1

Tema 3- Constitutiile din Romania

1. Mentionati o caractersitica a unor acte cu valoare de constitutie, aplicate in spatiul

romanesc, in a doua jumatate a sec xix(19)

Doua acte cu val. De constitutie, aplicate in spatiul romanesc in a doua jumatate a sec
19 au fost convetia d la paris(1858) si statutul dezvoltator al Conventiei de la
paris(1864). O caracteristica a acestora a fost aceea ca au intrat in vigoare, avand acortul
Marilor Puteri europene.

2. Mentionati o asemanare intre doua constitutii adoptate de Romania in prima jumatate a

secolului 20.

O asemanare intre Constitutia din 1923 si cea din 1938, ambele adoptate in prima
jumatate a secolului al xx-lea, este aceea ca pastreaza forma de guvernare, monarhia
constitutionala ereditara.

3. Mentionati o asemanare intre doua acte cu valoare de constitutie din spatiul romanesc.

Doua acte cu valoare de constitutie formulate in secolul al xix in spatiul romanesc au

fost Regulamentele organice si conventia de la paris. Ambele documente formuleaza
principiul separarii puterilor in stat.

4. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, ca romania se implica in relatiile

internationale din a 2 a jumatate a secolului xx.

Un argument pentru afirmatia confrm careia rom se implica in relatiile internationale

din a 2 a jumate a secolului xx il reprezinta satelizarea sa fata de moscova.
In a doua jumate a sec xx, Rom a facut parte din ,, blocul statelor comuniste, a caror
politica era controlata de urss, de aceea politica externa in perioada respectivaa urmat
cel putin in perioada stalinista linia impusa de Moscova. In consecinta, Romania a facut
parte din CAER incepand cu 1949 si din Tratatul de la Varsovia. Prima interventie majora
a trupelor Pactului de la Varsovia( o alianta militara a statelor comuniste) a fost cea din
1956, de la Budapesta, la aceasta intervenie participand si romania.
Totodata,in cadrul acestei actiuni, statul roman a extradat membri ai guvernului de la
Budapesta, refugiati in Romania, care, ajunsi in Urss, au fost condamnati si exectutati.
Ca urmare a sprijinului oferit de statul roman, URSS decide retragera Armatei Rosii in
2
 1958. In concluzie, romania se implica in relatiile internationale din a doua jumate a
secolului xx.

Tema 4 Autonomii locale si institutii

centrale in spatiul romanesc(Sec. 9-18)
1. Mentionati o caracteristica a autonomiilor locale atestate in spatiul romanesc in secolele
9-11.

O caracteristica a autonomiilor locale atestate in spatiul romanesc in secolele 9-11

consta in conducerea lor de catre sefi militari numiti voievozi sau jupani, iar locuitorii
acestor autonomii sunt amintiti in izvoarele vremii sub denumiri ca vlahi, valahi, blahi si
volohi.

2. Argumentati printr-un fapt istoric relevant afirmatia conform careia autonomiile locale
au contribuit la formarea statelor medievale romanesti

Statul medieval al Moldovei s-a format in secolul al 14-lea prin unirea autonomiilor
locale. Izvoarele vremii au mentionat in spatiul la est de carpati, formatiuni politice
denumite campuri(campul lui dragos) codrii(codrii hertei) Tari si ocoale. Aceste
autonomii politice au fost centralizate in mai multe etape. O etapa importanta in
aparitita Moldovei a fost reprezentata de cele 2 descalecate, cel a lui Dragos ,in
contextul luptelor antitatare, si cel a lui Bogdan. Cei 2 au fost voievozi maramureseni.
Daca primul a intemeiat la est de Carpati mi marca de aparare aflata sub suzeranitate
Maghiara, al doilea, bogdan, a desprins Moldova de sub influenta regalitatii maghiare si
a devenit primul domnitor al acestui stat extracarpatic. Asadar autonomiile locale au
contribuit la formarea statelor medievale romanesti, dupa cum a aratat demonstratia in
cazul Moldovei.

3. Mentionati o caracteristica a institutiei centrale din spatiul romanesc in secolul al 18-lea.

O caracteristica a institutiei centrale din spatiul romanesc in secolul 18 a fost aceea ca

reprezentantii ei inceteaza sa mai fie alesi din randul elitei autohtone, ei fiind de acum
alesi de sultan din randul famiilor de greci din cartierul Fanar, din Constantinopol.

4. Mentionati o caracteristica a institutiei centrale in secolul 15

3
 O caracteristica a institutiei centrale in secolul 15 a fost aceea ca domul era detinatorul
intregului pamant din tara sa, pamant pe care il gestiona dupa bunul sau plac. Boierii
primeau confirmarea stapanirii asupra proprietatilor funciare in urma unor servicii
militare si civile pe care le faceau domnului.

5. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia un reprezentat al

unei institutii centrale se implica in diplomatia europeana a secolului al 16-lea.

Domnitorii, reprezentantii institutiei centrale, se implicau in diplomatia europeana a

secolului al 16-lea.
Un argument in acest sens il constituie trataele semnate de acestia. De exemplu,in 1598,
Mihai Viteazul si-a consolidat relatiile diplomatice prin incheierea tratului cu Rudolf al 2-
lea, imparatul Austriei, la manastirea dealu, Pin aceasta, Mihai accepta suzeranitatea lui
Rudolf si promitea sa indeparteze pericolul otoman din zona Transilvaniei si a Ungariei.
In schimb, Mihai Viteazul primea o suma lunara de bani din partea imparatului, care
recunostea domnia ereditara in familia voievodului muntean.
In concluzie, reprezentantii institutiei centrale se implica in diplomatia europeana a
secolului 16.

Tema 5 Statul roman modern

1. Mentionati o caracteristica a proiectelor politice referitoare la statul roman modern,
elaborate in prima jumatate a secolului al 19-lea.

Modernizarea structurilor politice, administrative, juridice si fiscale a fost una dintre

caracteristicile proiectelor politice romanesti cum ar fi cel din 1821 a lui Tudor
Vladimirescu sau ,,constitutia carvunarilor a lui Ionica Tautu din 1822.

2. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia statul roman
modern se implica in relatiile internationale la inceputul secolului al xx-lea.

Statul roman modern se implica in relatiile internationale la inceputul secolului al xx-lea.

Un argument Il constituie aderarea Romaniei la diferite aliante politico-militare. Asa s-a
intamplat in timpul celui de-al doilea razboi balcanic(1913), cand a facut parte din alianta
ce a luptat contra Bulgariei, alaturi de Serbia, Muntenegru, Grecia si Imperiul Otoman. De
asemenea, intrarea in WW1 alaturi de Antanta(1916) i-a adus sorti de izbanda, ce s-au
concretizat ulterior in recunoasterea internationala a actelor de unire din 1918.

4
 3. Mentionati o asemanare intre doua actiuni de politica interna, desfasurate de statul
roman modern in a doua jumate a secolului al 19-lea.

O asemanare intre doua actiuni de politica interna ale statului roman modern consta in
obiectivul pe care l-au avut acestea, modernizarea societatii. Aceste actiuni au facut parte
din opera reformatoare realizata de domnitorul Al. I.Cuza(1859-1866). Este vorba despre
legea secularizarii averilor manstiresti din 1863, prin care proprietatiile funciare
romanesti ale manastirilor de la Muntele Athos au fost trecute in posesia statului. O a
doua masura a fost reprezentata de modernizarea invatatamanului prin adoptarea legii
instructiunii publice din 1864. Ca efect al acestei legi, s-au creat trei etape ale
invatamantului de stat: Primar(obligatoriu+gratuit), secundar si cel
superior.(Universitatea de la Iasi si Bucuresti)

Tema 6 Romania Postbelica

1. Prezentati doua fapte istorice desfasurate in perioada national-comunismului.

National-comunismul este perioada in care Romania a fost condusa de Nicolae Ceausecu.

Doua fapte istorice desfasurate in aceasta perioada au fost liberalizarea regimului(1965-
1974), prin masuri ca eliberarea detinutilor politci, reluarea importurilor, construirea de
locuinte, imbunatatirea conditiilor de viata, precum si distantarea tarii noastre, pe plan
extern , de politica Moscovei. Un exemplu este refuzul Romaniei din 1968 de a participa
la invadarea Cehoslovaciei, alaturi de trupele Tratatului de la Varsovia, gest care uimeste
intraga lume occidentala si determina cresterea popularitatii internationale a liderului
comunist roman.

2. Mentionati o caracteristica a Romaniei postdecembriste

O caracteristica a romaniei postdecmbriste a constat in racordarea ei la valorile

democratice europene. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea unei constitutii
democratice in 1991, dar si prin aderarea la NATO in 2004 si la UE in 2007.

3. Prezentati doua practici politice utilizate in perioada stalinismului, in Romania.

Stalinizarea romaniei a avut loc in timpul regimului lui G.G. Dej(1948-1965). O etapa in
procesul de stalinizare a fost aparitia partidului unic si anume Partidul Muncitoresc
Roman, creat in februarie 1948, conducatorul acestuia fiind G.G.Dej. Folosindu-se de
normele si practicile staliniste, PMR si-a ipus controlul asupra economiei, culturii, vietii
publice si a celei private. Potrivit constitutiei din 1952, PMR devenea ,,forta conducatoare
5
 unica a Romaniei, acesta hotarand folosirea mijloacelor si metodelor sovietice in
organizarea si conducerea tarii.
O practica politica reg. stalinist a lui Dej o preprezinta controlul statului asupra economiei.
Masurile concrete au fost nationalizarea intreprinderilor(1948), a bancilor, colectivizarea
agriculturii si industrializarea fortata. Astfel, economia a dobandit un caracter centralizat
si planificat, proprietatea privata a fost desfintata, iar statul romanesc traditional a avut
de suferit.

