Sunteți pe pagina 1din 45

Cuprins

1.Delimitari conceptuale 2.Mitul Latinitatii -context istoric -teorii ale latinitatii -latinitatea limbii romane -ideile latinitatii reflectate in literatura 3.Mitul Dacic -context istoric -teorii ce reflecta importanta substratului dac -elemente dacice in limba romana -superioritatea dacica reflectata in literatura romana 4.Latinitate si dacism in celelalte arte -sculptura -cinematografia

1. Delimitari conceptuale
Latinitate = Faptul de a avea origine latin sau caracter
latin. Nume dat culturii si civilizaiei latine. - Din fr.latinit'e , lat. latinitas, -atis.

Dacism = Caracter specific dacilor. 2. Element lexical din


limba dacilor. - Dac + suf. -ism. OBS: In perioada interbelica a circulat o teoria care sustinea in mod exagerat contributia dacilor la etnogeneza.

2. Mitul latinitatii
A.Context istoric - dovezile romanitatii
Intre romani si daci au avut parte 2 razboaie sangeroase si de lunga

durata intre anii 101-102 si 105-106: ->primul razboi -victoria romanilor. ->Astfel in al doilea razboi romanii conduc, Decebal isi pune capat vietii -dacia devine provincie romana.

Romanizarea = proces lent de asimilare a culturii i civilizaiei romane n provincii de ctre populaia din inuturile cucerite.

Etapele romanizrii
1. Etapa preliminar sec I .Chr-sec I d. Chr- daco-geii preiau n urma schimburilor comerciale elemente de cultur material roman: arme, ceramic, moned, vestimentaie, unelte etc. 2. Etapa propriu-zis: 106 271/274 romanizarea are un caracter organizat 3. Etapa de dup 271: - pstrarea legturilor cu lumea roman S-Dunrean; - ocupaia roman temporar la N Dunrii n timpul mprailor Constantin cel Mare (306-337) i Iustinian(527-565) ; - rspdirea cretinismului n limba latin ; - romanizarea dacilor liberi.

Factorii romanizarii:
- masuri administrative - serviciul militar pe care tinerii daci il savarseau

- preluarea de catre autohtoni a principalelor elemente ale modului de viata roman : imbracaminte, incaltaminte, obiecte de uz casnic , procedee tehnice utilizate in diferite activitati (plugul roman) - cstoriile i ntre soldaii veterani romani i femeile dace, copiii nscui beneficiind de avantajele ceteniei romane; - viata sociala si religioasa - limba latina - crestinismul raspandit in limba latina : drept dovad stau cuvintele de baza ale credinei cretine, care se regsesc n romn, prin motenirea direct a unor termeni din latin: Dumnezeu (din domine deus), cretin (din christianus),

Dovezi ale romanizarii


cele mai importante sunt inscripiile(n Dacia au fost gsite peste 3000 de inscripii n peste 200 de localiti) prima inscripie consemnat n breviarul lui Eutropius, ex tot orbe romana infinitas eo copias hominum transtulerat ad agras et urbes colentas. = (Traian) adusese acolo oameni din toat lumea roman, nesfrit mulime de oameni spre a lucra ogoarele i a popula oraele. A doua inscripie consemnat de Theophilactus Simocatta n secolul VII: torna, torna fratre, rostit de ctre un soldat n timpul unui mar nocturn, fraz auzit de mai muli soldai producndu-se astfel debandad n cadrul armatei bizantine.

B.Teorii ale latinitatii


Letopisetul Tarii Molvovei de Grigore Ureche & Letopisetul Tarii Moldovei de Miron Costin
-Latinitatea, curent ideologic, care s-a nascut din dorinta veche de veacuri de a se stabili originea poporului roman.Ideea unei origini latine provine din prestigiul istoric al Imperiului Roman care atrage dupa sine calitatiile de strategie militara ,politica si puterea, cat si datorita limbii latine care a stat la baza creari multor culturi europene.(fraceza, italiana, spaniola, portugheza) -istoricul Lucian Boia afirma ca:aceasta mitologie a originilor s-a manifestat la noi foarte intens pentru ca ea compenseaza o serie de complexe de inferioritate fata de puterile din jur. -Tot acesta sustine ca originea latina a poporului roman a reprezentat o solutie de a ridica spatial romanesc la o noblete a originilor. -Din afirmatia acestuia am aflat si ca datorita mitului fondator al latinitatii consacrat de Scoala Ardeleana in sec al XVII, s-a ajuns la ideea ca nu suntem numai descendenti ai romanilor ci si continuatori ai istoriei acestora. -Carturarul roman, Nicolaus Olahus(1493-1568), a fost primul care a scris despre originea latina, despre unitatea de neam si limba a romanilor, vorbind astfel Europei intregi de latinitatea poporului roman.

