LATINITATE SI DACISM

Limba romana este limba latina vorbita neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman cuprinzand provinciile dunarene (Dacia, Panonia de Sud, Dardania, Moesia Superioara si Moesia Inferioara), din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana n zilele noastre. (A. Rosetti Istoria limbii romane literare)

LATINITATE SI DACISM
Latinitatea reprezinta caracterul latin al unui popor, al unei limbi, iar dacismul caracterul dac. Aceste caractere au rezultat in urma asimilarii limbii si civilizatiei latine, respectiv contributiei dacilor la formarea poporului roman.

ROMANII
Aprox. anul 2000 i.Hr.- Coboara in Italia populatii nordice care se contopesc cu indigenii liguri si siculi: de aici se crede ca au luat nastere umbrii, sabinii si latinii.
Aprox. anul 1000 - Dezvoltarea cetatii Alba Longa, capitala Latiumului. 21 aprilie 753 i.Hr. - data traditionala a intemeierii Romei. In 112 d.Hr puteai calatorii din Scotia pana-n desertul Sahara si sa ramai in Imperiul Roman.

EVOLUTIA IMPERIULUI ROMAN

DACII
Civilizatia si cultura dacilor a avut in spaiul carpatodunarean o mare dezvoltare timp de cateva sute de ani i a atins nivelul cel mai nalt in perioada sec. I i.Hr - sec. I d.Hr.
Dacii sunt adesea considerati ramura nordica a tracilor, reprezentand partea nobila a neamurilor tracice. In vremea lui Burebista erau cel mai organizat popor barbar, ajungand sa ameninte imperiul roman. Marea ciocnire intre Cezar si Burebista nemaiavand loc deoarece ambii au fost asasinati in acelasi an, regatul lui Burebista fiind impartit in cinci regate la nord de Dunare si trei in Dobrogea, sub conducatori diferiti.

DACII
n perioada lui Cezar, Dacia a cunoscut cea mai mare intindere sub conducerea lui Burebista.

Imperiul Roman in perioada lui Cezar (44 d.Hr.) Dacia in perioada lui Burebista (44 d.Hr.)

CUCERIREA ROMANA
In timpul lui Traian, in urma celor doua razboaie impotriva dacilor aflati sub conducerea lui Decebal, o treime din Dacia a fost cucerita, inclusiv capitala Sarmizegetusa.

LATINITATEA LIMBII ROMANE

Latinitatea limbii romane este un fapt incontestabil si usor de demonstrat. Limba latina provine din grupul italic, care se numara printre limbile indo-europene.
Alaturi de alte limbi ca franceza, portugheza, italiana, spaniola, catalana, dalmata, reto-romana, limaba romana este de origine latina. Caracterul latin al limbii romane este dat de vocabularul esential (fondul principal de cuvinte) si de structura gramaticala, care sunt latine. Intre scrierea si rostirea in limba latina si romana nu sunt diferente importante, se scriu in general cum de citesc, prin urmare ambele limbi sunt fonetice.

CONTEXT ISTORIC
Dacismul isi face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si pentru mitologia din spatiul traco-dac. Se contureaza ca un curent de idei, mai mult sau mai putin unitar, mai ales in perioada interbelica, de multe ori fiind asimilat cu orientarea traditionalista. Ideea de latinitate incepe sa fie afirmata la noi de generatia cronicarilor secolele XVI XVIII (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), apoi de stolnicul Constantin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir. Atinge apogeul prin reprezentantii Scolii Ardelene (Samui Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior).

ETAPELE FORMARII LIMBII ROMANE

Razboaiele daco-romane
Retragerea Aureliana Limba romana comuna
Limba romana comuna se vorbeste la nordul si la sudul Dunarii, pe teritoriul fostelor provincii romane: Dacia, Moesia, Iliria, Panonia, Dardania. In aceasta perioada limba romana isi defineste trasaturile care o disting de celelalte limbi romanice.

Perioada romanei literare vechi (sec. XIII XVIII) Perioada limbii romane moderne

SUBSTRATUL DACIC
Dezvoltate in conditii diferite, limbile romanice au suferit influenta substratului (limba vorbita de populatiile cucerite).
In cazul limbii romane, substratul il constituie limba daco getilor, din care nu s-au consemnat cuvinte in scris.