4. Mentionati o caracteristica a disidentei anticomuniste din Romania in perioada national-

comunismului.

Daca la inceputul guvernarii sale, Nicolae Ceausescu a eliberat detinutii politci incarcerati
de predecesorul sau, dupa 1974 a inceput sa inaspreasca masurile impotriva opozantilor
regiumuli. Disidenta anticomunista a fost reprezentata, in special de categoria
intelectualilor. Multi dintre acestia au criticat regimul totalitar in sacris sau la posturile de
radio ,,Europa Libera si BBC(ex: Paul Goma, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Doina
Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu); acestia au fost fie concediati, fie li s-a impus
domiciliu fortat, iar putini dintre ei au reusit sa emigreze.

Tema 7 - Spatiul romanesc intre

diplomatie si conflict in Evul Mediu si
la inceputurile modernitatii

1. Prezentati doua actiuni dimplomatice din Evul Mediu si/sau de la inceputul modernitatii,
care vizau spatiul romanesc.

In contextul in care, in plan diplomatic, a debutat ,,problema orientala(sf.sec 17) spatiul

romanesc a devenit una dintre tina disputelor dintre imperiul otoman, Rusia si imperiul
habsburgic. Astfel, in decurs de un secol, principatele au reprezentat teatrul de lupta ar
razboaielor din intervalul 1716-1829, purtate intre puterile enumerate anterior. Durata
acestor confruntari a coincis in mare parte cu secolul fanariot, iar mai multor infrangeri
suferite de Imperiul Otoman(sub a carui suzeranitate se aflau Principatele) le-au
corespuns instrainarea unor teritorii romanesti.
6
 Un astfel de razboi ce a avut consecinte nefaste asupra statelor romane a fost cel dintre
1716-1718 purtat de imperiul otoman si Austria, in urma cariua turcii sunt infranti si
nevoiti sa cedeze Austria, prin tratatul de la Passarowitz, doua teritorii romanesti: Oltenia
si Banatul.
Intre 1768-1774 a avut loc un alt razboi ruso-turc, incheiat cu victoria rusilor. Acestia au
obtinut prin pacea de la Kuciuk-Kainardji dreptul de a-si extinde protectoratul asupra
ortodocsilor din imperiul otoman, inclusiv asupra celor din Principatele Romane.
Totodata, a fost desfintat monopolul economic turcesc asupra comertului din principate.
Tot ca o consecinta a pacii din 1774, dar si a intelegerilor anterioare razboiului, in 1775
Bucovina a fost alipita imperiului Habsburgic.

2. Prezentati doua fapte istorice referitoare la implicarea romanilor in actiuni militare in evul
mediu

Domnul tarii romanesti, Vlad Tepes, a fost o figura proeminenta a luptei antiotomane.
Acesta a continuat disputa cu turcii, dupa ce in 1459 a sistat plata tributului. Ca urmare,
sultanul Mehmed 2 a atacat tara romaneasca, in noaptea dinspre 16 spre 17 iunie, avand
loc celebrul atac de la Targoviste al lui Vlad Tepes, care a rascolit tabara otomana si care
s-a bucurat de o larga notorietate europeana.
Confruntarea cu turcii a avut loc si in Moldova secolului 15, in timpul domniei lui Stefan
Cel Mare. Pt ca domnul Moldovei inceteaza in in 1473 plata tributului, se desfasoara
campania initiata de Mehmed 2 si condusa de Soliman Pasa. Din causa superioritatii
numerice a adversarului, domnitorul recurge la tactica ,,pamantului parjolit si a
hartuielii. Armata otomana este atrasa intr-o cursa, pe valea barladului, la S de vaslui.
Lupta decisiva se desfsaoara la Podul Inalt, Vaslui, pe 10 ian 1475,vremea cetoasa fiind de
partea romanilor care obtin o victorie rasunatore. Reactia otomanilor, care doreau sa-si
ia revansa, era de asteptat, astfel ca domnul Moldovei cauta alitati. Stefan se adreseaza
europenilor crestini solicitandu-le sprijinul, dar a primit doar scrisori de incurajare.

