SUBIECTUL AL III-LEA (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu referitor la evoluția României la

sfârșitul secolului al XX-lea, având în vedere:
- menționarea a două cauze ale prăbușirii comunismului în România;
- prezentarea unui fapt istoric prin care s-a produs modificarea regimului politic din
România;
- precizarea unei legi fundamentale adoptate după modificarea regimului politic și
menționarea a două principii democratice ale acesteia;
- formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a statului român la sfârșitul
secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
SUBIECTUL AL III- LEA
În anul 1989, ca într-un veritabil joc de domino, regimurile totalitare comuniste din
Europa Centrală și de Est s-au prăbușit. Căderea regimurilor comuniste a fost determinată,
într-o mare măsură de politicile promovate de către Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii
Sovietice. Astfel, după anul 1985 acesta lansează o politică de reconstrucție economică și de
reformare a sistemului politic, cunoscută sub numele de perestroika și glasnost. Mai mult,
Gorbaciov și-a exprimat intenția de a renunța la intervenția sa în condițiile unor evoluții
politice reformatoare în statele comuniste europene.
Prăbușirea comunismului în România a fost determinată de contextul politic extern,
dar și de deteriorarea accentuată a situației economice și sociale în plan intern. În încercarea
de a achita integral datoria externă, Ceaușescu a impus un program de raționalizare a
produselor alimentare de bază, a redus semnificativ consumul de combustibili, a stabilit
restricționarea consumului de energie electrică; toate acestea au avut ca efect o diminuare
severă a nivelului de trai și o creștere a stării de nemulțumire generală a populației. De
asemenea, nu trebuie omise gravele încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești, politica
de sistematizare forțată a satelor și cultul exacerbat al personalității lui Ceaușescu.
Revoluția anticomunistă a început la 16 decembrie 1989, prin demonstrațiile de
protest de la Timișoara. Securitatea și armata au reacționat violent împotriva manifestanților,
însă nu i-au putut înfrânge și la 20 decembrie 1989 Timișoara era declarat oraș liber de
comunism. La București, pe 21 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu a convocat un miting,
sperând să demonstreze susținerea de care se bucura din partea muncitorilor. Demonstrația s-
a transformat într-un protest împotriva regimului, iar în noaptea de 21/22 decembrie s-a ajuns
la lupte de stradă între protestatari și forțele de ordine. A doua zi, Ceaușescu a încercat să
convoace un nou miting de susținere a regimului său, însă evenimentele au scăpat de sub
control. În aceste condiții, la 22 decembrie, lipsit de orice sprijin intern, dictatorul a fugit cu
soția sa, Elena Ceaușescu, cu un elicopter spre Târgoviște.
În după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, puterea va fi preluată de Consiliul
Frontului Salvării Naționale, un organism provizoriu condus de Ion Iliescu. Printr-un
comunicat acesta a făcut public abandonarea rolului conducător al partidului unic și inițierea
măsurilor pentru instaurarea unui regim democratic. Soții Ceaușescu au fost prinși, judecați în
cadrul unui proces simulacru și executați, într-o unitate militară din Târgoviște, la 25
decembrie 1989. Evenimentele violente au continuat și în zilele următoare, ceea ce a sporit
numărul victimelor revoluției anticomuniste din România.
 Primul guvern democratic postcomunist a început să funcționeze la 26 decembrie, în
fruntea acestuia fiind numit Petre Roman. Prin decretul din 31 decembrie 1989, s-a legiferat
înființarea partidelor politice. În perioada imediat următoare s-au reînființat partidele istorice
(Partidul Național Țărănesc – CD, Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat din
România), iar până în mai 1990 au apărut peste 80 de partide noi. Alegerile parlamentare și
prezidențiale din 20 mai 1990 s-au încheiat cu victoria F.S.N. și a candidatului său la
președinție, Ion Iliescu.
Noul regim politic din România postdecembristă s-a fundamentat pe Constituția din
anul 1991. Adoptată de Adunarea Constituantă la 22 noiembrie 1991 și aprobată de către
popor prin referendum la 8 decembrie 1991, Constituția cuprinde principiile de organizare a
statului și asigură buna funcționare a instituțiilor acestuia. Unul dintre principiile
fundamentale statuat de noua Constituție este separarea puterilor în stat. Astfel, puterea
executivă aparține președintelui și guvernului, puterea legislativă este exercitată de către
Parlament (Camera Deputaților și Senatul), iar puterea judecătorească aparține instanțelor de
judecată. Constituția garanta respectarea drepturilor și libertăților cetățenești și sublinia
egalitatea deplină a cetățenilor în fața legii. Un alt principiu prevăzut în legea fundamentală
este responsabilitatea ministerială, potrivit căruia miniștrii răspund pentru actele lor în fața
Parlamentului.
Prăbușirea regimurilor comuniste din Europa și sfârșitul Războiului rece au
determinat o schimbare profundă a politicii externe a României. Astfel, România a fost prima
țară fostă comunistă care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Europeană, în martie 1990.
De asemenea, la 1 februarie 1993, a semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeană, iar în
iunie 1995 România a formulat cererea oficială de aderare. Orientarea politicii externe
românești spre structurile euro-atlantice este ilustrată și de demersurile de aderare la
N.A.T.O.. România va semna acordul în cadrul Parteneriatului pentru Pace cu N.A.T.O. la 14
septembrie 1994.
Așadar, la sfârșitul secolului al XX-lea regimul comunist din România s-a prăbușit și
a început construcția democrației bazată pe principiile statului de drept. În plan extern,
România se va îndrepta spre structurile politico-militare euro-atlantice – Uniunea Europeană
și N.A.T.O.