Studiu de caz:

Latinitate si Dacism
George Calinescu:
Istoria literaturii romane, de la origini pana in
prezent

Componenta grupei:
1. Banica Florin
2. Dumitrache Florina
3. Panait Nela
4. Radu Georgiana
 Cuprins:
• Titlul: „Latinitate şi dacism”
• Bibliografie: Călinescu George – „Istoria
literaturii române”

Plan de lucru:
• Delimitari conceptuale.
• Context istoric.
• Etapele formarii limbii romane.
• Substrat vs adstrat, definitii,
exemplificari.
• Reflectarea temei in literatura ,,Creanga
de aur” (M. Sadoveanu )
• Reflectarea temei in cinematografie ,,
Columna lui Traian ”
• Concluzii.
• Bibliografie.
 Latinitate si Dacism
• Pentru o mai buna intelegere a temei de „Latinitate si dacism” este necesara delimitarea
conceptelor ce compun titlul studiului de caz. Astfel, obtinem daua definitii:

• 1. - cea a latinismului, care se enunta astfel: LATINÍSM s. n : Cuvânt/constructie,

împrumutate din latină si neintegrate încă.
• Curent în lingvistica si filologia română din sec. XIX, care, continuând ideile fruntasilor
scolii Ardelene, din dorinta de a demonstra multilateral, împotriva teoriilor falsei
tendentioase, latinitatea poporului românsi a limbii sale, a ajuns la unele exagerări pe linia
latinizării formate a limbii; curentul latinist. (< fr.latinis me )

• 2. – cea a dacismului: DACÍSM s. n : (Livr.) Caracter specific dacilor.

• Element lexical din limba dacilor. – Dac + suf.–is m. Odata definite cele doua concepte,
putem porni in explicarea conceptului de „Latinitate si dacism”.

• Baza oricărei literaturi naţionale este viaţa spirituală a poporului, iar organul ei de
exprimare este limba lui. Născută pentru a servi ca mijloc de comunicare, limba n-a putut să
nu atragă atenţia asupra sa. “Orice cultură începe cu un miracol al spiritului : limba.” ( Jacob
Burckhardt )

• Temelia limbii şi a poporului român o reprezintă conceptele de latinitate şi dacism.

• Latinitatea, este un curent de idei referitor la originea latină a unui neam.

• Dacismul este un curent ideologic autohton, afirmat la începutul secolului al XX – lea, şi caracterizat
prin exagerarea contribuţiei dacilor în etnogeneza românească.
•

• Limba română, reprezentantă a latinitaţii răsăritene, a fost de-a lungul timpului, cântată şi slavită în
lucrările lor de mulţi scriitori români, care şi-au închinat viaţa şi munca lor patriei, fiind conştienţi de
originea nobilă a acestei limbi, şi de cultura pe care aceasta o presupune.

• Formarea poporului român în spaţiul carpato-danubian şi continuitatea lui în acest spaţiu, constituie
un proces asemănător formării şi continuităţii celorlalte popoare romanice europene: francez, italian,
spaniol şi portughez.

• La toate aceste popoare, constatăm un element etnic de bază: galii în cazul francezilor, celtiberii în
cazul spaniolilor şi portughezilor, galii şi etruscii în cazul italienilor. La români au fost daco-geţii,
ramura de nord a tracilor.

• Limba română provine din latina populară vorbită, NU din cea scrisă. Latina populară vorbită a fost
numită şi latina vulgară, pentru că în latineşte “vulgaris” = popular.
 Otopeni )