-Etnogeneza romana a fost una dintre preocuparile majoritare ale cronicarilor din aceea perioada. -Grigore Ureche a evidentiat in lucrarea sa ideea unitatii de origine a romanilor din toate provinciile si faptul ca urmasii trebe sa cunoasca istoria predecesorilor. -Acesta a notat in Letopisetul Tarii Moldovei ca: Rumanii, cati sa afla locuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag -Intr-un capitol intitulat Pentru limba noastra moldoveneasca sustine cu mandrie ca de la Rim (Roma) ne tragem; si cu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiulpentru a-si convinge cititorii de acest adevar, da un exemplu de etimologii latine de la rimleni, ce le zicem altini, paine, ei zic panis, gainaei zic galena, muierea mulier[..] si altele multe din limba latineasca , ca de n-am socoti pre amanuntul, toate cuvintile le-am intelege.

-Ideea romanitatii si unitatii de neam si de limba a romanilor, a fost continuata de succesorul intelectual al lui Grigore Ureche, Miron Costin care aduce probe noi si vorbeste cu un entuziasm mai mare atat de originea limbii cat si aceste inca, dzicu ca moldovenii sunt den rimleni. Iara de descalicatu celii dintaiul nau stiutu ca lesii mai apoi dem Imparatia lui Traian santu veniti in ceste parti -Problemei originilor Miron Costin ii acorda o lucrare anume respectiv De neamul moldovenilor. -In aceasta scriere istorica, spre deosebire de cea a lui Grigore Ureche, care pune accent pe moldoveni, Miron Costin vede lucrurile intr-o privinta mult mai ampla. El este cel care face studii asupra originii neamului intreg:Biruit-au gandul sa ma apucu de aceasta truda, sa scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor si semintie suntu lacuitorii tarii unguresti, cum s-au pomenit mai sus, ca toti un neam si odata descalecati suntu. -Acesta pune in evidenta si modificarile care au avut loc pe parcursul evolutiei etimologice a cuvintelor:unde trebuia sa fie Deus, avem Dumnezeu sau Dumnedzeu, al mieu un loc de meus, asa s-a stricat limba; unde era coelum, avem cierul, homo-omul; frons-frunte;

-Aceste scrieri istoriografice in care a aparut pentru prima oara preocuparea in privirea argumentarii latinitatii limbi si a poporului roman au avut o contributie esentiala in cadrul procesului de cultivare a limbii cat si in procesul de creare a unei baze a literaturii nationale. -teoria lui Dimitrie Cantemir(Hronicul vechimei a romno-moldovlahilor): in care acesta dezvolta ideea centrala,respectiv,originea unitatea si continuitatea romanilor in spatiul carpato-ponto-dunarean. -originea neamnului romanesc, in opinia lui , este o urmare directa a colonizarii Daciei de catre Traian. -din scrierea lui aflam, ca in Dacia a venit multa lume civila: femei cu copii, care s-au asezat prin toate locurile, cetatiile si trecatorile, astfel colonizarea avand un caracter de masa. -Roma este numita de Cantemir matca poporului roman, iar imparatul Traian este numit saditorul si rasaditorul nostru. -Cantemir conecteaza problema originii noastre cu legenda despre Eneas, ca stramos al romanilor, iar romanii prin Eneas sunt descendenti ai grecilor si prin urmare, romanii sunt descendeti nu numai ai romanilor ci prin intermediul lor si ai grecilor

Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor de Dimitrie Cantemir


Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei, autor, istoric, om politic si scriitor roman. A scris Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, in care vorbeste despre formarea poporului roman: - Scitia, adica Imperiul Tatar cuprindea, pe langa Asia, si o mare parte din Europa, in care era inclusa si Dacia=>dacii sunt de neam tataresc -in timpul razboiului troian, cativa troieni au reusit sa fuga in Italia=>o cuceresc =>limba elena si cea a locuitorilor se amesteca=>limba latina si Imperiul Roman -Traian l-a invins pe Decebal in razboi si a cucerit Dacia; pentru a pastra linistea si ordinea i-a scos pe dacii ramasi din tara si a populat-o cu romani

Scoala Ardeleana
Scoala Ardelean=miscare culturala care avea ca intentie fundamentala revendicarea drepturilor sociale si nationale ale romanilor din Tranilvania. Fruntasii Scolii Ardelene au emis teoria purismului latin: au incercat sa impuna ideea originii pur latine a poporului roman, vehiculand teoria exterminarii dacilor in timpul celor dou razboaie daco-romane (101-102; 105106). Originile miscrii: in timpul dominatiei habsburgice, ungurii, saii i secuii semneaz pactul Unio trium nationum, prin care romanii, exclusi de la drepturile sociale, politice si religioase, deveneau o natiune tolerata in Transilvania. in 1784, are loc rascoala lui Horia, Closca si Crisan prin care romanii isi cer drepturile Scoala Ardelean a fost o micare cultural complexa si neomogena, reflectand o perioad istorica: procesul de formare a burgheziei si a natiunii romane la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea.

Etapele Scolii Ardelene:


Etapa pregatitoare: lupta dusa de Inoceniu Micu-Klein, episcopul romanilor

unii, care cere drepturi si libertati pentru romanii din Transilvania, in schimbul unirii cu Biserica Romana Etapa de elaborare si afirmare a ideologiei nationale: formularea teoriei purismului latin atat pe plan filologic cat si istoric, dezvoltarea invatamantului romanesc; Etapa pronuntat iluminista (avand ca moment de varf Tiganiada, in care invatatii se opun actiunii de defaimare a romanilor intreprinsa de clasele feudale privilegiate).

Trasaturile miscrii:
Caracterul politic: elaborarea memoriului intitulat Supplex Libellus

Valachorum prin care romanii cer drepturi egale cu cele ale celor trei natiuni Caracterul iluminist: se infiinteaz numeroase scoli cu predare in limba romana (Gheorghe Sincai infiinteaz 300 de scoli), se tiparesc calendare, manuale, carti de popularizare a stiintei.

Caracterul erudit: invatatii iluministi au depus eforturi pentru trezirea

constiintei nationale.

Reprezentanti: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Sincai s.a.


Samuil Micu-a redactat o serie de lucrari prin care sustinea originea romana a

poporului si a limbii romane si continuitatea romanilor pe teritoriul fostei Dacii ("Scurta cunostinta a istoriei romanilor" , "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor") Gheorghe Sincai-a contribuit la intemeierea unui numar impresionant de scoli confesionale greco-catolice (aprox.300); a publicat lucrarea istorica "Hronica romanilor si a mai multor neamuri". Petru Maior-a redactat lucrarea Istoria pentru inceputul romanilor in Dacia, in care a sustinut teoria conform careia romanii sunt descendenti directi ai romanilor. Felul in care si-a demonstrat teoria este urmatorul: -auzind ca romanii ii ataca, dacii, speriati de cruzimea si puterea acestora, au fugit din Dacia

-Traian a transformat Dacia in provincie si a trimis romani sa locuiasca acolo pentru a o popula=> poporul roman -urmasul lui Traian, Adrian, invidios pe reusitele predecesorului sau, dorea sa scoata romanii din Dacia, iar apoi sa renunte la aceasta provincie; insa nu a reusit sa-si indeplineasca dorinta, romanii din Dacia fiind foarte multi -dupa cateva secole, imparatul Aurelian, a dorit si el sa-i scoata pe romani din Dacia; insa, datorita relatiilor tensionante in care se aflau, gotii nu ar fi lasat romanii sa paraseasca tara si astfel nici Aurelian nu a reusit sa-i scoata pe romani din Dacia

