 0,63-2mm
Nisip mijlociu(mediu) 0,20-0,63mm
Nisip fin 0,063-0,20mm
ENERGIA SOLARĂ

• Energia solară este energia emisă de Soare, fiind o sursă de energie regenerabilă. Aceasta
este deja captată în multe părți ale lumii și are potenţialul de a furniza de câteva ori
consumul global de energie curent dacă este exploatată corespunzător. Energia solară
poate fi folosită direct pentru a produce electricitate sau pentru încălzire şi chiar pentru
răcire. Potenţialul viitor al acesteia este limitat doar de disponibilitatea noastră de a
profita de ocazie.
ENERGIA SOLARĂ TERMICĂ

• Utilizarea radiaţiilor solare ca energie termică este cunoscută sub numele de încălzire termică
solară.
• Caldura solară functionează, în principiu, ca o conductă de apă din grădina care rămâne în soare.
Suprafaţa tubului absoarbe lumina, în special radiaţia termică, iar apa este încălzită în interior.
Încălzirea solară funcționează conform:
• Colectorii absorb lumina soarelui prin absorbant. Aici este încălzit un lichid termovectorial
special. 10 pompă care transportă apoi lichidul la schimbătorul de căldură Energia generată este
apoi transmisă unui rezervor de stocare Când căldura sau radiaţia solară nu este suficientă pentru
a incălzi apa, un sistem convenţional de încălzire va încălzi rezervorul la temperatura dorita. o
medie anuală de aproximativ 60% din energia necesară pentru producţia de apă caldă menajeră
este produsă de o instalație medie sau mică.
ENERGIA SOLARĂ FOTOVOLTAICĂ

• Aceasta implică generarea electricităţii din lumină. Secretul acestui proces este utilizarea unui
material semiconductor ce poate fi ajustat pentru a elibera electroni, particulele încărcate negativ ce
formează baza electricităţii. Cel mai comun material semiconductor folosit pentru celule
fotovoltaice este siliconul, un element foarte des întâlnit în nisip. Toate celulele fotovoltaice au cel
puţin două straturi de asemenea semiconductori, unul încărcat pozitiv şi unul încărcat negativ.
Atunci când lumina bate pe semiconductor, câmpul electric de la interfaţa acestor două straturi face
ca electricitatea să circule, generând curent direct (DC). Cu cât lumina este mai puternică, cu atât
fluxul de electricitate este mai mare. Un sistem fotovoltaic nu necesită deci lumină strălucitoare
pentru a funcţiona. Generează electricitate și în zilele înnorate, cu un debit de energie generat
proportional cu densitatea norilor. Datorită reflexiei luminii din nori, zilele cu câtiva nori pot avea
drept rezultat productii mai mari de energie decât zilele cu un cer complet senin.
COLECTOARELE SOLARE

• Spre deosebire de panourile solare fotovoltaice, un colector solar, (captator solar, panou
solar termic) este o instalație ce captează energia solară conținută în razele solare și o
transformă în energie termică. Deoarece aproape întreg spectrul radiației solare este
utilizat pentru producerea de energie termică, randamentul acestor colectoare este ridicat
fiind în jur de 60 % - 75 % raportat la energia razelor solare incidente.
UTILIZAREA NISIPULUI PENTRU COLECTOARELE
SOLARE
• În funcție de costul produsului, stratul superior al colectoarelor solare este realizat din:
-sticlă simplă sau călită;
-sticlă antireflexivă, cu un strat care elimină reflexia luminii solare;
-sticlă polarizată sau autocurățată.
• Principalul component al sticlei este nisipul, astfel el este folosit pentru colectoarele
solare.
SILICIUL

• Siliciul este foarte răspândit în natură, însă nu în stare liberă, desi masa sa alcătuieşte 27,5
% din cea a scoarţei Pământului prin constituţia silicată sub forma silicei (dioxidului de
siliciu) și silicați cum ar fi mica, feldspatul, s.a. Este al doilea element ca răspândire pe
Pământ, după oxigen. Cuarţul este forma cristalină stabilă a bioxidului de siliciu,
prezentându-se în stare pură sub formă de cristale incolore (cristal de stâncă), precum și
varietăţi colorate: ametistul-violet, citrinul -galben etc. Siliciul se găseşte în graminee, în
scheletul multor animale marine (diatomee şi infuzori); după moartea acestor animale,
scheletele se depun pe fundul mărilor formând kiselgurul sau pământul de infuzori.
ROLUL SILICIULUI CA ACUMULATOR – UN
„MICROSOARE” ÎN CUTIE.
• Cercetătorii de la Institutul de Tehnologii din Massachusetts şi Institutul de Tehnologii din Georgia - ambele
din SUA, au anunţat că au identificat o soluţie care ar permite producătorilor să depoziteze undeva excesul de
electricitate, care de obicei este irosit și nu poate fi recuperat. Ei au propus construirea unor cutii în formă de
siloz, umplute cu siliciu topit alb-cald, numind acest sistem "soare în cutie". Siliciul din siloz lucrează ca un
acumulator reîncărcabil gigant, unde este stocat excesul de electricitate în formă de căldură. Când consumatorii
au nevoie electricitate pe timp de noapte și panourile fotovoltaice sunt inutile, oglinzile fotovoltaice din
interiorul silozului captează lumina emanată de siliciul încălzit și o convertește înapoi în energie electrică.
• Acelaşi principiu poate fi aplicat şi în cazul parcurilor eoliene, sau a centralelor ce funcționează în baza
carburanţilor naturali, au precizat cercetătorii. O comunicate din circa 100.000 de gospodării este beneficiarul
experimentului cu siliciul.
MODALITĂȚI DE UTILIZARE A NISIPULUI
PENTRU OBTINIREA ENERGIEI SOLARE
• Institutul Independent de Cercetare pentru știinta și Tehnologie din Masdar a anunţat recent un test de succes
al unei tehnologii care permite utilizarea nisipului obişnuit al deșertului ca dispozitiv de stocare a energiei
termice din instalaţiile solare. Proiectul inovator al oamenilor de stiință a fost numit SandStock („stocarea
nisipului"), iar scopul său este de a dezvolta un sistem de stocare a energiei solare ieftin și eficient în
care particulele de nisip acţionau simultan ca un colector de căldură, un purtător şi un mediu pentru
stocarea energiei termice.
• În timpul experimentelor, cercetătorii au reuşit să obţină rezultate pozitive la temperaturi de până la 1000 de grade
Celsius. Acum, deșerturile din Emiratele Arabe Unite pot fi considerate ca potenţiale depozite de energie termică.
• Studiile au arătat că nisipul poate fi utilizat ca acumulator de căldură până la 800-1000 ° C. Cu ajutorul analizei
fluorescenţei cu raze X și a difracţiei cu raze X, compozitia chimică a nisipului a relevat o predominanță a cuarţului
și a carbonaţilor. Măsurătorile proprietăților reflectorizante ale nisipului, efectuate înainte şi după ciclul de încălzire
termică, au arătat posibilitatea de a folosi nisipul nu numai ca dispozitiv de stocare a energiei, ci și ca absorbant
atunci când este expus la un flux de radiaţie focalizat.
CONCLUZIE

• După cum observaţi utilizarea energiei solare aduce doar satisfacții și beneficii. In plus,
această resursă arată grija omului faţă de mediul care îl înconjoară.
CE AM UTILIZAT?

Pentru realizarea acestui proiect am utilizat:

• Internetul
• Informații deja cunoscute
Și alte surse de informare.