SUBIECTUL I – exercitiul 7

 Menționați o caracteristică a Constituției din 1866

Constituția de la 1866 stipulează faptul că România devine monarhie
ereditară și constituțională.

 Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în

spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea.
 O asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc în
secolele IX-XI este că erau bazate pe uniuni de obști.

  Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în

România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea
Disparitia blocului comunist a reprezentat debutul unei noi etape
pentru politica românească.    Probabil principala asemănare între
politicile utilizate în România, în timpul anilor ’90, a fost caracterul
lor democratic.

  Menţionaţi o asemănare între prevederile a două proiecte

politice referitoare la statul român elaborate în 1848.
Atât Proclamația de la Islaz, cât și Petiția națională de la Blaj
prevedeau îmbunătățirea situației sociale a cetățenilor și a drepturilor
acestora.

  Menţionaţi o asemănare între proiectele politice

referitoare la statul român modern, elaborate în a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea
Una dintre asemănările pe care le regăsim între proiectele politice
referitoare la statul român modern elaborate în secolul al XVIII-lea
constă în realizarea unirii Țării Românești și a Moldovei într-un
singur stat

 Menţionaţi o asemănare între două acțiuni politice

desfășurate în perioada 1965-1985, în România
Din anul 1965, la conducerea României vine Nicolae Ceaușescu.
Perioada comunismului dintre anii 1965-1989 a fost numită național-
comunist. Dintre acțiunile desfășurate pentru consolidarea acestui
regim politic menționăm: impunerea socialismului dinastic (cultul
personalității) și apelarea la mijloace de constrângere a populației
 (măsuri represive, cenzura – prin intermediul Securității). O
asemănare între aceste două acțiuni politice desfășurate în perioada
1965-1985 în România o constituie consolidarea regimului politic
specific național-comunismului

 Menţionaţi o asemănare între două măsuri adoptate în plan

intern, în perioada 1863-1864
O asemănare dintre două măsuri adoptate în perioada 1863-1864 de
către Alexandru Ioan Cuza poate fi considerată încercarea lui acestuia
de îmbunătățire a statutului de care țăranii se bucurau până atunci,
caracterizat în cea mai mare parte de sărăcie și lipsa educației.
Reforma agrară și reforma învățământului sunt două măsuri care au
încercat să soluționeze aceste probleme

 Menţionaţi o caracteristică a unei acțiuni diplomatice la

care participă românii în ultimul deceniu al secolului al
XVI-lea

O caracteristică a unei acțiuni diplomatice la care participă românii

ala sfârșitul secolului al XVI-lea constă în dorința opririi expansiunii
otomane, un exemplu în acest sens constituindu-l aderarea la Liga
Sfântă a domnitorului Mihai Viteazul, în 1594.

 Menţionaţi o caracteristică a Constituției României

adoptate în 1991
Constituţia din anul 1991 este prima constituție democratică a
României după căderea regimului comunist în decembrie 1989. Prin
adoptarea ei, România a redevenit un stat democratic, ale cărui legi se
bazează pe respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, un stat în
care se respectă principiul separației puterilor în stat și în care
funcţionarea instituţiilor se face pe baza legilor

 Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la

care au participat românii în secolul al XVI-lea.

În secolul XVI au fost semnate Tratatul de la Alba Iulia și cel de la

Târgoviște. Pentru a putea face față confruntărilor repetate cu turcii,
Mihai Viteazul a urmărit să întărească alianța cu principele
Transilvaniei, Sigismund Bathory. Astfel, în 1595 mitropolitul Eftimie,
 împreună cu 2 episcopi și 12 boieri au primit instrucțiuni precise de la
domnul muntean pentru încheierea unui tratat de alianță cu
principele Transilvaniei. Tratatul încheiat era însă un act înjositor
pentru Mihai Viteazul, care devenea un aliat suspus al lui Sigismund
Bathory în Țara Românească, cu o autoritate scăzută față de marii
boieri ai țării

 În 1598, la Târgovişte se încheie tratatul de alianţă dintre

împăratul habsburgic, Rudolf al II-lea şi domnul muntean, prin care
Rudolf al II-lea îi recunoştea lui Mihai Viteazul domnia ereditară şi îi
promitea un ajutor financiar; împăratul devenea suzeranul Ţării
Româneşti, iar Mihai trebuia să îi oprească pe otomani la Dunăre.
Prin încheierea acestui tratat se anulează relaţia de vasalitate impusă
lui Mihai de Sigismund Bathory prin tratatul din 1595.

O asemănare între aceste două acțiuni diplomatice o constituie

caracterul lor antiotoman

2020

 Menţionaţi o altă caracteristică a totalitarismului din

Europa, în afara celor la care se referă sursele date.

