Latinitate

si
Dacism
 Latinitate si Dacism
• LATINITATE - Faptul de a avea origine latină
sau caracter latin. Nume dat culturii și
civilizației latine.
• LATINISM-curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca
sec XIX,care, pentru a demonstra caracterul latin al limbii
romane, a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si
sa modifice astfel forma cewlor latine, incat sa le apropie cat
mai mult de forma originara:a contribuit la generalizarea scrierii
cu caractere latine si a adus noi argumente in sprijinul origibii
latine a limbii romane

• DACISM -. ansamblu de caractere proprii

dacilor sau element lexical de origine dacă
Dovezi ale latinitatii
 Dovezi ale latinitatii
• Romanizarea lingvistica, fundamentala si decisiva pentru
aparitia limbii române, a constat în învatarea limbii
latine de catre populatia autohtona; generalizarea
latinei a determinat fenomenul contrar, de regres si de
eliminare treptata a limbii materne, traco-daca. Aceasta
substitutie de limbi s-a produs în cadrul unui proces
încet, îndelungat, pasnic si mai ales necesar; numai latina
putea garanta populatiilor cucerite posibilitatea de
comunicare cu reprezentantii imperiului - soldati,
functionari publici, colonisti si comercianti. În astfel de
conditii, limba latina era elementul de unitate si de
coeziune, situat deasupra diversitatii sociale, politice,
etnice si lingvistice.
Latini si Daci
• În cultura românească, meritul întâietăţii în
afirmarea ideii de latinitate a limbii materne îi
revine lui Grigore Ureche (1590-1647). Succinta
lui demonstraţie se clădeşte pe semnalarea, nu
lipsită de erori, a unor paralelisme lexicale latin-
române: „De la râmleni, ce le zicem latini, pâine,
ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic
galina; muiarea, mulier; fămeia, femina; părinte,
pater; al nostru, noster şi altele multe den limba
lătinească, că de ne-am socoti pre amăruntul,
toate cuvintele le-am înţelege” (Letopiseţul
Ţării Moldovei)
 Etapele formarii limbii romane
Dupa razboiul de cucerire a Daciei de catre romani
(105-l06), se produce procesul de romanizare a geto-
dacilor, iar limba latina e insusita de catre bastinasi.
Din contopirea romanilor cu geto-dacii s-a nascut
poporul roman, iar peste limba geto-daca s-a suprapus
limba latina vulgara sau populara din care s-a nascut
limba romana.
Se poate mentiona o prima etapa a formarii limbii
romane in secolele VI-VII, dar o desavarsire a
trasaturilor caracteristice mai bine conturate are loc
pana in secolul al IX-lea.
 Limba romana este o limba romanica sau
neolatina, la fel ca franceza, italiana,
portugheza, spaniola; provensala, catalana,
sarda, retoromana si dalmata (ultima, disparuta
catre sfarsitul secolului al XlX-lea). Toate
limbile romanice s-au format din limba latina si
au eluat diferit de la o natiune la alta, in
decurs de cateva secole, pe teritoriile cucerite
si stapanite de romani (Galia, Peninsula
Iberica,Dacia). Limbile romanice se aseamana
prin structura gramaticala si prin cea mai mare
parte a vocabularului.
 Alfabetul Chirilic
• Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii
române, din secolele XIV-XV, și până în anul 1862. Datorită
faptului că în limba română se găsesc sunete ce nu au
corespondență în alfabetul chirilic clasic, grămăticii s-au văzut
nevoiți să inventeze o serie de semne, pentru a le putea
reprezenta.

• Grafia chirilică s-a folosit în Evul mediu românesc pentru

scrierea de acte diplomatice, manuscrise, cărți, inscripții,
legende sigilare sau diverse însemnări. Nu se cunoaște cu
exactitate momentul în care alfabetul chirilic a trecut la nordul
Dunării, însă cel mai vechi document păstrat sub formă originală
și scris cu caractere chirilice datează din 1392
Scrisoarea lui Neacşu, scrisă în 1512, este cel mai vechi document

păstrat, scris în limba română.

 Substrat vs adstrat
Componentele principale ale etnogenezei românilor, în procesul
de constituire a poporului român pot fi evidenţiate
in componentele lui fundamentale.
• Substratul (Elemente pătrunse într-o limbă din limba
populației autohtone care a adoptat-o, părăsindu-și
limbaproprie în urma unei cuceriri, a unei migrațiuni sau a unei
colonizări.– Din fr.subs trat, lat.substratum.) îl prezintă
tracii de nord, sau geto-dacii. Această ramură a marelui
neam al
tracilor, aflată timp îndelungat în contact cu civilizaţia antică
(la început greacă, apoi romană),a creat o cultură
originală, care a atins un înalt nivel de dezvoltare. Aceasta
le-a permis geto-dacilor să creeze statul lor propriu
•Al doilea component fundamental în etnogeneza românilor este
elementul roman (sau stratul roman). Acest strat s-a suprapus celui
geto-dac: la început, până la cucerirea Daciei decătre Imperiul
Roman (anul 106 d.Chr.) - numai în aspect economic şi cultural, iar
dupăaceasta - s-a produs o sinteză etno-culturală dacoromână.
Datorită prezenţei parţiale la nord deDunăre şi influenţei centrelor
romane de la sud de Dunăre, aprofundarea acestei sinteze
acontinuat şi după anul părăsirii Daciei de către legiunile romane
(271-275).