C. Latinitatea limbii romane


- Stratul limbii romane este de origine latina si se reflecta la nivel fonetic,

gramatical si lexical. - La nivel lexical putem spune ca 60% dintre cuvinte sunt de origine latina: parti ale corpului omenesc ( mana, fata, creier, ),grade de rudenie (frate, socru, parinti, ),termeni religiosi (Biserica, Cruce, ), zilele saptamanii, obiecte de uz casnic, unitati ale timpului (an, dimineata, noapte, ), verbe care indica actiuni esentiale (a bate, a manca, a lua, a alerga, ) - La nivel gramatical limba romana a preluat trei din cele 5 declinari, cazurile din limba latina, cele trei genuri, cele 4 conjugari ale verbelor, modurile si timpurile verbale, mare parte din numerale, prepozitii si conjunctii. - La nivel fonetic s-au realizat mai multe transformari ale cuvintelor latine : caderea consoanelor finale m,n,s,t ; transformarea lui l inconjurat de vocale in r; etc

D. Ideile latinitatii reflectate in literatura


Gheorghe Asachi La Italia Al. Macedonski poemul Hinov Al. Philippide poemul Ausonius

1. La Italia Gheorghe Asachi


Poezia La Italia: prezinta maretia Romei, datorata civilizatiei si culturii create de stramosii latini este prezentat teritoriul ocupat de romani in antichitate frumoase rmuri aleAusoniei antice,/Cungiurate de mri gemeni, mprite de-Apenin poporul roman era un popor glorios, puternic, in care domnea pacea: Unde lng laurul verde crete-olivul cel ferice,/Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin, Ce n curs de ani o mie a sttut n biruin. Roma este infatisata ca un munte de ruine si mormanturi, care pastreaza dovezi istorice importante ntre care Capitolul o crunt nal frunte/Ce de barbari i de timpuri cu respect i s-a pastrat;/ Unde un popor de statui, a lui Fidias urzire,/Vnta Greciei -a Romei mi arat la privire., ntre surupate temple, obelisce i coloane,/Ca un turn de fier ntreag st colona lui Traian; in strofa a patra se face referire la teoria potrivit careia romanii se trag numai din romani, nu si din daci:Cum cu patria sa pere-a Decebalului otean/i cum n dearta Dacie popor nou se-ntemeiaz,/De-unde limba, legi i nume a romnilor dereaz. Chiar si dupa decaderea lor, romanii au lasat in urma o civilizatie sclipitoare: Rsrit-au noi lucefiri: Ariost i Rafaele,/Galileu, Columb.... poezia are un final optimist : Plini de dorul amirrei, de la nord i de lapus,/Un romn a Daciei vine la strbuni, ca s srute/ rna de pe-a lor mormnturi i s-nvee-a lor virtute!, exprimand mandria eului liric de a apartine la o astfel de istorie si respectul sau fata de stramosii latini.

2. Poemul Hinov- Alexandru Macedonski


Capacitatea poetului de a remarca descendena dintr-un neam eroic este

redat prin versurile vd ce nu vedei voi/ umbrele-acelor eroi/ ai cror urmai suntem noi.; Aspectele de ordin istoric i arheologic ce atest proveniena i descendena din poporul de eroi se remarc prin Sfrmturi de urne oriunde / lespezi de marmor mari; Portretul romanului este redat prin cteva figuri de stil, n special epitete de-oel le e coiful,/ lat era romanul n spete, -ondulat/ avea prul; puternic braul. se remarc att perfeciunea fizic, dar i capacitatea de lupttori; Sacralitatea pmntului acestei ri pe care poetul l srut cu devotament pentru c poart urmele pailor Cezarilor trec Cezarii /srut pmntul acesta/ e sfnt.; Eul liric i prezint cu mndrie sentimentul apartenenei la un astfel de neam nobil : Salutare, etern stea,/ pe-aceste rmuri pribeag.;

2. Poemul Ausonius- Alexandru Philippide


o poezie scris de un autor romn ce venereaz poporul roman i

aduce elogii poetului Ausonius: Ausonius, poet cu dulce nume; Philippide afl o cale de comunicare ntre, el i Ausonius: C-un fir pe care-l trag din stele/ Poeii leag vremile-ntre ele.. poetul simte continuitatea legturii de snge care i unete: Snt aisprezece veacuri de la tine/ Mai ard i acum fcliile latine. Philippide l venereaz pe Ausoniu aducnd n memoria contemporanilor acestuia faptele demne de cinste i creaia pe care a compus-o n timpul vieii: Ausoniu, poet cu dulce nume/ Pe cnd erai magistru-n Burdigala,/ Soarele Romei asfinea n lume,/ i barbarii i ncepeau nvala.

