Sunteți pe pagina 1din 8

LATINITATE SI DACISM

-STUDIU DE CAZ-

Clasa a XI-a A: Prahoveanu Cosmin Dragos Ramona rasoveanu A!ina "usanu Ionu#

La#ini#a#e si !a$ism
No#iuni in#ro!u$#ive Latinitatea si dacismul sunt concepte care desemneaza doua curente de idei abordate de scriitori in epoci literare diferite. Latinitatea a fost abordata la noi in tara, prima data intre secolele XVIXVIII de catre generatia cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, Miron ostin, Ion !iculae", apoi de stolnicul onstantin antacuzino si de #imitrie antemir, atingand apogeul in perioada iluminista in secolul XVIII prin reprezentantii $colii %rdelene ($amuil Micu, Gheroghe $incai, &etru Maior". &rin latinitate se sustine apartenenta limbii noastre la fondul latin, e'agerand pana la a e'clude orice implicare geto-daca in structura limbii si literaturii romane. Dacismul isi face simtita prezenta in periada interbelica, altfel zis in aceeasi perioada cu latinitatea, care cunoaste cateva puncte de ma'im interes, intre care aparitia, in ()*+, a monumentalei opere a lui Vasile &arvan, ,Getica-, de referinta in istoriografie. Mai putin sustinut si detaliat, dacismul reprezinta in prima faza o nostalgie a scriitorilor romantici, preocupati de mitologia si legendele din spatial geto-dac. $criitorii romantici au preferat aceasta notiune pentru ca au considerat ca structura autohtona geto-daca reprezinta singura sursa veritabila pentru o cultura si niste valori morale de neegalat. #e asemenea prin latinitate si dacism se face referire la cele doua culturi de la care au pornit aceste curente de idei si anume Imperiul roman si #acia. Cul#ura romana si $ul#ura ge#o-!a$a &e parcursul e'istentei sale de douasprezece secole, civilizatia romana a trecut de la monarhie la replubica oligarhica si, apoi, la imperiu e'tins. .a a dominat .uropa de Vest si intreaga arie din /urul Marii Mediterane, prin cuceriri si asimilari, insa, in final a cedat in fata invaziilor barbarilor din secolul cinci, marcand astfel, declinul Imperiului roman. ivilizatia romana e deseori clasificata ca o parte din %ntichitatea lasica, impreuna cu Grecia antica, o

civilizatie care a inspirat mult cultura 0omei antice. 0oma antica a adus contributii importante in organizarea politica si administrativa, /uridica, arta, arta militara, literartura, arhitectura, limbile .uropei (limbile romanice", iar istoria sa continua sa aiba o influenta puternica asupra lumii moderne. #acii erau organizati in state si aveau cetati numite ,dava-. #in agricultura obtineau1 grau, vin, miere, cresteau vite si cai, dar si pescuiau. Imbracamintea era facuta din lana de oaie si din canepa. #aca la ses locuintele erau facute din nuiele impletite pe pari si zidite cu pamant, la deal si la munte ele erau facute din lemn, folosindu-se barnele incheiate. onducerea o avea regele, a/utat de un sfat de nobili, si mai era consiliat de un preot. #acii se ocupau de e'tractia si prelucrarea metalelor din care confectioneau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase si monede. eramica era prelucrata atat cu mana cat si cu roata olarului si devenise o arta. $lu/bele religioase se tineau in sanctuare ce aveau forma patrulatera sau circulara. 0itualul funerar consta in arderea mortilor, iar cenusa era pusa in urne si ingropata in pamant. #acii iubeau muzica. Izvoarele antice spun ca ei cantau din gura, dar si din chitare. %ormarea lim&ii romane 2imba romana este rezultatul unui lung proces de romanizare care se va finaliza in secolul XX d.3r. %cest proces isi are originea in limba latina a romanitatii orientale, vorbite in #acia si in provinciile romane vecine. #e aici se va forma prin pastrarea unui fond minim autohton geto-dac, al unui alt fond ma/oritar latin la care se adauga o serie de influente vechi (slavona, turca, greaca, maghiara" si noi (franceza, italiana, germana, engleza". .volutiv vorbim de cateva momente cheie in dezvoltarea limbii noastre1 -in secolul IX apare alfabetul chirilic4 -in secolu XVI apar tipariturile si tiparul4 -in secolul XIX apara grafia latina. 2imba romana poate fi impartita in functie de diferentele care apar intre regiuni in dialecte, subdialecte si graiuri. Pre'en#are generala a #e(#elor Ideea de latinitate si de dacism se poate remarca prin te'te precum ,2a Italia- de Gheorghe %sachi scris in perioada prepasoptista, ,Memento mori- de

