Discurs

,,Originea şi evoluţia limbii române”

- Bună ziua.În această zi am marea onoarea de a mă afla în incita __________ pentru a ţine
un discurs pentru dumnevoastră .
Subiectul discursului expus de mine în cîteva minute va fi : ,,Originea şi evoluţia limbii
române” şi voi avea ca scop să vă prezint informaţii la subiect ca să vă convingenţi că fiecare din
noi trebuie să ştie istoria sa,cine a contribuit la formarea ei .
Discursul va fi format din două teme de bază:
1.Scurte date,informaţii despre originea şi evoluţia limbii române .
2. Contribuţia scriitorilor la dezvoltarea limbii române.
Deci,dacă îmi permitiţi o să încep cu scurte date despre originea limbii române.
Lingvişti români şi străini de prestigiu, istorici, arheologi, au pus în evidenţă, în decursul
timpului, date şi documente de limba care statuează originea limbii române, originea şi caracterul
ei. În urma războaielor dintre daci şi romani, Dacia a fost transformată în provincie romană, şi a
rămas stăpînită timp de 165 de ani (106-271) de romani. Romanizarea populaţiei băştinaşe s-a
desfăşurat relativ rapid şi uşor. Peste 2600 de inscripţii scrise în latineşte şi descoperite pe teritoriul
ţării noastre arată limpede acest lucru. Limba română provine din latina populară vorbită sau latina
vulgară.Acest aspect al latinei stă şi la baza celorlalte limbi romanice: italiana, spaniola, portugheza,
catalana, occitana sau provensala, romansa sau retoromana şi franceza. Morfologia limbii române
moşteneşte, în bună măsură, realitatea limbii latine populare. Primul document cunoscut scris în
româneşte este o scurtă scrisoare din anul 1521 "Scrisoarea lui Neacsu de la Cîmpu lung".
În continuare aş dori să vă comunic despre contribuţia scriitorilor la dezvoltarea limbii române.
În evoluţia sa, literatura română a cunoscut o serie de etape fundamentale, începînd cu literatura
populară, apogeul acestei dezvoltări fiind marcat de epoca marilor clasici cînd pe scena vieţii
culturale apar numeroase personalităţi, precum Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Luca
Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creangă. Manifestînd un interes deosebit pentru cultură şi
civilizaţie,Titu Maiorescu este cunoscut prin textele sale de critică literară „În afara strălucitului lui
talent de orator de catedră, domnul Maiorescu este un mare literar, om cu o înzestrare intelectuală
înafară de orice concurs”. (I.L.Caragiale). Mihai Eminescu a contribuit la dezvoltarea şi
modernizarea poeziei româneşti, el fiind cel care a inaugurat nuvela fantastică pe care aveau să o
continuie cu strălucire Mircea Eliade, Vasile Voiculescu şi alţii. „Opera lui Eminescu creşte cu
toate rădăcinile în cea mai plină tradiţie şi este o exponentă deplină, sub toate aspectele romantice,
a spiritului autohton”(G. Călinescu). Creangă creează o operă extrem de unitară sub raportul
conţinutului şi al mijloacelor artistice, opera sa este alcătuită din poveşti,povestiri,nuvele şi romanul
„Amintiri din copilărie” publicat în „Convorbiri literare”. „Amintiri din copilărie” este capodopera
cu caracter naţional şi universal.„Opera lui Ion Creangă este „epopeea poporului român. Creangă
este Homer al nostru”. (G. Ibrăileanu). G. Călinescu spune că „Creangă este poporul român însuşi
cuprins într-un moment de genială expansiune”. După ce am parcurs studiul marilor clasici ai
literaturii române din a doua jumătate a secolului XIX: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L.Caragiale
se cuvine să înţelegem într-un mod cît mai sintetic locul pe care aceşti scriitori îl ocupă
în dezvoltarea ulterioară a literaturii române.
În concluzie aş putea spune că pentru limba noastră cea română au luptat strămoşii,strămoşilor
noştri şi nouă nu ne rămîne decît s-o preţuim,s-o transmitem generaţiilor urmatoare. Nu există nimic
mai de preţ pentru un popor decît graiul matern, întrucît acesta este plămînul prin care respiră
întregul neam şi suflarea în care se contopeşte sufletul român. Limba română este comoara
poporului nostru.Nichita Stănescu a spus că ,,Limba română este un organism viu” iar nouă nu ne
rămîne decît să demonstrăm asta şi peste ani,iar asta e şansa noastră la existenţă continuă.Spre
sfîrşit vin cu un sfat pentru toţi: ,,Să-ţi preţuieşti, să-ţi iubeşti, să-ţi respecţi limba, e datoria
fiecăruia dintre noi atît timp cît pretindem că suntem o părticică dintr-un popor, căci avem o patrie
căreia îi suntem devotaţi cu tot sufletul”.