Sunteți pe pagina 1din 14

Romania postdecembrista

Sfritul celui de-al doilea rzboi mondial a nsemnat nceperea Rzboiului Rece ntre URSS i SUA, rzboi care s-a ncheiat odat cu prbuirea comunismului n ntreaga Europ de Est n 1989, incluznd Romnia. Prin atitudinea sa mpotriva Invadrii Cehoslovaciei din 1968 i neparticipnd (Romnia) la aceasta, Ceauescu a obinut un statut deosebit n aceast confruntare ntre URSS si SUA, evolund ntrun dictator absolut, acaparnd prghiile administrative ale Romaniei pentru el i membrii familiei sale, dar izolndu-se pe plan internaional. Astfel, cnd in 1989 (prin nelegerea de la Yalta dintre URSS i SUA), URSS i-a retras sprijinul pentru liderii comuniti din Europa de Est, Ceauescu nu a neles momentul istoric, agravnd situaia Romniei, care a experimentat cea mai violent schimbare de regim din 1989 dintre toate rile Europei de Est. Evenimentele de pe parcursul sptmnii 16-22 decembrie 1989 cunoscute ca Revoluia din 1989 au adus sfritul Comunismului n Romnia, i moartea lui Ceauescu i a soiei sale pe 25 decembrie 1989.

Romnia sub Ion Iliescu


Tranziia n jur de 1.500 de persoane au murit de asemenea n luptele de strad confuze din Bucureti, Timioara i alte orae, ntre 16-22 decembrie 1989. Un membru al PCR marginalizat de ctre Ceauescu n anii '80, Ion Iliescu s-a impus ca o politician cheie a FSN, care a preluat n Bucureti prghiile administrative ale Romniei i a proclamat restaurarea democraiei i a libertii. Partidul Comunist Romn a fost scos n afara legii, i cele mai nepopulare msuri ale lui regimului comunist romn condus de Ceauescu au fost anulate. Alegeri prezideniale i parlamentare au avut loc pe 20 mai 1990. Concurnd cu partidele istorice, Partidul Naional rnesc i Partidul Naional Liberal, Iliescu a obinut 85% din totalul voturilor exprimate. FSN a primit astfel, dou treimi din locurile din Parlament i prim-ministru a fost desemnat Petre Roman, un profesor universitar, o figur a Revoluiei fr trecut politic, acesta iniiind cteva reforme pentru piaa liber.

Nemulumii de meninerea influenelor vechilor structuri din era comunist, manifestani anti-comuniti au nceput s demonstreze n Piaa Universitii n Aprilie 1990. Apoi, dup sosirea minerilor din Valea Jiului nBucureti i dispersarea "golanilor" din Piaa Universitii n 1315 iunie 1990, preedintele Iliescu le-a mulumit public acestora, alimentnd astfel zvonurile despre implicarea puterii n venirea minerilor n Bucureti. Minerii au atacat de asemenea sedii de partid i case ale liderilor opoziiei. Guvernul Roman va demisiona n septembrie 1991, atunci cnd minerii s-au ntors n Bucureti pentru a cere salarii mai mari i mbuntirea condiiilor de munc. Un tehnocrat, Theodor Stolojan, a fost numit la conducerea unui guvern interimar pn la organizarea unor noi alegeri. Parlamentul supune referendumului o nou Constituie democratic, aprobat prin referendum naional n Decembrie 1991. n martie 1992 cel mai mare partid de pn atunci FSN s-a scindat n dou partide: unul condus de Ion Iliescu numit Frontul Democrat al Salvrii Naionale (FDSN) i cellalt Frontul Salvrii Naionale (FSN), condus de Petre Roman.

Constitutia din 1991.


Dupa caderea regimului comunist, in decembrie 1989, Romania a revenit la traditiile democratice dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, in contextul marcat de evenimente care avusesera loc pe plan mondial in ultimele decenii. Schimbarea politica majora a societatii romanesti a fost oglindita in Constitutia adoptata de catre Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 si aprobata prin referendum la 8 decembrie 1991 si modificata apoi in anul 2003, pentru a permite aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Constitutia a reflectat reinstaurarea statului de drept, a regimului democratic, a suveranitatii poporului, a responsabilitatii guvernamentale, a drepturilor si libertatilor cetatenesti, a separarii puterilor in stat si a revenirii la pluripartidism. Noua lege fundamentala urma unei revolutii, dar prelua din vechiul regim comunist o forma de stat, republica, impusa printr-un act de forta, fara nici o confirmare a natiunii. Dorinta de a marca diferente vizibile fata de precedentele constitutii liberale, pe care, de fapt, le urma, avea in vedere adaptarea unor institutii precum Curtea Constitutionala sau Avocatul Poporului. Documentele Natiunilor Unite, reprezinta sursa unor drepturi sociale si economice introduse, de asemenea, pentru prima data.