Mihai .minescu aparut in epoca marilor clasici si ,0evolta fondului nostru nelatin- de 2ucian 5laga, scris in perioada interbelica. La Italia de Gheorghe Asachi In poezia ,2a Italia- de Gheorghe %sachi sunt puse in valoare atat maretia civilizatiei romane cat si influenta pe care a avut-o Imperiul 0oman asupra #aciei. In prima strofa ne sunt prezentate asezarea geografica a imperiului roman(, ungiurate de m6ri gemeni, 7mp6r8ite de-%penin-", dar si un persona/ care a influentat viata sociala din 0oma si anume ginta ornelia (,Undre m9ndre monumente ale domnitoarei ginte-". &rin cuvantul ,ginte- se face referire la monumentele inchinate gintei ornelia. #e asemenea se precizeaza si de numele antic al imperiului roman si anume %usonia. In versurile ,Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin- se pune in evidenta asezarea in /osul Italiei si ca acolo nu este tot timpul senin. In a doua strofa se subliniaza admiratia fata de eroii romani prin aducerea aminte a numelor purtate si acum de catre locuitorii italieni, ba chiar se zice ca nu au fost altii ca ei (,:nc9t 7n asem6nare nu a fost, subt orice nume,;Mai m6re8, nimic, nici trainic, de c9nd omul este-n lume<-" In a treia strofa se prezinta vechimea primului oras targ 0oma, dar si construirea noii capitale a Imperiului =toman pe un fost loc al unei cetati vechi. In a patra strofa se descrie victoria Imperiului roman asupra #aciei, dar si procesul de romanizare prin care a trecut poporul geto-dac, altfel zis strofa aceasta ne prezinta inceputul simbiozei ( latinizarii" poporului roman cu cel dac, rezultand mutarea unei parti din poporul roman pe taramul dac. In urma acestei mutari si a convietuirii celor doua popoare, a rezultat latinizarea poporului dac care a devenit un popor latin. In urma simbiozei a rezultat limba, legile, numele romanilor si obiceiurile pastrate si acum. Memento mori de Mihai Eminescu In opera ,Memento mori- de Mihai .minedcu se pune in prim plan evocarea epocilor in care omenirea a creat niste civilizatii e'traordinare pentru vremea lor ,dar care au avut parte si de un sfarsit, in functie de diferite

