REZOLVARE

TEST 1

Subiectul I

6. Prezentați alte două acțiuni desfășurate de români în deceniile cinci - șase ale secolului al
XIX-lea pentru constituirea statului român modern, în afara celor la care se referă sursa
sursele A și B. 6 puncte 

Din text:
Sursa A: Tratatul de la Paris (1856)
Sursa B: Miscarea Unionistă 1857

Rezolvare:
deceniile cinci - șase ale secolului al XIX-lea (1841-1860)
1. elaborarea programului politic pașoptist – Prințipiile noastre pentru reformarea
patriei-1848
-constă in prevederile sale,constitutirea statului modern, desfiintarea clăcii si
improprietarirea taranilor

2. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza

5 ianuarie 1859 – domn ales al Moldovei
24 ianuarie 1859-domn ales a Tarii Romanesti

7. Menționați o caracteristică a Constituției din 1866. 4 puncte

-inspirată dupa modelul Belgiei din 1831

Subiectul II

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o altă instituție
centrală, în afara celor la care se referă sursa dată, este organizată în spațiul românesc, în
secolele al XII-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Sursa: domnie

Rezolvare:Sfatul Domnesc este o alta institutie organizata in spatula romanesc in secolele XII –XVI
pentru a ajuta pe domn in luarea deciziilor mai importante. Ca urmare, este alcatuita din boierii cu
dregatorii (banul ,vornicul,logofatul etc) si cler inalt.

In concluzie ,in secolele XII-XVI a fost organizata in spatial romanesc o alta institutie in afara domniei,
cea a sfatului domnesc.
TEST 2

Subiectul I

6. Prezentați două acţiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spațiul
românesc. 6 puncte 

Două acțiuni diplomatice din secolele XV-XVI, referitoare la spațiul românesc sunt Tratatul de la
Overchelăuți (1459) și Tratatul de la Suceava(1402)  

Tratatul de la Overchelăuți prevedea recunoasterea lui Stefan cel Mare al Moldovei de catre regale
Poloniei (Cazimir I) .

7. Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc în secolele

al IX-lea – al XI-lea. 4 puncte

O asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc în secolele IX-XI este că erau bazate
pe uniuni de obști.

Subiectul II

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia practicile politice
utilizate în România, în anul 1948, au caracter totalitar. (Se punctează prezentarea unui fapt
istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Afirmaţia conform căreia practicile politice utilizate în România, în anul 1948, au caracter totalitar este
adevarata deoarece la 30 august 1948,in Romania lua fiinta Securitatea pentru ca se dorea accelerarea
proceslui de sovietizare a tarii. In plus, securitatea a fost creata dupa modelul structurilor sovietice.

Asadar, practicile poltice utilizate in Romania,in anul 1948 au caracter totalitar.

Testul 3

Subiectul I

6.Prezentați alte două acţiuni desfășurate în România, în perioada 1951-1970, în afara celor la
care se referă sursele A și B. 6 puncte 

Se înființează funcția de președinte al României. Nicolae Ceaușescu devine primul președinte al

României în 1967 și își asigură prerogative tot mai mari în stat. România renunță la modelul
sovietic de organizare administrativ-teritorială și revine la vechile județe, în 1968.

7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în România, în ultimul deceniu al

secolului al XX-lea. 4 puncte

Disoluția blocului comunist a reprezentat debutul unei noi etape pentru politica românească.    Probabil
principala asemănare între politicile utilizate în România, în timpul anilor ’90, a fost caracterul lor
democratic.

Subiectul II

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în
anul 1916 în relațiile internaționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). 4 puncte

Afirmaţia conform căreia România se implică în anul 1916 în relațiile internationale este adevarata
deoarece prevedea drepturile teritoriale ale României asupra teritoriilor aflate în componența
Imperiului Austro-Ungar locuite de populație majoritar românească, precum Transilvania, Crișana,
Maramureș, Banat și Bucovina, tratatul a fost considerat unul cu avantaje pentru România. În plus, pe
lângă obligațiile teritoriale, puterile Antantei se obligau să neutralizeze pericolul bulgar din sud pentru a
permite avansul trupelor românești în Transilvania. 

Asadar, Romania se implica in anul 1916 in relatiile internationale.

Testul 4

Subiectul I

6. Prezentaţi alte două acţiuni desfășurate de români, în anul 1877, în afara celor la care se referă
sursa B. 6 puncte 

Printre acțiunile desfășurate de români în anul 1877 regăsim redactarea Declarației de

Independentă a României față de Imperiul Otoman. Kogalniceanu citește în Parlament, pe
data de 9 mai 1877, Declarația de Independență a României față de Imperiul Otoman. Declarația
avea să fie semnată de viitorul rege Carol I, o zi mai târziu, pe 10 mai 1877.

O altă acțiune notabilă a românilor întreprinsă în vara anului 1877 a fost intrarea în război de
partea rușilor împotriva otomanilor. rea României în cadrul acestui război a avut ca scop
principal înfrângerea otomanilor și câștigarea independenței României față de Înalta Poartă, fapt
pentru care războiul a rămas în istoriografia românească sub numele de “Războiul de
Independență”.

7. Menţionaţi o asemănare între prevederile a două proiecte politice referitoare la statul

român elaborate în 1848. 4 puncte

Atât Proclamația de la Islaz, cât și Petiția națională de la Blaj prevedeau îmbunătățirea situației sociale a
cetățenilor și a drepturilor acestora.

Subiectul II

6.Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia reprezentantul instituției
politice centrale din Moldova participă la relațiile internaționale din perioada 1491-1500. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și
concluzia.)