Potrivit Constitutiei, statul roman unitar si indivizibil.Statul se echilibrului puterilor - legislativa, constitutionale. Suveranitatea prin organele sale reprezentative sunt: administratia publica si consilii judetene; autoritatea autoritatea legislativa exercitata

este un stat national, suveran si independent, organizeaza potrivit principiului separatiei si executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei nationala apartine poporului roman, care o exercita si prin referendum. Autoritatile statului roman exercitata prin consiliile locale si primarii, prefecturi judecatoreasca reprezentata de institutiile juridice; de Parlament si Presedintele Romaniei.

Parlamentul este "organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii" (art. 58). Parlamentul Romaniei este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale, pentru un mandat de 4 ani. Presedintele Romaniei "reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate" (art.80). Presedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat (art.81); poate exercita cel mult doua mandate, care pot fi si succesive; nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata; desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament (art. 85). Mandatul Presedintelui este de 5 ani (potrivit modificarii operate in 2003). Guvernul "asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice" (art.101). Este alcatuit din primministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. Guvernul are si alte atributii: adopta hotarari si ordonante; prim-ministrul prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica guvernului; ministrii au obligatia de a raspunde la intrebarile sau interpelarile deputatilor sau senatorilor. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti.

Guvernarea PDSR
Alegerile naionale din septembrie 1992 s-au soldat cu victoria preedintelui Iliescu, i a partidului su FDSN, ce a obinut 35%, iar urmtorul clasat a fost CDR cu 24%. Cu sprijinul parlamentar al noilor partide naionaliste PUNR i PRM, i al fotilor comuniti ce au format partidul PSM, un guvern tehnocrat s-a format n Noiembrie 1992, sub conducerea unui nou prim-ministru, i anume Nicolae Vcroiu, economist de formaie. FSDN-ul devine Partidul Democraiei Sociale din Romnia (PDSR) n iulie 1993. Primul-ministru Vcroiu a guvernat n coaliie cu trei partide minore, care de altfel au i abandonat coaliia pn la algerile dinnoiembrie 1996.

n 1993, iritarea iscat de jocul piramidal Caritas a atins un punct de maxim, dei mass media anuna prbuiria neltoriei, depunerile au continuat, dar plile au fost sistate n octombrie 1993, iar inevitabilul faliment a fost declarat n august 1994. Caritas fusese fondat de Ioan Stoica n Braov n 1992 dar i mutase sediul ulterior n Cluj-Napoca. Prbuirea fondului a afectat peste 400.000 de deponeni, care au investit n schema piramidal peste 1.257 de miliarde de lei (33% din masa monetar a Romniei).[1]

n aceast perioad Romnia a primit statutul de membru asociat al Uniunii Europene la data de 9 mai 1994, n anul urmtor la 22 iunie se depune candidatura pentru aderarea la UE. Tot n 1995 Emil Constantinescu face cunoscut platforma politic aCDR, denumit Contractul cu Romnia. Principala promisiunea coninut de acesta era c n 200 de zile de la venirea la guvernare, CDR va adopta un set de reforme i legi care vor mbunti rapid viaa oamenilor.

Romnia sub Emil Constantinescu


Emil Constantinescu, reprezentnd Convenia Democrat Romn (CDR) a nvins preedintele n exerciiu, Ion Iliescu, n cel de-al doilea tur al alegerilor, nlocuind-ul astfel la conducerea statului. PDSRul, dei a ctigat cel mai mare numr de locuri n Parlament, a pierdut totui puterea pentru c partidele constituente a CDR i-au unit forele cu Partidul Democrat, Partidul Naional Liberal, i Uniunea Democrat Maghiar din Romnia(UDMR) pentru a forma o coaliie de centru care s formeze o majoritate de 60% i s conduc astfel ara. Victor Ciorbea a fost numit Prim-ministru, punndu-se i bazele aderrii la NATO i UE. Ciorbea rmne la conducerea Guvernului pn n martie 1998, cnd a fost nlocuit de Radu Vasile. Reprezentnd unul din partidele istorice (PNTCD),Radu Vasile se va confrunta cu una din cele mai importante crize de subminare a autoritii statale a Romniei, n urma manifestaiilor minerilor condui de Miron Cozma.

Mai apoi n urma unor nenelegeri n coaliie, n urma crora reforma a btut pasul pe loc, Radu Vasile a fost i el nlocuit de Mugur Isrescu, un tehnocrat care era i guvernatorul Bncii Naionale, n timpul cruia s-a nregistrat prima cretere economic de dup revoluie. n timpul acestei guvenri s-au fcut numeroase reforme, dar dezvoltarea Romniei a fost mult sub ateptri n principal datorit tergivesrii reformelor din cauza nenelegerilor din coaliie, format din multe partide.

