Testul 01

6. Prezentaţi două caracteristici ale democrației din Europa, în a doua

jumătate a secolului al XX-lea.
In a doua jumatate a secolului al XX- lea regimurile democratice se bazau pe
urmatoarele aspecte: respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti,
principiul separarii puterilor in stat etc.
Principiul separarii puterilor in stat asigura exercitarea puterii politice in mod
divizat de catre mai multe autoritati publice diferite,care au functii specifice.
Acest principiu previne folosirea puterii in mod abuziv.
7. Menţionaţi o altă caracteristică a totalitarismului din Europa, în afara
celor la care se referă sursele date.
O alta caracteristica a totalitarismului din Europa este exercitarea intregii
puteri politice. Deasemenea in regimul totalitarist statul instituia un control cat
mai complet asupra aspectelor vietii umane: economic, social, intelectual si
cultural; facand ca teroarea-specifica acestui tip de regim- sa se instaureze
printre populatia subjugata.
Subiectul II
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tratatul
din 1412, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
La 15 Martie 1412 este incheiat acordul de la Lublau, intre Polonia si Ungaria.
Acest tratat reprezenta un acord intre cele doua mari puteri, incheiat intre
Vladislav si Sigismund.in aceasta perioada la tronul Moldovei se afla
Alexandru Cel Bun.
Un punct de vedere referitor la tratatul de la Lublau il reprezinta faptul ca acest
tratat urmarea un atentat la integritatea teritoriala a Moldovei.
Un argument ce sustine acest fapt este ascensiunea regilor pentru dominatia
Moldovei “Prins între cele două regate – ele însele aflate în rivalitate, între
altele şi pentru dominaţia Moldovei –(..)”
Un alt argument ce sustine acest fapt este redat de prevederile tratatului “potrivit
înţelegerii dintre cei doi regi, în cazul neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la
campania antiotomană luată în considerare, ţara sa urma să fie împărţită între
cei doi suverani(..)”
Asadar tratatul reprezenta un mare pericol, atat pentru Moldova cat si pentru
Alexandru Cel Bun, fiind o intelegere in defavoarea teritoriului romanesc.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
constituirea statelor medievale în spațiul românesc s-a realizat și prin
acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
Afirmatia conform careia constituirea statelor medievale in spatiul romanesc
s-a realizat si prin actiuni militare este validata de batalia de la Posada, in Tara
Romaneasca, iar in Moldova de o serie de descalecate, in urma carora sa
contituit acest stat.
Formarea statelor medievale romanesti s a realizat prin actiuni militare in urma
carora s au si contituit. De exemplu constituirea Tarii Romanesti s a realizat in
urma conflictului militar dintre Regatul Ungariei si Tara Romaneasca desfasurat
in anul 1330, aceasta batalie a marcat emanciparea statului romanesc,
deasemenea independenta statului a fost aparata in fata pretentiilor de
suzetanitate a regelui Ungariei.
Cat depre constituirea Tarii Moldovei, aceasta a fost cuprinsa de numeroase
evenimente istorice, statul si a consolidat pozitiile prin intarirea pozitiilor sale
militare si stabilirea unor relatii de buna vecinatate. Astfel in anul 1387, Petru I
Musat, avand sprijin polonez, in urma unor actiuni militare a reusit sa alunge
definitiv tatarii din spatiul Carpato-Nistran. Tot Petru I Musat a consolidat
politica interna domneasca, a favorizat dezvoltarea economiei prin baterea
primelor monede, a construit fortificatii si cetati si a transferat capitala la
Suceava.
SUBIECTUL al III-lea
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern,
având în vedere:
Introducere
Context
1- prezentarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat
în secolul al XVIII-lea;
Elemente de legătură intre evenimente, date istorice diferite,
contextualizare etc.
 2- precizarea unui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-
lea, care a contribuit la formarea statului român modern;
 Elemente de legătură intre evenumente, date istorice diferite,
contextualizare etc.
3- menționarea a două acțiuni referitoare la statul român modern,
desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei
caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni;
 Elemente de legătură intre evenumente, date istorice diferite,
contextualizare etc.
4formularea unui punct de vedere referitor la realizarea României Mari şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Concluzia finală.

Rezolvare

Realizarea statului roman modern (secolele XVIII-XX-lea) a fost

rezultatul unor actiuni politice si chiar militare ce au impulsionat dezvoltarea
instituțională și politică.
La începutul sec. XVIII in spatiul romanesc se accentuase dominatia
otomana, in Moldova (1711) și 1716 în Tara Romanească sub forma
regimului fanariot, iar Transilvania din 1699 intrase sub stăpânirea
Imperiului Habsburgic. Cu toate acestea si în ciuda contextului nefavorabil
din sud-estul Europei (care a dus la știrbirea autonomiei si la pierderi
teritoriale), și spatiul romanesc se regaseste in zorii modernitatii.
Domniile fanariote au reprezentat o forma de
manifestare a crizei Imperiului Otoman care avea in
vedere propriile scopuri, precum accentuarea controlului
asupra teritoriilor deja detinute sau cresterea
darilor/*tributului. Boierii români (boierimea
pamanteana) au reactionat fata de acest statut politico-
juridic, perceput ca o piedica in modernizarea societatii
romanesti.
1 prezentarea unui proiect politic referitor la statul român modern,
elaborat în secolul al XVIII-lea;
Și au acționat prin redactarea unor memorii și proiecte politice,
unul dintre acestea fiind Memoriul de la Focșani din 1772,
prezentat marilor puteri si prin care revendicau/*cereau:
revenirea la domniile pământene, limitarea dominatiei otomane
si chiar unirea Principatelor intr-un stat, sub garantia Marilor
Puteri europene. Deși nu a fost acceptată în acel moment,
ideea unirii Principatelor a devenit unul din cele mai importante
obiective politice naționale în perioada următoare.