- Istoria literaturii romane -

• O frumoasa lectura pentru tanara generatie, este capitolul din Istoria Literaturii
Romane a lui Calinescu, care se intituleaza “Descoperirea Occidentului”. Acolo, el
face un fel de recensamant al romanilor din diferite provincii istorice, care au avut
vreodata de-a face cu Europa, si vorbeste de acest vis, care a aparut in mintea
romanilor destul de devreme.
• Ne-am vazut oarecum izolati si am privit cu fascinatie lucrurile care se
desfasurau in Occident. Nu trebuie sa uitam ca Occidentul incepea pe vremea
aceea la Brasov. Daca va uitati la geografia Bisericii Catolice sau la zona de
separatie dintre catolicism si ortodoxie, care s-a negociat foarte dificil si
surprinzator pana prin sec. XIV si care a cunoscut interesante dezvoltari si mai
tarziu, toate acestea au construit o lunga antologie de viziuni epocale romanesti
despre lumea aceasta indepartata. Se spune ca intaiele semene de occidentalizare
au fost in jurul anului 1700 si se dorea largirea orizontului cultural prin occidentul
cultural.Insa Tarile Romane nu au fost niciodata in Europa,inceputurile
occidentalizarii dezvaluind o puternica tinuta feudala.
• George Calinescu, ne spune ca Petru Cercel, autor de versuri italiene, este primul
care simbolizeaza aceasta occidentalizare. Au mai fost insa incercari de
occidentalizare ca cea a lui Eraclid Despotul(1561-1593), care prin intemeierea
unei universitati la Cotnar incerca un fel de occidentalizare. Din pacate religia le-a
inabusit acest proiect.
• In concluzie putem spune ca Occidentul ne-a fost adus in Romania, daca putem
sa ne exprimam asa de catre oameni invatati si s-a facut resimtit cu ajutorul
neologismelor, textelor traduse, jurnalelor aparute prin anii 1700-1800,dar mai
ales datorita religiei.
Context istoric – dovezi ale latinitatii:

• Dovezi ale latinitatii se regasesc atat sub forma

influentelor romanice asupra limbii romane, cat si ca
influente in ceea ce priveste cultura.

• Romanizarea lingvistica, fundamentala si decisiva

pentru aparitia limbii române, a constat în învatarea
limbii latine de catre populatia autohtona;
generalizarea latinei a determinat fenomenul
contrar, de regres si de eliminare treptata a limbii
materne, traco-daca.

• Aceasta substitutie de limbi s-a produs în cadrul

unui proces încet, îndelungat, pasnic si mai ales
necesar; numai latina putea garanta populatiilor
cucerite posibilitatea de comunicare cu
reprezentantii imperiului - soldati, functionari
publici, colonisti si comercianti. În astfel de conditii,
limba latina era elementul de unitate si de coeziune,
situat deasupra diversitatii sociale, politice, etnice si
lingvistice.
 Etapele formării limbii române
a) Romanizarea
• Poporul român, plămădit din romanizarea triburilor trace, s-a format în primele
veacuri ale erei creştine pe ambele maluri ale Dunării.

• Procesul de romanizare, s-a început cu mult înainte de cucerirea Daciei de către

romani. Începănd cu anul 15 după Hristos, când a fost organizată provincia Moesia
Inferior (Dobrogea şi o parte din Ungaria de azi) şi Moesia Superior (aprox.
Iugoslavia de azi), geto-dacii vin în direct cu lumea romană. Atunci când Traian a
supus Dacia (106), scrie istoricul Vasile Pârvan, “tot malul drept al Dunării era plin
de oraşe şi cetăţi romane”.
• Deci procesul de romanizare a fost accelerat de cele două Moesii, provincii care au
fost cucerite cu aproape două secole înaintea Daciei, fapt ce a determinat ca procesul
de transformare a populaţiei romanizate în populaţie românească propriu-zisă să
continue într-un ritm alert.

Factorii romanizarii:
- militarii, care cunosteau limba latina, iar dupa
terminarea serviciului militar deveneau veterinari. O parte
din ei asezandu-se in Dacia si raspandind cultura.
- colonistii, care erau adusi in numar mare din toata
lumea (asezati in sate si orase ajutau la raspandirea limbii
latine in randul dacilor).
- limba latina, este factorul essential al
romanizarii(folosita in scoli,armata,judecatorii).
- modul de viata roman: imbracaminte, incaltaminte,
obiecte de uz casnic si unelte preluate de autohtoni.
- cultura si viata sociala (scolile au influentat
spiritualitatea autohtona).
 b) Etnogeneza
• Etongeneza poporului roman si formarealimbiii romane, reprezinta un proces
asemanator cu cel care a dus la formarea tuturor limbilor si popoarelor romanice din
Europa.
• Etnogeneza romanilor, reprezinta un eveniment istoric fundamental in istoria noastra
nationala, intrucat arata cum s-a format purtatorul si creatorul civilizatiei noastre.