Romnia sub al II-lea mandat al lui Ion Iliescu


n alegerile din 2000, coaliia pltete preul trgnrilor n aplicarea reformelor i numeroaselor certuri din snul coaliiei i pierde n faa lui Ion Iliescu i a partidului su PSD. Primul ministru a fost numit Adrian Nstase, iar guvernarea PSD, dei a dus la integrarea Romniei n NATO i a ncheiat negocierile pentru integrarea n Uniunea European a suferit din cauza numeroaselor scandaluri de corupie. Uniunea European i-a declarat sprijinul pentru aderarea n 2007 a Romniei la structurile sale, dar a i condiionat aderarea de numeroase reforme n economie i n justiie.

Romnia sub Traian Bsescu


La scrutinul din 28 noiembrie 2004, candidatul PSD la preedinia Romniei, Adrian Nstase, a obinut un numr de 4.278.864 de voturi (40.94%) n timp ce principalul contracandidat, Traian Bsescu, susinut de Aliana D.A. a fost votat de 3.545.236 de alegtori (33.92%). La cel de-al doilea scrutin, din 12 decembrie 2004, locurile s-au inversat. Traian Bsescu a obinut 5.126.794 de voturi (51.23%) iar Adrian Nstase a fost votat de 4.881.520 de ceteni romni cu drept de vot. La 1 ianuarie 2007 Romnia mpreun cu Bulgaria intr n Uniunea European i devine membr al acestei organizaii.

Disputele dintre prim-ministrul PNL i preedinte au dus, n cele din urm, la excluderea minitrilor PD din guvern. PNL i UDMR au format un guvern minoritar, cu sprijin intermitent n Parlament de la PSD. Deoarece conflictul dintre preedinte i partidele parlamentare a continuat, n luna mai 2007 PC (fostul PUR), PNL, PSD, i UDMR au votat pentru suspendarea lui Bsescu, acesta fiind acuzat de nclcri ale constituiei. Nicolae Vcroiu, preedintele Senatului, a devenit preedinte interimar. Lareferendumul pentru demiterea preedintelui din 19 mai 2007 s-a nregistrat o prezen la vot 44,45%, iar aproximativ 75% s-au opus demiterii preeditelui Bsescu, acesta fiind reinstalat n funcie. Relaia dintre preedinte i partidele parlamentare, altele dect PDL, a rmas tensionat pentru urmtorii 2 ani.
Aderarea la UE, bula speculativ din domeniul imobiliar, creterea consumului din import precum i investiiile strine, favorizate de costul redus al capitalului, au meninut economia romneasc pe tendina ascendent cptat n timpul guvernului Nstase.[2]

La sfritul anului 2008 guvernul PNL a pierdut alegerile legislative, n timp ce PSD si PLD au ctigat aproximativ acelai numr de locuri. O coaliie incomod a fost nfiinat de cele dou pari, cu preedintele PDL, Emil Boc ca prim-ministru. Scandalurile au izbucnit imediat, la Ministerul Internelor perindndu-se mai muli mebrii PSD pe fondul acuzaiilor de corupie. Ministrul Tineretului i Sportului, din partea PDL, Monica Iacob Ridzi a fost obligat s demisioneze dup ce o comisie parlamentar a acuzat-o de deturnare de bani publici spre campania pentru Parlamentul European a Elenei Bsescu, fiica preedintelui. Acuzaia de gestionarea incorect de fonduri a aprut, de asemenea, i mpotriva ministrului PDL al turismului, Elena Udrea, o aliat apropiat a preedintelui. n toamna anului 2009, naintea campaniei electorale pentru alegerile prezideniale, PSD-ul a acuzat PDL-ul c planific fraudarea alegerilor n favoarea lui Traian Bsescu. Ca urmare, Emil Boc l-a expulzat pe Dan Nica, ministrul PSD de Interne din guvern, iar PSD a prsit coaliia n semn de protest. La puin timp dup aceea Parlamentul a aprobat o moiune de cenzur i a demis guvernul PDL. Parlamentul a respins prin vot dou guverne PDL, propuse de Traian Bsescu, i a insistat pentru crearea unui guvern PSD-PNL-UDMR, condus de Klaus Iohannis, membru FDGR, propunere refuzat de ctre Bsescu. n al doilea tur de scrutin al alegerilor prezideniale s-au calificat candidatul PSD Mircea Geoan i preedintele n exerciiu Traian Bsescu, ultimul ctignd un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamnd fraude electorale,[3] dar Curtea Constituional, dup ce a cerut renumrarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor.[4]. Emil Boc a fost repus n funcia de prim-ministru ntr-un guvern PDLUDMR, ce a trecut cu ajutorul unor grupuri desprinse din PSD i PNL. n 2009 i 2010, Romnia a fost puternic lovit de criza economic la nivel mondial, provocnd proteste masive organizate de mai multe sindicate. Opoziia i presa au acuzat frecvent guvernul de alocarea preferenial a fondurilor pentru membrii si, precum i corupia generalizat.