2- precizarea unui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea,

care a contribuit la formarea statului român modern;
Miscarea reformatoare a continuat in secolul al-XIX-lea și după
revenirea la domniile pământene (1822). După ce Rusia a
ocupat Principatele între 1828-1934 și au fost adoptate/Impuse
Regulamentele Organice (1831-32), lupta pentru făurirea
statului român modern continuaă prin proiectul politic
pasoptist.
E vorba celebra generație pașoptistă care a avut numeroase
obiective, referitoate la statul român, formulând mai multe
posibile soluții, exprimate în documentele programatice ale
Revoluției de la 1848: de exemplu, în privința statutului
juridic extern al Principatelor, s-au formulat trei propuneri:
autonomia, independenta si chiar constituirea unui Regat al
Romaniei sub garanție europeana. Cele mai relevante
documente au fost Principiile noastre pt reformarea
patriei și Dorințele partidei naționale din Moldova, în care
in ambele apare ideea unirii celor două țări ca fiind “cheia de
boltă fără de care s-ar prăbuși edificiul național”. Această idee
a fost pusă ulterior în practică de generația pașoptistă care a
devenit generația unionistă.
3.menționarea a două acțiuni referitoare la statul român modern,
desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei
caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni;
 Drumul catre realizarea statului roman modern a continuat
prin actiunile decisive din a doua jumatate a secolului XIX-lea.
O primă actiune politica care a dus la dezvoltarea statului a fost
crearea statului national roman, prin dubla alegere a lui
Alexandru Ioan Cuza, la 5 și 24 ian. 1859. Principala
caracteristică a fost victoria taberei unioniste în ambele
Principate, avand ca rezultat unirea Moldovei cu Țara
Românească. *
O a doua acțiune vizând consolidarea SRM *(statul român
modern) o reprezintă a fost aducerea pe tronul Romaniei, a
unui principe strain (viitorul domn/rege Carol I ), dupa
abdicarea forțață a lui Cuza, prin lovitura de stat din
februarie 1866/ scopul oamenilor politici români a fost
menținerea unirii. Principala caracteristică a fost găsirea cât
mai rapidă a unui candidat care să accepte, întrucât Imp.
Otoman și Habsburgic amenințau cu desfacerea unirii. Prin
urmare, după refuzul lui Filip de Flandra, în aprilie 1866 printul
german Carol de Hohenzollern a acceptat și, la 10 mai 1866 a
devenit domn al României. Pe plan extern, s-a actionat pentru
cucerirea independentei de stat. Acest deziderat a fost atins
prin participarea Romaniei la razboi impotriva Imperiului
Otoman alături de Rusia,intre 1877-1878. Ca urmarea a acestei
actiuni, la Conferinta de pace de la Berlin (1878) s-a decis ca
Rusia sa recunoasca României independenta si sa cedeze
teritoriile Dobrogei si Deltei Dunarii, inclusiv portul Constanta si
mica insula a Șerpilor.
4. formularea unui punct de vedere referitor la realizarea României Mari şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Singurul mare obiectiv național de atins rămăsese la realizarea
Romaniei Mari. În opinia mea, schimbarile provocare de
aceasta uriasă realizare au fost majore iar un argument il
reprezinta faptul ca, prin vointa romanilor din Basarabia,
Bucovina si Transilvania, si in conditii externe nefavorabile, s a
realizat in 1918 Romania Mare, un sta unitar, suveran si
independent. Valabilitatea acestor acte istorice au fost
recunoscute ulterior in cadrul Congresului de Pace de la Paris,
in 1919. Noua realitate politica va fi legitimată prin incoronarea
la Alba Iulia in 1992 a lui Ferdinand si a sotiei sale Maria ca
regi ai Romaniei Mari, precum si adoptarea unei noi constitutii,
cea din 1923.Prin urmare, este evident că a fost vorba o
schimbare fără precedent, poate cea mai mare din întreaga
istorie românească.
In concluzie, statul roman modern, conceput initial ca
proiect politic, a devenit realitate institutionala prin
dubla alegere a lui Al. I. Cuza, intr un context extern
favorabil si a cunoscut un proces de reformare ce a
contribuit la consolidarea sa.
***
Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform
căreia autonomiile localeau contribuit la constituirea statului în
spaţiul medieval românesc.
Statele medieval româneşti s-au constituit în mai multe etape. Astfel, într-o
primă etapă s-au întemeiat autonomiile locale, cnezate şi voievodate, în a doua
etapă acestea s-au unit într-unsingur stat iar ulterior au format principalele
instituţii politice.
Izvoarele istorice arată că, în teritoriul locuit de români, pentru mai multe
secole, organizarea politică înainte de întemeierea statului a fost aceea a
autonomiilor locale, numite cnezate şi voievodate.
Aceste autonomii locale s-au format prin unirea mai multor sate. Spre exemplu,
primele autonomii atestate documentar sunt cele din Transilvania din secolul al
IX -lea. Voievodatele lui Gelu, Glad şi Nenumorut sunt menţionate în cronica
lui Anonymus.
Pentru Transilvania secolulului al XI-lea izvorul istoric “Viaţa Sfântului
Gerard” menţionează voievodatele conduse de către Gyula şi Ahtum.
Din cauză că principala formă de organizare politică a românilor înainte de
întemeiere astatelor a fost aceea a autonomiilor locale, iar întemeierea statului s-
a realizat prin unificare a teritoriilor locuite de români, (atunci)
autonomiile locale au avut un rol foarte important în constituirea statelor
medieval românești