Țurcanu Georgiana

Clasa a XII-C

Examenul de bacalaureat național 2020

Proba E. c) Istorie
Test 7

SUBIECTUL I
1. Președintele țării precizat în sursa B este Nicolae
Ceausescu.
2. Conform sursei A, o informație referitoare la Gh.
Gheorghiu-Dej este:’’ [Gheorghe Gheorghiu-] Dej s-a
dovedit pe cât de isteţ, pe atât de prevăzător în
exploatarea repercusiunilor succesiunii politice
sovietice.’’
3. Statul care a influenţat politica internă a României din
sursa A este Uniunea Sovietica, iar din sursa B este China
si Coreea de Nord.
4. Litera corespunzătoare sursei care susţine că măsurile
din domeniul fiscal au consecințe în plan politic este
sursa A
5. Din cauza ca Ceauşescu încearcă să adapteze la
condiţiile României un program politico-ideologic inspirit
din cele văzute în ţările vizitate, are ca efect lansare
celor <<17 teze>> la şedinţa Comitetului Executiv al C.C.
al P.C.R. din 6 iulie 1971, care predevea creşterea rolului
conducător al partidului, intensificarea educaţiei
politico-ideologice în şcoli şi facultăţi, implicarea mai
intensă a presei în propaganda politică, orientarea în
acest sens a emisiunilor radio și TV.
Țurcanu Georgiana
Clasa a XII-C

6. Regimul totalitar comunist și-a legitimat obținerea

puterii prin Constituția din 1948. Prin această nouă
constituție, se introducea, ca formă de guvernare,
republica, se prevedeau în continuare drepturile și
libertățile cetățenești, precum și principiile
democratice ,dar care, în practică, au fost grav încălcate.
Prevederile Constituției din 1948 au fost reluate ulterior
de Constituția din 1952 și de cea din 1965. Astfel, în ceea
ce privește executivul și legislativul, acestea erau
exercitate de Marea Adunare Națională, un parlament
unicameral, considerat organul suprem al puterii. De
asemenea, puterea executivă aparținea în toate cele
trei constituții și Consiliului de Miniștri ,ce avea în frunte
un președinte.

7. Dupa al doilea razboi mondial, comunismul s-a aflat in

ascensiune devenind mondial, dar in ultimul deceniu al
secolului al XX-lea el s-a prabusit, iar statele respective
au optat pentru democratie.

SUBIECTUL al II-lea
1.Conducătorul guvernului României,precizat în sursa
data este Ion I.C. Brătianu.
2. Secolul la care se referă sursa data este secolul XX
3.Alianta cu care colaboreaza Romania in domeniul economic
este Antanta, iar consecinta acestei actiunii la care se refera
sursa este ca România a primit credite din partea ţărilor
Antantei.
Țurcanu Georgiana
Clasa a XII-C

4.O informatie care se refera la regale Ferdinand I este: „La

urcarea pe tron, Ferdinand I avea o concepţie bine definită
asupra orientării României în cadrul Primului Război
Mondial’’. O a doua informatie este :’’ întrebat ce va face
în perspectiva evenimentelor, a răspuns: «Eu sunt un rege
constituţional; prin urmare dacă ţara crede că interesele ei îi
dictează să meargă împotriva Puterilor Centrale, nu în mine
va găsi vreo piedică la realizarea idealului ei naţional.»’’
5. Un punct de vedere referitor la atitudinea oamenilor
politici față de orientarea României în cadrul razboiului este
Considerau starea de neutralitate provizorie. O informatie
care sustine acest punc de vedere este:’’ În ce priveşte
neutralitatea, unii se pronunţau pentru menţinerea acestei
stări, favorabilă în fond Puterilor Centrale’’. O a doua
informatie este :’’ Centrale, cei mai mulţi o considerau
provizorie, o etapă spre intrarea în acţiune pentru eliberarea
românilor din Austro-Ungaria.’’
6. Românii acționează pentru constituirea statului modern
deoarece voiau unirea principatelor. Într-o ședință secretă a
Adunării,,s a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui
Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate.
Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii
Principatelor Române.
Prin dubla alegere a lui Al.I.Cuza a fost facut cel mai
important pas si a fost creata o conditie esentiala pentru
capatarea independentei nationale. A fost deschisa calea
reformelor care aveau sa inlature relatiile semifeudale si sa
creeze institutii moderne burgheze ,impuse de dezvoltarea
captalismului.A fost infaptuita prima etapa a deplinei unitati
Țurcanu Georgiana
Clasa a XII-C

politice a poporului roman,fapt ce a avut un larg rasunet in

rindurile romanilor aflati sub stapinire straina.