• Traversarea Dunarii de catre majoritatea slavilor, a condus insa la imputinarea lor in nordul fluviului,
astfel incat, pe teritoriul fostei provincii Dacia, amestecul dintre vorbitorii de limba latina si migratori, a
inclinat balanta etnica in favoarea romanicilor .
• In ajutorul istoricilor vine si stiinta limbii lingvistice . Cercetarile lingvistice au reliefat caracterul latin
al limbii roamane, dat de lexic si structura gramaticala . Limba romana se aseamana cu celelalte limbi
romanice, dar are si particularitati ce demonstreaza formarea sa in spatiul carpato-danubiano-pontic, si
nu in peninsula Balcanica, cum afirma Robert Roessler in cartea sa ,,Studii romanesti…" publicata la
Leipzig in anul 1871 .
• In lucrarea sa, Robert Roessler, afirma ca dacii au fost omorati in masa dupa 106 . Este evident ca acest
lucru nu este adevarat datorita faptului ca romanii aveau nevoie de forta de munca si nu el statea in
obicei sa masacreze populatiile din teritoriile nou cucerite .
• Au mai fost gasite dovezi ale continuitatii dacilor in peste 1000
de localitati iar niste inscriptii din alte provincii romane atesta prezenta
soldatilor de origine daca . Din acea perioada dateaza toponimele si
hidronimele care au fost transmise romanilor si au ramas pana astazi
(Donaris , Maris ,Alutus etc.) Toate acestea dovedesc faptul ca dacii nu
au disparut dupa anul 106 ba mai mult si-au continuat existenta in
acelasi teritoriu.
• Anul 602 , cand slavii au navalit in imperiul roman de rasarit ,
stabilindu-se acolo a marcat o data importanta in evolutia
romanitatii rasaritene . Stabilirea triburilor slave si apoi a
bulgarilor la sudul Dunarii a separat latinitate din peninsula
Balcanica de cea nord-dunareana .
Substrat vs adstrat, definitii, exemplificari

• Substratul, reprezinta totalitatea cuvintelor/fenomenelor lingvistice, pe care o

limba neolatina le-a mostenit din sistemul lingvistic.
• Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina, mostenit. Acestora li
se adauga aproximativ 100 de cuvinte izolate (abur, brad, barza, brusture, catun, galbeaza, gusa) si 2200 de
nume proprii (Arges, Cris, Dunare, Motru, Mures, Olt, Prut, Somes, Timis, Tisa) de cuvinte mostenite de la daco-
geti. Toate celelalte popoare ce au trecut pe aici au lasat influente si in fondul principal de cuvinte. Astfel, din
slava avem: (aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte) cleste, boala, mila, cocos, deal, a iubi, munca,
noroc, vorba; din maghiara: chip, fel, gand, oras; din turca: alai, cismea, ciulama, ciubuc; din neogreaca:
caramida, a pedepsi, prosop; iar din franceza: bancnota, a defini, geniu, stil etc.

• Adstratul, il reprezinta totalitatea imprumuturilor pe care o limba le-a realizat, si au

dus la imbogatirea acestora.
Româna are anumite cuvinte care provin din latină, dar care însă nu au fost moştenite, ci împrumutate din alte limbi,
precum slava, germana şi greaca.
Exemple de astfel de cuvinte includ:
1. ulei, provenit din slava veche “olei”, împrumutată prin intermediul germanei din latinescul “oleum”.
2. cufăr, din poloneză “kufer”, care vine din germanul “koffer” (cf. englezescul coffer), împrumutat de la “cophinus” (cf.
englezescul coffin)
3. bere, din germană “bier”, cel mai probabil de origine latină, de la “bibere” şi deci provenind din aceeaşi rădăcină ca şi “a
bea”
4. rigă, un cuvânt vechi însemnând rege, împrumutat din greacă, unde a ajuns de la latinescul “rex”.
 Reflectarea temei in literatură
Creanga de aur (M. Sadoveanu)
• Cu o arhitectură tradiţională, „Creanga de aur” se structurează în 17
capitole, dintre care cel introductiv ar putea îndeplini funcţia de prefaţă. El se
pliază pe structura prefeţei ca discurs editorial, folosind motivul manuscrisului
încredinţat. Acţiunea se petrece în Dacia prefeudală, şi se desfăşoară între 780 -
797, mutându-şi locul în funcţie de personajul central: pe Muntele Ascuns
( capitolele II-III), în Bizanţ (capitolele IV-XVI), din nou la Munte (capitolul
XVII).
• Tema romanului este regresia în timpul şi spaţiul primordial. Această temă se manifestă în
cele trei motive fundamentale : iubirea, călătoria iniţiatică şi religia (sacrul).