3. Mitul dacic
A.Context istoric

Cu toate ca Decebal concepe planuri indraznete pentru a castiga cele doua razboaie ,acestia pierd iar Dacia devine o provincie romana. Dupa moartea lui Traian ncep nvlirile diferitelor popoare migratoare n Dacia Roman. De asemenea, atacurile au fost ntreprinse i de triburile dacilor liberi , din cauza acestor numeroase atacuri imparatul Aurelian ordona retragerea armatei si a fost numita Retragerea Aureliana . Continuitate- teorie istoric ce demonstreaz locuirea nentrerupt n primul mileniu de dup Chr. a spaiului carpatodanubiano-pontic de ctre geto-daci, daco-romani i romni i totodat formarea poporului romn n acest teritoriu

Dovezi ale continuitatii Daco-Romana dupa retragerea Aureliana


I. EPIGRAFICE
- inelul de argint de la Micia, cu inscripiaQuartine vivas (S trieti Quartine)-sec IV - donariul de bronz de la Biertan cu Hristograma i inscripia Ego Zenovius votum posvi(Eu Zenovius am pus acest dar)- sec IV d. Chr.) II.ARHEOLOGICE - blocarea porilor amfiteatrului i ziduri ridicate la Sarmizegetusa sec.IV - morminte de incineraie, cuptoare de olrie- Napoca sec. V - aezri daco-romane din sec V-VI la Verbia (DJ), Cipu (MS), Biertan (SB)

- opai de bronz cu toart n form de cruce-Luciu, Ialomia, sec V-V III. NUMISMATICE - majoritatea monedelor descoperite sunt din bronz, cu valoare
mic, utilizate n schimburile mrunte, cotidiene- dovad a continuitii unui popor sedentar. IV. CRETINE -inscripia de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa Dumnezeu etern i Iunona (Maria) i ngeri- sec III -donariul de la Biertan (Hristograma), sec IV -opai descoperit la Tomis, sec IV chipul Lui Christos i inscripia Pacem meam do vobis (Pacea mea v-o druiesc vou) - inscripia de la Niculiel, (lb greac) sec IV (numele a patru

martiri cretini: Zotikos, Attalos, Kamasis, Filippos)

- martirizarea lui Sava Gotul (valea Buzului)- 372 d. Chr. -Episcopii de la Tomis: Bretanion, Gherontie, Teotim I -Scriitorii patristici (prini ai Bisericii) Dionisie cel Mic sec IV- ntemeietorul sistemului cronologic cretin Sf. Ioan Cassian Tratat despre ntruparea Domnului Aeticus Histrus sec.IV- tratat despre caracteristicile limbii daco-romane OBS : VASUL CU INSCRIPIE i simboluri cretine recent
descoperit la Moigrad(judetul Salaj)vine sa spulbere indoielile si sa confirme integral aceasta teza.Pe vas-gasit pe teritoriul fostului oras roman Porolissum,aflat in hotarele actuale ale satelor Moigrad si Jac,

B. Teorii ce reflecta importanta substratului dac


1.Lucian Blaga-Revolta fondului nostru nelatin 2.B.P.Hasdeu(Pierit-au dacii?) 3.N.Densusian(Dacia preistorica)-o teorie fantezista(purismul da 4.Vasile Parvan,Dacia,Getica 5.I.C.Bratianu(Studii istorice asupra originilor nationalitaii noastre) 6.Mircea Eliade De la Zalmoxis la Genghis-han

I.C.Brtianu (Studii istorice asupra originilor naionalitii noastre) vorbete despre o ntreit origine a poporului romn: traci, celi i romani; B.P.Hasdeu (Perit-au dacii?) el vorbete de o suprapunere de straturi n Peninsula Balcanic (pelasgi, traci, romani, slavi) i de absena predominrii unui anumit element n constituirea naionalitii noastre; identific 84 de cuvinte din fondul dac i 15 toponime; N. Densusianu (Dacia preistoric) o teorie fantezist (purismul dac) vorbete de un imperiu pelasgic care are rdcini n Dacia i cuprinde , sub mpraii Uranus i Saturn , Europa, Mediterana, Egiptul i Africa de Sud, iar limba dac i latin sunt dialectele aceleiai limbi;