O altă caracteristică a totalitarismului din Europa, în afara celor la

care se referă sursele date, este reprezentată de teroarea impusă de
diferitele regimuri, prin organisme specializate. În România în scopul
înlăturării și anihilării oricăror forme de opoziție politică vor fi
înființate instituții cu rol represiv, care să poată supraveghea și
controla populația. Astfel se înființează în anul 1948 Securitatea
(Direcția Generală a Securității Poporului). În anul 1952 este
înființată Miliţia. Folosindu-se de aceste două instrumente de teroare,
la care se adaugă rețeaua de informatori secreți și turnători, numeroși
opozanți politic vor lua drumul închisorilor morții sau deportărilor. În
URSS teroarea va fi practicată cu ajutorul poliției politice N.K.V.D.
(apoi K.G.B.). În Germania societatea era controlată de poliția politică
numită Gestapo.

 Menționați o caracteristică a democrației din România, în

ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
O caracteristică a democrației din România, în ultimul deceniu al
secolului al XX-lea, este prezența pluripartidismului. În decembrie
1989 regimul comunist din România s-a prăbușit și a fost instaurat un
regim democratic, prin revenirea la pluripartidism, organizarea unor
 alegeri libere în mai 1990 și adoptarea Constituției din 1991. Dintre
partidele politice menționăm Frontul Salvării Naționale (FSN),
reapariția partidelor istorice Partidul Național Țărănesc și Partidul
Național Liberal, partidul minorității naționale a maghiarilor din
România - UDMR ș.a

 Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din

spațiul românesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-
lea

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea instituția centrală în Țara

Românească și Moldova rămâne tot instituția domniei, însă nu mai avem
domni români, pământeni, ci domni fanarioți. Domniile fanariote sunt
introduse în țările române din anul 1711 ân Moldova și 1716 îîn Tara
Româneasca . Astfel, domnii erau acum doar simpli funcționari ai Porții,
numiți de sultan și provenind din cartierul Fanar al Constantinopolului – de
unde și numele de fanariot. Domnii fanarioți ajung în posesia domniei
plătind sume mari de bani sultanului pentru a-și cumpăra tronul sau a-și
menține domnia. Deși se remarcă în această perioadă o deteriorare a
autorității domniei, totuși au existat și domnitori fanarioți care au
contribuit la modernizarea societății românești prin măsurile
administrative, politice și sociale adoptate. Exemplificăm în acest sens prin
nume precum: Constantin Mavrocordat sau Alexandru Ipsilanti.

 Menţionaţi o caracteristică a statului român în a doua

jumătate a secolului al XIX-lea
România a fost ridicată la rangul de regat în 1881, Carol I a fost uns
rege

 Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale atestate în

spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea
Autonomiile locale atestate în spațiul românesc se aflau sub constanta
amenințare a populațiilor migratoare venite de la răsărit, cea mai
însemnată fiind “mare invazie mongolă” din 1241.

 Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în

România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
Ultimul deceniu al secolului al XX-lea cuprinde perioada ce a urmat
căderii regimului comunist în urma revoluției din 1989 și
reinstaurarea democrației. În anul 1991 este adoptată o nouă
constituție, democratică. Aceasta are rolul de a consolida democrația,
prin garantarea respectării drepturilor și libertăților cetățenești, a
 principiului separării puterilor în stat, dreptului la vot,
pluripartitismului

  Menționați o caracteristică a regimului politic instaurat în

România la sfârșitul secolului al XX-lea.
Ultimul deceniu al secolului al XX-lea se referă la perioada ce a urmat
căderii regimului comunist în urma revoluției din 1989 și
reinstaurarea democrației în România. Regimul politic instaurat în
România la sfârșitul secolului al XX-lea este un regim democratic. În
anul 1991 este adoptată o nouă constituție, democratică, în consens cu
schimbările ce au avut loc. Aceasta are rolul de a consolida
democrația, prin garantarea respectării drepturilor și libertăților
cetățenești, a principiului separării puterilor în stat, dreptului la vot,
pluripartitismului

 Menționați o caracteristică a unui regim totalitar din

Europa Occidentală, în prima jumătate a secolului al XX-
lea.
 Regimurile politice totalitare au apărut în secolul XX și au fost de
două tipuri: regimuri de extremă stângă (comuniste) și de extremă
dreaptă (fasciste). O caracteristică a unui regim totalitar din Europa
Occidentală este cea a cultului personalității. De exemplu, în
Italia apare Partidul Național Fascist, de extremă dreaptă, creat în
1921 de ziaristul Benito Mussolini. Membrii partidului aveau ca
uniformă cămașa neagră. Mussolini va fi supranumit Il Duce, în timp
ce monarhia condusă de regele Victor Emanuel al III-lea va avea doar
un rol simbolic