• Povestea istorică începe în anul 780 d.Hr, când „bătrânii legii vechi”, monahii lui Zamolxis
urcă pe „muntele cel ascuns” spre peştera Magului, al treizeci şi doilea Decheneu, preot al Daciei
vechi.

• Locul este sacru, tăinuit şi nimeni, în afara celor aleşi, nu poate pătrunde în aria lui. Spre a
întreţine magia locului, Sadoveanu nu dezvăluie numele muntelui, dar este vorba, evident, de
Kogaionon, muntele sacru din mitologia geto-dacică, unde se afla sanctuarul lui Zamolxis sau
locuinţa marelui preot dac.

• Mâhnit de înlocuirea religiei vechi cu creştinismul, bătrânul preot păgân îl alege, dintre
ucenicii săi, pe Kesarion Breb spre a-l trimite într-o expediţie iniţiatică, pregătitoare pentru
numirea sa ca al treizeci şi treilea Decheneu.
 Reflectarea temei in cinematografie
Columna lui Traian
• Columna lui Traian, este un monument antic din Roma,
construit din ordinul împăratului Traian, care s-a păstrat
până în zilele noastre.

• Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata

apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat în 113,
basorelieful în formă de spirală comemorează victoria lui
Traian în campania sa de cucerire a Daciei. De aceea,
columna lui Traian joacă un rol deosebit de important
pentru întelegerea modului cum a luat nastere poporul
român.

• Columna are o înăltime de aproximativ 30 de metri si

contine 18 blocuri masive de marmură de Carrara,
fiecare cântărind 40 de tone.

• Initial în vârful columnei se afla o statuie a lui Traian,

însă ea a fost înlocuită în secolul al XVI-lea, cu o statuie
a Sfântului Petru. “Columna si forul lui Traian”
 2.( Dacii liberi )
1.( Dacii )

3.( Romanii ) 4.( Colummna lui Traian )

 Concluzii proprii:
• In primul rand, pe plan cultural, Romania era in urma cu multe aspecte, si de aceea dupa anul 1700,
dorinta romanilor de a pleca la studii in occident a fost mult mai mare. Un exemplu ar fi, asa cum spune si
George Calinescu, educatia data la Constantinopol, nu a fost mai satisfacatoare decat cea din occident, deci
eductia apuseana era undeva la mijlocul acestor doua extreme, majoritatea preferand sa studieze in
occident.

• In al doilea rand, ideea de literatura occiddentala a patruns foarte greu. De ce? Pentru ca aceasta trebuia
sa isi pregateasca foarte bine intrarea, adica sa isi faca foarte bine temele, pentru a putea patrunde printre
moravurile romanilor. (Secolul XVIII, aduce o imbogatire a lexicului, neologismele fiind considerate acum
imprumuturi mai vechi. )

• In al treilea rand, ca si concluzie a occidentalismului, cartile de gramatica se inmultesc: Gramatica

Romaniei - Radu Tempea (1797).

• In al patrulea rand, sustinem ideea lui G.Calinescu, in privinta textelor traduse, deoarece s-au facut
traduceri romanesti, mai ales din literatura occidentala in Principatele unite si in Ardeal. Traducerile
circulau mai ales sub forma de manuscrise sau se publicau, iar contactul cu occidentul se vede cel mai bine
in literatura tradusa.

• In concluzie, putem spune ca Occidentul ne-a fost adus in Romania, daca putem sa ne exprimam asa de
catre oameni invatati, si s-a facut resimtit cu ajutorul neologismelor, textelor traduse, jurnalelor aparute
prin anii 1700-1800, dar mai ales datorita religiei.
• In ceea ce ne priveste, consideram ca religia a avut un rol foarte important, deorece cultura orientala este
bazata in principal pe religie, iar din punctual nostru de vedere, din cauza religiei, occidentalizarea s-a
produs asa tarziu si nu in anul 1700, cand s-a incercat prima data aceasta metoda.
Bibliografie:

• http://www.referat.ro/

• http://ro.wikipedia.org