Revolta fondului nostru nelatin


de Lucian Blaga
Lucian Blaga combate exclusivismul latin in configurarea componentei spirituale a poporului roman se poate spune ca in spiritual romanesc e dominanta latinitatea, linistita si prin excelenta culturala. Avem insa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital, care , oricat ne-am impotrivi , se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarind puternic in cunostiinte. Simetria si armonia latina e adeseori sfarticata de furtuna care fulgera molcom in adancurile oarecum metafizice ale sufletului romanesc.E o revolta a fondului nostru nelatin - tentativ de reabilitare a fondului traco-slav, afirmnd c exclusivismul latineste o exagerare; - Blaga este mpotriva credinei c am fi latini puri, limpezi, raionali, cumptai, iubitori de form, clasici i pledeaz pentru barbarie, pentru fondul slavo-trac,exuberant i vital.

Dacia & Getica


de Vasile Parvan
- Susine superioritatea spiritual a geto-dacilor, crora le atribuie o concepie moral superioar, o viziune religioas henoteist, depind concepia politeist a grecilor i a altor popoare ale antichitii.

Getica (1926) o protoistorie a Daciei, lucrare care prezint istoria getodacilor sub aspectele politic, economic, cultural i religios, folosind pentru prima dat izvoare arheologice i numismatice din Dacia preroman.
Aspecte proprii ale civilizaiei geto-dac:

- munca creatoare a strbunilor geto-daci: un <<ora>> daco-getic e ntrit(), probabil numai cu valuri sau anuri de pmnt.; - eroismul, mreia aciunilor svrite de acest popor; - sensibilitatea i sistemul de via al spiritualitii rneti (lumea trneasc daco-roman): Relativ bogate sunt tirile literare cu privire la religia i organizaia religioas getic;

- vechile ndeletniciri rneti (cultivarea pmntului, creterea vitelor etc.), viaa social: Geii erau sedentari. Ocupaia lor principal e agricultura., geii btinai nu-i prseau vechea lor deprindere, de a lucra pmntul, Femeile gete fac toat treaba gospodriei singure; - cultura rneasc, cntecele populare; - idea jertfei pentru ar; eroismul popular: Sufletul e nemuritor. () poftele lui nu trebuie ascultate; la rzboi, el trebuie jerfit fr prere de ru.

De la Zalmoxis la Gengis-han
de Mircea Eliade
Susine c dei dacii au adoptat limba latin, acestia i-au pstrat obiceiurile i

nu s-a produs o modificare radical a substanei autohtone; Vorbeste despre cultul lui Zalmoxis ca despre o religie precursoare cretinismului i i amplific importana, Credinta dacilor este aceea ca cel ce moare se duce la Zalmoxis, acesta fiind zeul lor suprem. Principalele ritualuri : -sacrificiul sangeros al unui mesager, efectuat la fiecare patru ani Mesagerul era alea prin tragerea la sorti. Acesta era aruncat in aer si cazand era strapuns de varfurile sulitelor. Mesagerul avea datoria de a-l informa pe Zalmoxis de problemele dacilor. -tragerea cu arcul in timpul furtunilor

Istoria lui Zalmoxis


Om fiind Zalmoxis a trait ca sclav al lui Pitagora.Apoi, castigandu-si liberatatea, ar fi dobandit avutie multa,si s-a intors bogat printre ai lui. Cum dacii traiau intr-o saracie crunta si erau lipsiti de invatatura, Zalmoxis, ca unul care traise printre eleni si mai ales alaturi de Pitagora, a pus sa i se construiasca o sala de primire unde-i gazduia si-i ospata pe cetatenii din frunte. In timpul ospetelor ii invata ca nici el, si nici ceilalti daci in veac nu vor muri, ci se vor muta numai intr-un loc unde vor traii vesnic si vor avea parte de toate bunatatile. Totodata zalmoxis si-a construit o locuinta sub pamant. Cand aceasa a fost gata, se facu nevazut din mijlocul dacilor coborand in locuinta sa unde statu ascuns vreme de trei ani. In timpul acesta dacii il jeluira ca pe un mort. Totusi in al patrulea an se arata din nou dacilor si astfel Zalmoxis ii facu sa creada in spusele lui.