 Menționați o caracteristică a democrației din Europa de Est,

în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
 În anul 1989 are loc prăbușirea regimurilor comuniste în statele
Europei de Est, inclusiv în România. Aceste state vor reveni la un mod
de guvernare democratic și vor adopta noi acte fundamentale care să
prevadă modificările ce au avut loc în acest sens, constituții ce prevăd
dreptul la vot (cu toate că dreptul la vot exista și în perioada
comunistă), drepturi și libertăți cetățenești, separarea puterilor în
stat, revenirea la pluripartitism etc. Dacă ar fi să dăm exemplul
României, aceasta va organiza alegeri libere în mai 1990. În 1991 este
adoptată noua constituție democratică. Drepturile și libertățile
cetățenești sunt înscrise în actul fundamental și sunt respectate
dreptul la exprimare, la întruniri, libertatea presei, apare instituția
Avocatul poporului
 Menționați un principiu politic consacrat prin legea
fundamentală adoptată de statul român în 1991.
Legea fundamentală adoptată de statul român în 1991 a fost necesară
datorită prăbușirii regimului comunist în urma Revoluției din
decembrie 1989. Ea este o constituție democratică și prevederile sale
se înscriu în această direcție. Astfel, unul din principiile politice
menționate în cuprinsul său se referă la cel al separației puterilor în
stat. Puterile statului erau astfel: Puterea legislativă, Puterea
executivă și Puterea judecătorească.
Puterea legislativă este deținută de Parlament, alcătuit din Camera
Deputaților și Senat. Parlamentul este ales pentru o perioadă de patru
ani și are ca principale atribuții adoptarea legilor și a bugetului.
Puterea executivă este reprezentată de Guvern și Președintele
României. Guvernul urmărește punerea în aplicare a legilor. Primul
ministru este propus de președinte, în urma consultării cu partidul
sau partidele care dețin majoritatea parlamentară. El propune
Parlamentului spre aprobare o listă de miniștri. Guvernul răspunde
politic în fața Parlamentului; el poate fi demis de Parlament prin
acordarea votului de neîncredere.
Președintele României este ales prin vot universal pe o perioadă de 4
ani (la revizuirea constituției, în 2003, s-a ridicat mandatul la 5 ani).
Aceeași persoană are voie să obțină maxim două mandate. Rolul
fundamental al Președintelui este acela de a exercita funcția de
mediere între puterile statului. Președintele are următoarele atribuții:
desemnează primul-ministru, promulgă legile (le contrasemnează,
pentru a le aproba intrarea în vigoare), poate dizolva Parlamentul, în
cazul în care acesta a respins de două ori învestitura unui guvern (dar
poate dizolva Parlamentul o singură dată într-un an), este comandant
suprem al armatei, conferă decorații, acordă grațiere, încheie tratate
internaționale pe care le propune aprobării Parlamentului, emite
decrete.
Puterea judecătorească. Judecătorii sunt independenți de puterea
politică și inamovibili (nu pot fi transferați, înlocuiți sau destituiți
decât de Consiliul Superior al Magistraturii). Cea mai înaltă instituție
judecătorească este Curtea Supremă de Justiție.

 Menţionaţi o asemănare între două proiecte politice

referitoare la statul român elaborate în 1848
Două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în 1848
sunt ”Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” (12 mai 1848) și
”Dorințele Partidei Naționale din Moldova” (august 1848). O
asemănare între cele două este cerea unirii Moldovei cu Țara
Românească
 Menţionaţi o caracteristică a autonomiilor locale atestate în
spațiul românesc din Sudul Carpațior, în secolul al XIII-lea.
Diploma Cavalerilor Ioaniţi din anul 1247 reprezintă un document
deosebit de important care aminteşte existenţa unor formaţiuni
politice prestatale din sudul Carpaților: voievodatele lui Seneslau şi
Litovoi, precum și cnezatele lui Ioan şi Farcaş. O caracteristică a
acestor autonomii locale este aceea că toate aceste formațiuni au
conducători cu atribuții administrativ-militare și că teritoriul pe care
acestea îl ocupau va sta la baza formării statului medieval Țara
Românească.

 Menţionaţi o asemănare între două măsuri adoptate în plan

intern, în timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866).
Două măsuri adoptate de Alexandru Ioan Cuza au fost obligativitatea
învățământului primar și înființarea primelor universități din țară, la
Iași (1860) și București (1864). Acestea aveau să ducă la
îmbunătățirea învățământului românesc