SUBIECTUL AL III-LEA
După retragerea armatei romane din Dacia, procesul
de romanizare a continuat, iar populația romanizată a
continuat să trăiască la nord de Dunăre, migrând în cea
mai mare parte la sate. Acolo s-au format obștile
sătești, care reprezintă o formă primară de organizare a
românilor. Concentrarea mai multor uniuni de obști în jurul
unei autorități mai puternice a dus la formarea autonomiilor
locale. Acestea sunt forme de organizare prestatală, sub
forma voievodatelor, cnezatelor, câmpurilor, codrilor,
cobâlelor etc.,organizate militar.
În Țara Românească, conform Diplomei Cavalerilor
Ioaniți(1247), se formaseră cinci formațiuni prestatele:
voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Seneslau, cnezatul
lui Ioan, cnezatul lui Farcaș și Țara Severinului, care va
deveni Banatul de Severin.
În Moldova, în sec. al XIII-lea semenționează
existența următoarelor formațiuni: Codrii Cosminului,
Câmpul lui Dragoș și a cobâlelor.
Toate aceste formațiuni prestatale au constituit baza
politică și militară pe care s-au format voievodatele ,
Țara Românească și Moldova.
Țara Românească s-a constituit în trei etape: prima
etapă este Descălecatul lui Negru-Vodă (1290); a doua
etapă este domnia voievodului Basarab I( 1310-1352).
El reușit unificarea tuturor autonomiilor sub o singură
Țurcanu Georgiana
Clasa a XII-C

comandă. Deosebit de importantă este victoria repurtată

în Bătălia de la Posada( 1330) asupra regului maghiar
Ludovic de Anjou, în urma căreia a obținut independența
Țării Românești; cea de-a treia etapă o reprezintă domnia
urmașilor săi, Nicolae Alexandru și Vladislav Vlaicu, în
timpul cărora s-a consolidat statul nou-format. Un fapt
istoric relevant din a doua jumătate a sec. al XIV-lea este
înființarea Mitropoliei Țării Româneștide către domnitorul
Nicolae Alexandru ( 1359).
Moldova s-a constituit, de asemenea, în trei etape:
prima etapă o reprezintă Descălecatul lui Dragoș(1350), care
a fost trimis pe teritoriul Moldovei de regele maghiar pentru
crearea unei mărci de apărare, aflate sub suzeranitate
maghiară,împotriva năvălirilor popoarelor de la est. A doua
etapă este Descălecatul lui Bogdan,din a doua jumătate a sec.
al XIV-leacare îi înlătură pe urmașii lui Dragoș de la
domnie și creează statul Moldovei.Etapa a treia se referă
la consolidarea statului Moldovei, de către urmașii lui
Bogdan, Petru Mușatși Roman I.
Principalele instituții medievale românești sunt:
domnia și Biserica. Domnia a fost cea mai importantă
instituție pe toată durata Evului Mediu în Țara
Românească și Moldova.Domnitorul era considerat ca
având puteri divine, fiind întocmai cu monarhii din Europa
Occidentală. El deținea principalele atribuții atât în politica
externă, cât și în cea internă; succesiunea la tron era
ereditar-electivă. Avea drept de viață și de moarte asupra
supușilor săi. Din secolul al XVI-lea, însă, odată cu creșterea
influenței Imperiului Otoman în Europa, numirea
domnitorului necesita aprobarea Porții; în timpul epocii
Țurcanu Georgiana
Clasa a XII-C

fanariote, atribuțiile sale scad drastic, devenind doar

interne.
Biserica, în Țara Românească și Moldova, a avut o
deosebită importanță; mitropolitul îl încorona și îl ungea
pe domn. Mitropolia Țării Românești a fost înființată în
1359, iar a Moldovei în 1402.
În concluzie, evoluția societății de la obști sătești, la
uniuni de obști, apoi la autonomii locale și de la autonomii, la
state, a avut rolul de a perpetua civilizația românească.
Consolidarea economică și politică a dus la formarea unei
ierarhii, în frunte cu domnitorul.