C. elemente dacice in limba romana


Sub impactul romanizarii, limba dacilor a disparut, pastrandu-se totusi aprox. 200 de cuvinte:

-substantive comune: barza, branza, strunga, mazare,soparla -nume proprii: Siret, Somes, Turda, Dunare -verbe: a se bucura, a scapara, a ciupi -sufixe: -esc, -andru etc.
Tot din limba daca provin si vocala , consoanele h si si formarea numeralelor prin aditiune (unsprezece).

D. superioritatea dacica reflectata in literatura romana


1. Alecu Russo - Cantarea Romaniei 2. Mihai Eminescu - Memento mori 3. Mihail Sadoveanu - Creanga de aur 4. Lucian Blaga - Zalmoxis

1. Cantarea Romaniei
de Alecu Russo
- Este considerat cel mai reusit poem romnesc in proz, scris sub form de versete, cu rolul de slvire a arii noastre. - Russo descrie mreia privelitilor i bogia plaiurilor patriei, punndu-le mereu n contrast cu srcia si tristeea intregii ari. n felul acesta scriitorul vrea s atrag atenia asupra faptului c patria lui nu este fericit, c n ea suferinele sunt multe i adnci. - Dei dacii formau un singur popor, exista un conflict ntre ei si tot timpul se ajungea la vrsare de snge. Setea de a stpni cuprinde pe oameni.... - Acest Popor ducea btlii, dar era un popor frumos pentru c oamenii i-au dat seama c trebuie s fie uniti pentru a-i nvinge pe dumani.

- popor mai puternic a pus stapanire n esurile tale dumanii corturile i-au ntins... mndria numelui tu a czut, precum cade de pe deal stejarul cel mbtrnit, i nu-i lsar de a rsufla fr numai atta aer, prect se ndurar ei... Domniile i boieriile tale ngenunchear naintea lor. - Cel mai important citat care reprezint decderea si conducerea dacilor este: Veneticii zisu-ne-au n limba lor: "Al nostru e pmntul i acei ce locuiesc pe dnsul... - Cu toate c Russo i vede patria nc lipsit de libertate i mpovrat de durere,el crede cu putere n viitorul ei fericit i n apropiata zi a furtunii mntuirii,prevestind n finalul poemului su sfritul suferinelor rii.

2. Memento mori
de Mihai Eminescu
Prima parte a poeziei:
-Dacia este prezentata cu frumusetile ei -zana Dochia isi are castelul in Dacia -Luna participa la serbarile zeilor daci -mustul din podgoriie dacilor este baut de catre oricine

A doua parte a poeziei:


-zeul suprem al dacilor era Zamolxe (unii credeau ca este zeul mortilor, altii ca este zeul cerului si al luminii) -dacii condusi de Decebal si indrumati de Zamolxe isi apara capitala de invazia romanilor -are loc lupta cruda si aspra dintre daci si romani -Traian isi binecuvanteaza ostirea invingatoare -Decebal este de parere ca limba care urma sa se nasca va provoca neintelegeri -Decebal proroceste caderea Romei peste ani

3. Creanga de Aur
de Mihail Sadoveanu
actiunea romanului incepe in anul 780 d.Hr , in vremea preotilor pagani ramasi

in inima muntilor de pe vremea dacilor,in locuri stravechi,la izvoarele Muresului si Oltului,in apropierea Muntiilor Calimani. al trizeci si doilea Decheneu continua initierea in tainele firii,incercand sa desluseasca sensurile noii religi aparute in lume. in anul 787 d.Hr Kesarion Breb se intoarce din Egipt si se stabileste pentru o vreme la Bizant ,pentru a parcurge o noua etapa de initiere , sa se confrunte cu ispitele vietii unde domneste coruptia,pacatul si pierzania inprietenindu-se cu episcopul Platon,Breb cunoaste cu adevarat lumea condusa de Vasilia Irina Vasilia Irina doreste sa-l scoata pe fiul ei,Constantin, de sub influete nefaste care ar merge pana la comploturi si actiuni nesabuite vestea ca Irina cauta sotie pentru fiul ei ajunge si pana la noroadele de la Carpati,iar povestile despre aceste locuri sunt spuse de oameni cu plete zbarlite,mirosind a duhori si pulbere