circumstante. . >itlul insusi reproduce un adevar teoretic antic, drag imparatului Marcus %urelius, ?Memento mori? adica ?%minteste-ti ca vei muri?. %l cincilea fragment este al Grecieie antice, care se naste ca %frodita, din spuma marii1 ,%stfel Grecia se naste din intunecata mare-. #e aceea ,!imfe albe ca zapada scutur ap-albastra, calda-, in timp ce $at@r isi stoarce-n gura ,poama neagra-, ,$e stramba de ras si-n fuga se da vesel peste cap-. .ros ,crenge lin indoaie- si face semn nimfelor, care ,pier prin bolti de frunze, pe-un drum verde si ingustA- , ,Boe preschimbat in tanar, cu imobili ochi sub gene, ; &andea umbra mladioasa unei fete pamantene-. .ste o e'primare a conceptului lumea, ca mit dominant in Grecia antica. &oetul mitic =rfeu sta cu ,arfa sfaramata-, disperat ,%sculta cum vantu-nsala si cum undele il mint-. #aca el ,ar fi aruncat in caos arfa-i de cantari imflata, ; >oata lumea dupa dansa, de-al ei sunet atarnata, ; %r fi curs in vai eterne, A.-. #ar el si-a aruncat harfa in mare si de aceea marea canta a Greciei durere1 ,#e-atunci marea-nfiorat de sublima ei durere, ; In imagini de talazuri, cant-a Greciei cadere-. %l saselea fragment este o ridicare in slavi a gloriei 0omei antice, cu imparati ,stand pe tron cu trepte multe-, care au ,Cruntea-ncinsa in luceferi-, fiindca , esarii-mpart pamantul in $enatul cel de regi-. Gloria 0omei este evocata ,&e sub arcuri triumfale trece mandru-nvingatorul-, in timp ce ,la carul lui de aur-, ,0egii tarilor invinse gem cu greu tragand in /ug-. Gloria este umbrita de !eron, imparatul nebun, care a dat foc 0omei, ca sa vada cum arde >roia1 ,si din frunte-i canta !eron A. antul >roiei funerar-. %l saptelea fragment este al #aciei, ca o gradina cu ,dumbravi de aur-, ,codri de argint-, ,paduri de arama-, palatul #ochiei, ,paduri de flori-. Mitul $fanta 2una este dezvoltat intr-o imagine de fiinta omeneasca1 ,= regina /una, blonda si cu brate de argint-, cu ,=chii ei cei mari albastri-. Mitul $telelorlogostele din versul1 ,$telele in carduri blonde pe regina o urmeaza- are valorile din poezia populara ,Un rai dulce se inalta, sub a stelelor lumina, ;%lt rai sadanceste mandru intr-al fluviului fund-. #e aici cone'iunea cu mitul $fintelor %pe, intre care #unarea este ,fluviul care taie infinit-acea gradina-. #e aceea ,&e oglinzile-i marete, ale stelelor icoane ; Umede se nasc in fundu-i printre ape diafane-. Mitul &asarea Maiastra apare in versul1 ,Dana #ochia cu glasu-i cheam-o pasare maiastra-, iar mitul cu zana din dafin devine1 ,#in copaci ies zane mandre, de-mparat frumoase fete-. Dana #ochia calatoreste intr-o barca,

trasa de lebede pana la poarta soarelui, la ,Deii #aciei-. Motivul cornului din creatia lui .minescu este o sugerare a lor1 , ateodata-un corn de aur ei rasuna-n departare-. Mitul $fantului $oare si mitul $fanta 2una sunt reprezentari cu aspect de corp omenesc1 ,2una, zana #aciei, vine la a zeilor serbare4 ; $oarele, copil de aur al albastrei sfintei mari-, impletite cu mitul $fintei %pe. .ste descrisa chiar o imparatie a $fantului $oare, cu dumbravi, ,cu rodii de-aur-, cu ,fluvii de briliant-, cu aer ,de diamante-, unde stau ,a soarelui copile-. Motivul manastirii lunii apare ca o componenta a gradinii raiului, unde vin, dupa moarte, sufletele viteze ale eroilor #aciei. Cragmentul opt este al razboiului dintre daci si romani. a in epopeile antice, lupta se da in cer, intre zeii #aciei si ai 0omei, iar pe pamant E intre armata daca, condusa de #ecebal, si ,ostasii 0omei-1 ,2upta-i cruda, lunga, aspra-. Boe, adica Deus, se confrunta cu Damol'is1 , -o strigare rece Boe fulgerul i-nfige-n coaste- si-l raneste. 0anirea lui duce la retragerea zeilor daci din lupta si ei sunt, la randul lor, raniti de ,ploaia de sageti-. %l noualea fragment este al zeilor nordici, care in Valhala hotarasc caderea 0omei sub valurile migratoare venite din nord1 ,=din sta-n frunte E cu parul de ninsoare incarcat4 %colo decid ei moartea 0omei si o scriu in rune-. $ulita lui =din, insa , ,se preface-n d-aur cruce-, =din moare in fata 0omei si ,>ibrul este a redintei lui sicriu-. %cest te't ramane nefinist, nepublicat, .minescu fiind nemultumit de valoare sa dar aceasta calitate urma sa creasca dupa o anumita perioada de timp. Revolta fondului nostrum nelatin de Lucian Blaga %rticolul ,0evolta fondului nostru nelatin- de 2ucian 5laga aparut in revista ,Gandirea- in ()*( pentru a contracara ideea ca limba si literatura romana isi are originile doar din limba latina- Un prieten imi vorbea despre inraurirea slava asupra literaturii romane4 inchinator indar/it la altarul latinitatii clare si masurate - el nu ingaduia nici cea mai mica alterare sau spalacire a acestuia prin Fma'imalismulG slav.?. #e asemenea, 2ucian 5laga trateaza aceasta latinitate cu ironie, ironie care este e'presia unor timpuri mai vechi ?cand a trebuit sa suferim rasul bat/ocoritor al vecinilor, care cu orice pret ne voiau sub/ugati.?