Afirmaţia conform căreia reprezentantul instituției politice centrale din Moldova participă la relațiile
internaționale din perioada 1491-1500 este adevarata deoarece noul rege polon, Ioan Albert, își dorea
să instituie un control extins asupra Moldovei, acesta trimite armatele poloneze în anul 1497 pentru a-i
lua tronul lui Ștefan cel Mare și pentru a intra în posesia cetăților de la Marea Neagră, Chilia și Cetatea
Albă. Așadar, Ștefan cel Mare a participat la relațiile internaționale din perioada secolului al XV-lea prin
înfrângerea armatelor regelui Ioan Albert, reușind astfel să-și mențină tronul Moldovei până la moartea
sa în 1504.
Testul 5

Subiectul I

6. Prezentaţi două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român modern. 6 puncte 

Două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român modern, sunt: lovitura de stat prin care
Alexandru Ioan Cuza a dizolvat Adunarea Legiuitoare la României și proclamara Statutului
Dezvoltător al Convenției de la Paris ca fiind noul document cu rol de constituție pentru
România.

Alexandru Ioan Cuza a dorit soluționarea problemei agrare cu care se confruntau la acea vreme
Principatele. A propus în acest sens reforme precum secularizarea averilor mănăstirești și
împroprietărirea țăranilor. În realizarea acestor măsuri el s-a confruntat însă cu refuzul majorității
parlamentare care era formată din boieri conservatori, care se opuneau acestor măsuri. În acest
context, la 2 mai 1864 Cuza a dat lovitura de stat prin care a dizolvat Adunarea Națională.

După lovitura de stat, Alexandru Ioan Cuza a promulgat o nouă constituție, numită Statutul
Dezvoltător al Convenției de la Paris. Conform acesteia, prerogativele domnitorului erau lărgite.
Actul său politic a fost criticat de Marile Puteri. Consecința pe plan intern a acestor acțiuni a fost
constituirea ,,monstruoasei coaliții” (alianță a forțelor politice conservatoare și liberal-radicale) și
obligarea lui Cuza să abdice în 1866.

7. Menţionaţi o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate
în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. 4 puncte

Una dintre asemănările pe care le regăsim între proiectele politice referitoare la statul român modern
elaborate în secolul al XVIII-lea constă în realizarea unirii Țării Românești și a Moldovei într-un singur
stat.

Subiectul II

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul politic totalitar din
România se consolidează în perioada 1965-1980. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Afirmaţia conform căreia regimul politic totalitar din România se consolidează în perioada 1965-1980
este adevarata deoarece Constituţia din anul 1965 a schimbat denumirea statului român din Republica
Populară Română în Republica Socialistă România. În Constituție se preciza clar că România este un stat
suveran, independent şi unitar, cu un teritoriu inalienabil şi indivizibil. În această perioadă, cunoscută
ca și perioada național-comunismului, s-a produs în primă Toate aceste măsuri au determinat
consolidarea regimului totalitar din România în perioada 1965-1980.
Testul 6

Subiectul 1

6. Prezentaţi alte două fapte istorice din politica internă a României postbelice care au loc în
primul deceniu după 1945, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte 

Alte două fapte istorice din politica internă a României postbelice care au loc în primul deceniu
după 1945, în afara celor la care se referă sursa B, sunt: schimbarea formei de guvernare a
României (1947) și adoptarea Constituției din anul 1952. 

La data de 30 decembrie 1947, România îți schimbă forma de guvernare și devine, pentru prima
dată în istorie, republică. Împrejurarea care a favorizat trecerea de la monarhie la republică a fost
reprezentată de abdicarea forțată a regelui Mihai I. Din acest moment istoric, comuniștii și-au
impus oficial controlul asupra tuturor instituțiilor statului pentru următorii 42 de ani.

Adoptarea Constituției din 1952 reprezintă un alt moment important pentru politica internă a
României postbelice. Această constituție consacra dependența totală a statului român în raport cu
URSS-ul, omițând aspecte precum independența sau suveranitatea României. Astfel, politica
internă a României se afla în mod direct subordonată intereselor Moscovei.

7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni politice desfășurate în perioada 1965-1985, în

România. 4 puncte

Din anul 1965, la conducerea României vine Nicolae Ceaușescu. Perioada comunismului dintre anii 1965-
1989 a fost numită național-comunist. Dintre acțiunile desfășurate pentru consolidarea acestui regim
politic menționăm: impunerea socialismului dinastic (cultul personalității) și apelarea la mijloace de
constrângere a populației (măsuri represive, cenzura – prin intermediul Securității). O asemănare între
aceste două acțiuni politice desfășurate în perioada 1965-1985 în România o constituie consolidarea
regimului politic specific național-comunismului.

Subiectul II

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic
elaborat în spațiul românesc, în perioada 1848-1858, a contribuit la constituirea statului
român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte 

Afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în spațiul românesc, în perioada 1848-1858, a
contribuit la constituirea statului român modern este adevarata deoarece  Proclamația de la Islaz a
reprezentat un important proiect politic românesc, deoarece o parte însemnată a prevederilor acestui
document se regăsește în acțiunile întreprinse de români după realizarea unirii dintre Țara Românească
și Moldova. Dintre aceste prevederi amintim: înlăturarea privilegiilor feudale, secularizarea averilor
mănăstirești sau emaciparea țăranilor. Așadar, Proclamația de la Islaz a fost unul dintre proiectele
politice care a contribuit la constituirea statului român modern.
Testul 7

Subiectul 1

6. Prezentați două fapte istorice referitoare la România, desfășurate între anii 1875-1885. 6
puncte 

7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în perioada 1863-1864. 4
puncte