Slavii au influenţat într-o anumită măsură etnogeneza românilor,

alcătuind adstratul ( Totalitatea elementelor dintr-o limbă străină
care pătrund în cazul interferenței lingvisticeșise adaugă unui idiom
după constituirea lui, ca rezultat al unor influențe străine. [<
fr.adstr at,cf. germ.Adstrat < lat.adstr atus – așezat lângă ].)
procesului de desăvârşire în constituireaneamului românesc (secolele
VI-IX). Slavii, fiind agricultori şi crescători de animalesedentari,
au convieţuit mai îndelungat cu autohtonii, lăsând în limba română
cuvinte deorigine slavă (plug, prieten, drag, iubire etc.), care
denotă multiple contacte umane. Rolulslavilor în etnogeneza
românilor este asemănător cu cel al germanicilor în
constituireapopoarelor vest — romanice (francezilor iatlienilor
spaniolilor si portughezilor)
Reflectarea temei in literatura

»M. Eminescu- ,,
Rugaciunea unui dac”

»M. Sadoveanu-,,Creanga
de aur”
 Mihai Eminescu-
,, Rugaciunea unui dac”
 M. Sadoveanu
“Creanga de aur”
Romanul lui Sadoveanu cu cele mai profunde
semnificatii mitice este "Creanga
de aur"(1933), un roman ce prezinta episoade
din istoria Bizantului si in care este
prezentata vremeaarhaica a magilor care
continua initierea in tainele lumii.
Personajele lui Sadoveanu sunttipice pentru
constructia unui spatiu arhaic, a unei
"lumi dincolo de lume": tarani,
pescari,padurari, vanatori, haiduci, lotri,
morari etc. Toate aceste personaje se retrag
in fataamenintarii civilizatiei, incearca sa-i
supravietuiasca si sa pastreze vechile
norme deconvietuire,dar in acelasi timp au
un profund sentiment de nemulţumire,
generat de nevioa delibertate. În acest sens,
descoperim tendinţa de retragere în trecut .
Incercand sa intelegem care este mesajul
transmis de Mihai Eminescu si Mihail
Sadoveanu
prin intermediul a doua opere atat de
diferirite,dar,in acelasi timp,atat de
asemanatoare,ajungem cu usurinta la
concluzia ca oamenii de demult se
temeau de civilizatie.
Reflectarea in cinematografie
,,Dacii”

,,Columna”

,,Burebista”
Cinematografia romaneasca mai ales cea de
dinainte de 1989 abunda de filme cu teme
istorice.Dacii,Burebista si Columna fac parte
din categoria filmelor realiste si
binedocumentate din punct de vedere
istoric,filme care pun inluminaprocesul de
formare a poporului roman,cu toate ca mai
intalnim si marca regimului comunist din
perioada de varf a cinematografiei
romanesti,perioada in care aceasta nu era
privita ca o arta, ci,mai degraba,caun
instrument de influentare ideologica
 “Dacii”
“Dacii” este un film istoric, în regia lui Sergiu
Nicolaescu, realizat în 1967 de Studioul
Bucureşti în colaborare cu Franco London Film
(Franţa). Acţiunea filmului se petrece
înpreajma anului 88 d.Hr, când Domiţian,
împăratul roman din aceea vreme, a încercat
săcucerească Dacia
 “Burebista”

“Burebista” este deasemenea un
film istoric,in regia lui Gheorghe
Vitanidis,realizat in anul
1980 de Studioul Cinematografic
Bucuresti,pe scenariul lui Mihnea
Gheorghiu
 “Columna”
“Columna” este un film produs in 1968. Poate spre
surprinderea multora, regizorul nu este
conform traditiei Sergiu Nicolaescu ci Mircea Dragan,
iar scenariul a fost scris de TitusPopovici.
Reflectarea in alte domenii ale
artei

• Pictura

• Sculptura
 Dacii dispuneau de o bogată cultură spirituală, cunoşteau scrisul,
folosind la început alfabetul elen, iar apoi pe cel latin. La un înalt grad de
dezvoltare ajunsese ceramica şi toreutica.Ornamentica daco-getă se afla
sub tendinţa evitării reliefului, şi a obţinerii efectelor cromaticede lumină
prin procedee decorative, iar baterea monezilor cunoaşte o tehnica
avansată şivariată. În sfârşit, serbările şi ceremoniile relevă diverse
forme de artă ce cumulează procedeeteatrale, muzicale şi coregrafice.
Afirmarea artei dacilor a avut loc în condiţiile
unui susţinut proces de interferenţă
dezvoltatarmonios intre popoarele antice
care s-au întâlnit în această zonă geografică,
aducându-şifiecare, în felul său, aportul
specific la progresul mijloacelor tehnice de
expresie. Contactul cucimerienii, ilirii. sciţii,
celţii, odryşii, bastarnii, agatîrşii şi îndeosebi
cu lumea elenă,stăpânitoarea cetăţilor
Pontului Euxin, a favorizat un larg schimb de
valori, determinându-seîmprumuturi de
bunuri culturale. Acelaşi proces are loc şi
între cultura dacă şi cea aromanilor,
exercitând o influenţă activă asupra
configuraţiei manifestărilor artistice
autohtone.Schimburile permanente de valori
au fost de natură să aducă un suflu înnoitor
asupra stratuluiexistent, prefigurând valenţe
inedite, generalizatoare. Problema devine
infinit mai complexăîn determinarea
raportului dintre marea arie culturală a
tracilor şi cea a dacilor.
 Concluzii
In concluzie consideram ca procesul de cultivare al
limbii romane prin interventia carturarilor si a
oamenilor instruiti in cele trei provincii romanesti a
inceput inca din epoca in care slavona indeplinea la
noi functiile limbii de cultura si sa accelerat dupa
ce romana a preluat aceste functii adica de prin
secolul al XVII lea.

“Limba romana este singura in Europa care se

vorbeste aproape in acelasi chip in toate partile
locuite de romani” ( Mihai Eminescu)
Latinitate si Dacism
Baciu Laura
Dabija Adelina
Ursu Viorica