Nume: Mirza Melania Camelia

Subiectul I

1.Ciceul

2. “dar și a marilor puteri...pentru care marele fluviu însemna,în egala masura, o axa strategică și un
comercială”

3. Ștefan cel Mare- Moldova

4. A

5.Cauza: “Pentru a obține concursul polon”

Efect: “Ștefan a depus la Colomeea omagiul vasalic regelui Cazimir”

6. La jumătatea secolului XIV (1347), din inițiativa și cu sprijinul statului maghiar este întemeiată o
marca de apărare împotriva atacurilor tatare pe valea râului Moldova condusă de Dragoș. Boierimea
locală este nemultumita de statutul pe care il are și se rascoala impotriva urmașilor lui Dragoș. Astfel,
Bogdan, voievod din Maramureș aflat în conflict cu regalitatea maghiaratrece muntii si ii sprijina pe
boieri. El organizează Moldova ca stat și, in urma unor conflicte cu statul maghiar (1364-1365) obține
independența.

7. O asemănare între autonomiile locale consemnate în secolele IX - X și respectiv XIII este faptul ca
sunt amenintate de expansiunea maghiara.

Subiectul al II-lea

1. Rusia

2. XVIII

3. Domnia - “Controla toate pârghiile administrației centrale și provinciale, iar personalul său era
direct sau indirect răspunzător fata de el”
 4. “Domnitorul era judecătorul suprem, care audia pricini de orice fel, fie că erau civile sau
penale, laice sau ecleziastice, și servea drept curte suprema de apel.”

5. Conform sursei, implicarea Imperiului Otoman în organizarea politică a Țărilor Române are
consecințe negative în ceea ce privește atribuțiile domnului în domeniul politic și economic.

“Sultanul îl trata pe domnitor ca pe un dregător otoman, iar în ierarhia dregătorească

otomană, el se afla sub vizirii importanţi”

“Împrumuturile şi diversele favoruri primite de către domnitori îi obligau

[...] să adopte măsuri fiscale adesea contrare intereselor lor..”

6. În contextul Crizei Orientale și a încheierii Războiului Crimeei este organizat Congresul de

Pace de la Paris unde este dezbătută de Marile Puteri problema unirii principatelor române,
Astfel, este elaborat Tratatul de la Paris care prevede într-o secțiune convocare unor adunări
ad-hoc, cu rol consultativ, pentru formularea unor propuneri către Marile Puteri privind
organizarea Principatelor. În 1857, adunările ad-hoc alcătuiesc rezoluții a căror prevederi sunt
unirea Moldovei cu Țara Românească și respectarea autonomiei.
În concluzie, Marile Puteri iau act de rezolutiile adunarilor ad-hoc în Conventia de la Paris
(1858) prin care acorda dreptul românilor de a-și alege singuri reprezentantul urmând să fie
ales domn in ambele tari Al. I. Cuza realizându-se unirea cât și impunerea politicii faptului
împlinit.

Subiectul al III-lea

Europa și România în a doua jumătate a secolului al XX-lea

Secolul al XX-lea a rămas în memoria europenilor ca un secol al contrastelor, în care totalitarismul și

războaiele mondiale s-au intercalat cu o epoca a progresului stiintific si a consolidarii democratiei.

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, in Europa Occidentala este promovata ideologia
liberalista, reprezentativa regimului politic democratic. Caracteristic acestei ideologii este acordarea
unor vaste drepturi si libertati cetatenesti precum libertatea de exprimare și libertatea de gandire. O
alta caracteristica al acestei ideologi este separarea puterilor în stat, principiu fundamental pentru
statul constitutional modern.
Dacă în Europa Occidentală asistăm la o consolidarea a regimului politic democratic, in statele est
europene, printre care și România, este intensificat modelul totalitar-stalinist.

Între anii 1947 și 1989  în România a existat un regim totalitar comunist, perioada în care au fost
adoptate trei constituții. Cele mai marcante au fost cele redactate în anii 1952 si 1965. Ambele
constitutii aveau în comun renunțarea la principiul separării puterilor în stat, concentrand puterea
legislativa si executiva in mainile unei elite politice restrânse. În fapt, toate instituțiile de stat erau
subordonate partidului comunist. Totodată, constitutiile prevedeau drepturi si libertati cetatenesti care
erau încălcate în mod abuziv. Spre exemplu, Constituția garanta secretul corespondenței și a
convorbirilor telefonice care era încălcat de măsurile de supraveghere a supravegherii societății
românești prin intermediul poliției politice “Securitatea”.

În urma morții lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în martie 1965, succesiunea la P.M.R a fost preluată de
Nicolae Ceaușescu  Pentru o perioada, se puteau identifica acțiuni de liberalizare inițiate de noul lider
însă incepand cu anul 1971 acestea încetează odată cu vizita lui Nicolae Ceaușescu în China și
Coreea de Nord. Impresionat spectacolele dedicate cultului personalitatii conducatorului relateaza
“Tezele din Iunie”, care prevedeau hotarari de educare comunista și revenirea la practicile staliniste.
Astfel, începând cu anul 1971 se va institui un control sever asupra diferitelor activități culturale,
invatamantului si mass-mediei. De altfel, se instituia și se consolida cultul personalitatii conducatorului
pe cale propagandistica.  Operele artistice și literare trebuiau sa promoveze subiecte cu caracter
național, militant și revoluționar.

Regimul comunist din România a căzut în 1989 în urma unor mari manifestații care au condus în cele
din urma la executarea celor doi lideri.

Practicile politice din perioada anilor 1990-2000 asigurau dezvoltarea democratică a statului român.
Un argument istoric in acest sens il reprezinta respectarea regulilor de funcționare a statului prevăzute
în Constituie, Un exemplu în acest sens îl constituie respectarea separării puterilor în stat, in mod
special independența justiției și principiul reprezentativitatii.