Pentru reconstituirea elementelor de substrat, s-a recurs la comparatia cu albaneza (exemple de cuvinte de origine tracodaca: abur, barza, brad, a se bucura, buza, caciula, copac, mos, vatra, viezure).

INFLUENTE LINGVISTICE
Cultura romana este rezultatul unor contacte cu civilizatia si cultura popoarelor orientrale si occidentale in urma diferitelor evenimente petrecute de-a lungul istoriei.

INFULENTE

VECHI

TARZII

SLAVA

MAGHIARA

GREACA

NEOGREACA

TURCA

IMPRUMUTURI
arvuna, boboc, buzunar, catarg, cort, a economisi, fasole, ieftin, moneda, portocala, prosop, trandafir altoi, barda, a cheltui, ferastrau, gand, gulas, ham, iobag, oras, pilda, sicriu, tocana

cosmonaut, elev, favoare, individual, parfum, mandarina, onomastica, a solutiona

acadea, baclava, bacsis, baltag, cascaval, chiftea, ciorba, dusman, fisic, ibric, sah, telemea

IMPRUMUTURI
armata, barca, campion, chitara, damigeana, gheata, laguna, medalie, pizza, restanta, spaghete, vela banc, bere, cartof, fraier, kaizer, martipan, pantof, parizer, pensula, snitel, strudel, surub

bentita, caracatita, cavaler, cazarma, exponat, fazan, galusca, localnic, posta, rama, steag, zacusca

campus, corner, design, dribbling, mass-media, meci, miting, motel, pickup, radar, stres, talkshow

MITUL FONDATOR
Baba Dochia simbolizeaza unul dintre cele mai importante mituri romanesti.
Una din variante este varianta mitului "Traian si Dochia" despre care celebrul critic literar George Calinescu spunea ca este "rezultatul unei intregi experiente de viata a poporului roman. Se spune ca Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a indragostit Traian, cuceritorul Daciei. Urmarita fiind de trupele lui Traian, aceasta se ascunde pe muntele sacru, Ceahlau, impreuna cu oile. Este ajutata de Maica Domnului, care o transforma impreuna cu turma sa intr-un complex de stanci.

REFLECTAREA TEMEI IN LITERATURA

Sub aspect literar, tendinta dacizanta culmineaza in a doua jumatate a sec. XX, prin scrierile lui Mihai Eminescu. Tema dacica se regaseste atat in marile poeme Memento Mori, Rugaciunea unui dac si Sarmis, cat si in proiectele dramatice.

In poezia Memento Mori, Eminescu realizeaza o evocare a civilizatiilor de la origini. Aici viziunea eminesciana asupra Daciei este paradisiaca, scriitorul refacand imaginea unui popor apus.

REFLECTAREA IN CINEMATOGRAFIE A TEMEI

De-a lungul timpului , existand dorinta permanenta de a ne sti originile, marii regizori precum: Sergiu Nicolaescu, Mircea Dragan sau Gheorghe Vitanidis au fost inspirati de conceptele de latinitate si dacism, dand nastere unor filme precum:

DACII 1967, regizor: Sergiu Nicolaescu COLUMNA 1968 , regizor: Mircea Dragan BUREBISTA 1980, regizor: Gheorghe Vitandis

COLUMNA LUI TRAIAN

Columna a fost ridicata atat pentru a comemora victoriile lui Traian, fiind o adevarata istorie gravata in piatra, cat si pentru a servi ca mausoleu (dupa deces, cenusa imparatului a fost depusa in incaperea de la baza columnei).
Basorelieful prezinta scene de lupta din campaniile lui Traian impotriva dacilor din 101-102 (in partea de sus a columnei) si 105-106 (in partea de jos). Soldatii romani si daci sunt prezentati in timpul bataliei. Atingand apogeul basoreliefului istoric roman, cele 124 de episoade care imbraca in spirala trunchiul coloanei si care ilustreaza Comentariile lui Traian despre razboaiele dacice (De bello dacico), prin caracterul lor de document istoric, constituie un adevarat "act de nastere" al poporului roman.

SFARSIT