&entru a-si argumenta pozitia despre ?insemnatul procent de sange slav si trac, ce clocoteste in fiinta noastra?, 2ucian 5laga supune analizei un e'periment biologic semnificativ1 ? unoastem e'perimentul incrucisarii unei flori albe cu o floare rosie a aceiasi varietati. 5iologii vorbesc despre asa numitele dominante.? in domeniul culturii si al psihologiei etnice, dominanta se construieste in functie de cultura cu o putere spirituala mai mare1 ,intr-o indepartata analogie cu e'perimentul acesta biologic - atat de convingator in simplitatea sa - se poate spune ca in spiritul romanesc este dominanta latinitatea, linistita si prin e'celenta culturala. %vem insa si un bogat fond slavo-trac, e'uberant si vital, care, oricat ne-am impotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului, rasarind puternic in constiinte. $imetria si armonia latina ne e adeseori sfarticata de furtuna care fulgera monoton in adancimile oarecum metafizice ale sufletului romanesc. . o revolta a fondului nostru nelatin.%utorul considera ca se poate imbogati si diversifica claritatea latina prin resuscitarea fondului traco-dac1 ?#e ce sa ne marginim numai la un ideal cultural latin, care nu e croit in asemanare desavarsita cu firea noastra mult mai bogata. $a ne siluim propria natura - un aluat in care se dospesc atatea virtualitatiH $a ne ucidem corsetandu-ne intr-o formula de claritate latina, cand cuprindem in plus atatea alte posibilitati de dezvoltareH intrebarea va nelinisti multe inimi. #in partea noastra, ne bucura cand auzim cate un chiot ridicat din acel subconstient barbar, care nu place deloc unora. %sa o intelegem noi - intr-adevar nu ne-ar strica putina barbarie-. Con$lu'ie Latinitatea si dacismul sunt curente de idei abordate la noi in tara intre secolele XVI-XVIII, prin care latinitatea sustine apartenenta limbii noastre la fondul latin e'agerand pana la a e'clude orice implicare geto-daca ,iar dacismul reprezinta o nostalgie a scriitorilor romantici preocupati de istoria si mitologia spatiului geto-dac. #e asemenea, prin te'tele lui Gheorghe %sachi, Mihai .minescu si 2ucian 5laga, latinitatea si dacismul sunt folosite pentru a arata nu doar istoria si gloria civilizatiilor din care provin aceste curente de idei, dar si actiunile care neau influentat noua limba si literatura romana. .ste vorba desigur despre procesul

de romanizare prin care a trecut poporul geto-dac, proces care s-a format in urma cucerii #aciei de catre cel mai mare imperiu al acelor vremuri, Imperiul 0oman.