Tema 8. Romania si concertul

european

1. Prezentati doua fapte istorice referitoare la implicarea Romaniei in relatiile internationale

alaturi de o mare alianta, la inceputul sec al xx-lea.

7
 Statul roman se implica in relatiile internationale la inceputul sec xx. Astfel la 4/7 august
1916, Ion I.C. Braianu si reprezentantii politci ai Frantei, Anglei, Italiei si Rusiei au semnat
la Bucuresti Tratatul de Alianta si Conventia Militara care stabileau conditiile intrarii Rom.
In razboi. De importanta imediata erau prevederile referitoare la un atac impotriva
Austro-Ungariei, nu mai tarziu de 15 august 1916 si recunoasterea dreptului romanilor
din Austro-Ungaria la autodeterminare si la unire cu Regatul Romaniei. In august 1916,
armata romana patrunde in Transilvania pe care o elibereaza pana in zona Sibiului.
Contraofensiva puterilor centrale nu intarzie, asa incat romanii au fost nevoiti sa se
retraga din Transilvania si apoi din Muntenia, linia frontului stabilindu-se in noiembrie
1916, in zona Oituz-siret-Dunare. Refacuta cu ajutorul antantei, armata romana obine
victoriile la Marasesti, Marasti si Oituz. Din pacte, in mai 1918 tara noastra este nevoita
sa incheie pacea cu puterile centrale. Cu putin inainte de terminarea razboiului, regele
Ferdinand 1 ordona mobilizarea armatei. Astfel, sfarsitul congregatiei ne gaseste intr-o
pozite combatanta contra puterilor centrale.

2. Mentionati o caracteristca a actiunilor desfasurate de statul roman modern in ,,Criza

Orientala din a 2 a jumate a secolului 19.

Criza orientala, chestiune problematica a diplomatiei europene aparuta odata cu sfarsitul

secolului al 17-lea, s-a prelungit pana la finalul WW1, ce a consacrat disparitia imperiului
Otoman, socotit ,,omul bolnav al Europei. Disputele diplomatice si militare pe marginea
destinului acestui imperiu au afectat si spatiul romanesc, intrucat el se afla sub
suzeranitate otommana( Muntenia si Moldiv) sau sub stapanirea sa efectiva( Dobrogea).
Odata cu venirea lui Carol 1 la conducerea romaniei, caracteristica actiunilor diplomatice
si militare ale statului roman au constat in obtinerea independetei de stat. Desi s-a dorit
realizarea acestui deziderat intr-o maniera pasnica, acest lucru a fost imposibil datorita
portii. Romania s-a vazut astfel pusa in situatia de a face uz de arme, fapt pt care a
participat la razboiul ruso-turc (1877-1878). Victoria din acest conflict i-a adus
recunoasterea independentei atat de mult dorita, consacrata de tratatul de pace de la
Berilin din 1878

Tema 9- Romania in per. Razb. Rece

1. Mentioneaza o asemanare intre 2 actiuni desfasurate de Romania in etapa Stalinismului,
in relatiile internationale din perioada razboiului rece.

Tara noastra s-a gasit, in timpul razboiului rece, in tabara comunista, ceea ce a facut ca
diplomatia romaneasca din perioada stalinista sa se caracterizeze prin urmarea fidela a

8
 directivelor venite de la Moscova. In consecinta, Romania a facut parte din CAER(1949) si
Tratatul de la Varsovia(1955)

2. Prezentati 2 actiuni desfasurate de Romania in perioada national-comunismului, in

relatiile internationale din cadrul Razboiului rece.

Momentul cel mai important cu consecinte deosebite pentru statul roman din timpul
razboiului rece a fost refuzul lui ceausescu de a implica Romania in inabusirea ,,Primaverii
de la Praga din 1968, ce a insemnat revolta populatiei cehoslovace impotriva
comunismului impus de Moscova.
Mergand pe linia ,,indiferentei fata de URSS, promovata inca de la preluarea puterii,
Nicolae Ceausescu s-a opus, astfel, invaziei trupelor Tratatului de la Varsovia in
Cehoslovacia si a implicarii Romaniei in aceasta intervente.
Urmarea acestei atitudini a fost, in principal, cresterea prestigiului lui ceausescu, atat in
plan inter cat si in plan extern. Acasta apreciere internationala a fost doveditata de vizitele
in romania ale presedintilor occidentali: Charles de Gaule, Richard Nixon+Gerald Ford.
O alta initiativa a lui Ceausesco O reprezinta semnarea Actului Final al conferintei de la
Helsinki, din 1975. Astfel, el se angaja sa respecte libera circulatie a persoanelor si
drepturile omului.
Astfel, angajamentul nu a fost respectat, motiv pt care statele occidentale au criticat
abuzurile si incalarile drepturilor omului in Romania.