intr-o astfel de misiune ajunge si Kesarion Breb,trimis cu scrisoare din partea

parintelui Platon la Filaret de la Amnia in casa lui Filaret o afla Breb pe nepoata acestuia,Maria,fara ideala,cea cautata,viitoarea imparateasa , careia condurul i se potriveste de minune Kesarion se indragosteste de Maria Fata isi traieste clipa mareata in care este aleasa ca mireasa de imparat Constantin a recunoscut ca Maria trebuie sa fie aleasa, dar o dorea doar ca pe o jucarie Maria este aleasa doar pentru a asigura unitatea imperiului,si pentru a-l aduce pe Constantin pe drumul cel bun Constantin isi reia vechile obiceiuri, isi exileaza mama si mutileaza unchii,iar pe Maria o calugareste fortat,si ii este permis doar sa isi ia ramas bun de la bunicul ei Cand isi ia ramas bun de la bunicul ei Maria il vede pentru ultima oara pe Kesarion Breb Breb si Maria isi marturisesc dragostea

Kesarion se intoarce acasa ,si isi urmeaza destinul de a fi al treizeci si treilea Decheneu

4.Zalmoxis
de Lucian Blaga
- Opera dramatica prezinta lupta pentru autoritatea divina si religioasa in fata

poporului dac. - Prima forta este reprezentata de Zalmoxe iar cea de-a doua prin Magul. - Pentru a-si salva autoritatea in fata poporului , care incepe sa creada tot mai mult in vorbele lui Zalmoxe, Magul unelteste izgonirea acestuia sub pretextul ca e un eretic. Pentru a se asigura ca oamenii il uita pe Zalmoxe, Magul instituie cultul celui izgonit, acesta fiind considerat zeu iar Magul, preotul acestuia. Astfel in templul lor a fost adaugata la lista statuilor diferitilor zei , si pe cea a lui Zalmoxe. Dupa 7 ani de trait intr-o pestera din munti , Zalmoxe revine printre oameni, acestia nerecunoscandu-l. Participand la ceremonia aducerii statuii lui Zalmoxe, acesta isi da seama de sticaciunea oamenilor si se napusteste peste statuie, daramand-o. - Vazand un sacrilegiu in daramarea statuii, multimea il omoara pe loc. Totusi unul din ciobanii din multime isi da seama ca era Zalmoxe. - Dupa aceasta tragedie, poporul dac se prosterne cu adevarat in fata noii religii, facand din ea crezul lui de viata

4.Latinitate si dacism in celelalte arte


A.Sculptura
1. Columna lui Traian
Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul

mpratului Traian care s-a pstrat pn n zilele noastre. Monumentul se afl nForul lui Traian, n imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat n 113, basorelieful n form de spiral comemoreaz victoria lui Traian n campania sa de cucerire a Daciei. Columna are o nlime de aproximativ 30 de metri i conine 18 blocuri masive de marmur de Carrara, fiecare cntrind 40 de tone. Iniial n vrful columnei se afla o statuie a lui Traian, ns ea a fost nlocuit n secolul XVI cu o statuie a Sfntului Petru. Columna a fost ridicat att pentru a comemora victoriile lui Traian, fiind o adevrat istorie gravat n piatr, ct i pentru a servi ca mausoleu (dup deces, cenua mpratului a fost depus n ncperea de la baza columnei).

2.Tropaeum Traiani
Tropaeum Traiani este un monument triumfal roman n Adamclisi, judeul

Constana, ridicat n cinstea mpratului roman Traian ntre anii 106-109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor n anul 102 d.Hr. Acesta a fost reconstituit n 1977, dup unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat n ruine. n muzeul adpostit n interiorul acestuia se gsesc pri din monumentul original.

3. Podul peste Dunare


Podul lui Traian a fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, ntre primvara anului 103 i primvara anului 105 [1] peDunrea de Jos, la est de Porile de Fier, n apropiere de oraul Drobeta-Turnu Severin. Scopul construciei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian i a proviziilor necesare celei dea doua campanii miltare de cucerire a Daciei regelui Decebal.

B. Cinematografie
1.Dacii

2.Columna