ROMÂNIA POSTBELICĂ.

POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI IN

PERIOADA COMUNISMULUI.

Autor: Nitu Elena-Delia

Profesor coordonator: Ciocan Valentin
Unitatea de invățâmânt : Liceul Constantin Brâncoveanu

Argument

În realizarea acestei lucrări științifice, am decis sa scriu despre modul in care

România , in perioada Postbelică si-a organizat politica externă , instaurarea
regimului comunist in țara noastră , relația cu Uniunea Sovietica dar si relația
României cu celelalte state europene.

Contextul internațional

Instaurarea regimului comunist in România a început in anul 1944. Lovitura de stat

de la 23 August a tranformat statutul Partidului Comunist Român . La începutul
anului 1944, partidul este o mică grupare politică , constrânsă să tină seama de
orientările politice hotărâte la Moscova . In toamna aceluiași an , Partidul Comunist
Român devenise un factor influent pe scena politica românească. Stalin a folosit
Conveția de armistițiu semnata la 13 Septembrie 1944 , pentru a submina efectele
loviturii de la 23 August , a tranformat Conveția intr-un cadru legal care să-i asigure
interesele politice si economice dominate de România. Stalin avea doua instrumente
de urmărire a obiectivelor sale in România: un partid comunist , care era acum o
parte recunoscuta in structura politică a țării, si un acord cu Aliații săi.
Acordul de la Moscova(9 Octombrie 1944 ) a constituit pasul final al sovieticilor in
obținerea recunoașterii de către Occident a dominație lor in România. La 28
Februarie 1945, Andrei Vâșinski , adjunctul ministrului de externe , a fost trimis la
Moscova pentru a conduce ofensiva comuniștilor pentru preluarea puterii , a cerut
regelui înlocuirea guvernului Rădescu cu un guvern condus de Petru Groza la 6
Martie 1945. Reprezentantul Moscovei venise cu scopul de a folosi toate mijloacele
pentru a instaura un guvern prosovietic. Guvernul prezidat de Petru Groza era un
guvern minoritar , impus de către Uniunea Sovietică . Nici un membru al celor doua
partide democrat, National Liberal si National Țărănesc , nu făcea parte din acest
guvern in care toate pozițiile cheie erau deținute de comuniști . Acțiunea de lichidare
a oricărei opoziții din partea partidelor democratice a culminat dizolvarea Partidului
Național Țărănesc in Iulie 1947 si înscenarea unui proces conducătorilor
acestuia( Iuliu Maniu si Ion Mihalache). Alegerile de la 19 noiembrie 1946 s-au
desfășurat intr-o atmosfera tensionată. Rezultatele indicau o victorie copleșitoare a
Blocului National Democrat , cu aproximativ 70% din voturi si 349 locuri in noua
adunare .
Pe măsura ce comuniștii s-au îndreptat spre monopolul asupra puterii politice ,
monarhia devenise o anomalie . Temându-se că acest ultim vestigiu al vechii ordini
ar putea sa servească drept centru de opoziție față de noua societate , Partidul
Comunist a făcut ultimul pas spre asigurarea dominației sale asupra tării , forțându-l
pe regele Mihai sa abdice la 30 Decembrie 1947 . Proclamarea Republicii Populare
Române in aceeași zi a reprezentat punctul culminant al campaniei pentru preluarea
puterii. În România , Partidul Comunist a luat inițiativele menite să reducă țara la
starea de obediență de Uniunea Sovietica . O data cu înființarea Republicii , puteau
fi puse bazele statutului totalitar. Primul pas era înregimentarea României din punctul
de vedere militar in blocul sovietic.
Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă, constituit
dintr o elită de membri devotați . Aripa procomunistă a Partidului Social Democrat s-
a contopit cu Partidul Comunist Român , in Congresul din Februarie din anul 1948 ,
din care a rezultat , partidul unic , Partidul Muncitoresc Român. Gheorghe Gheorghiu
Dej a fost reales secretar general al statului. Un al treilea pas in impunerea
modelului totalitar soviectic in România a fost adoptarea Constituției Republicii
Populare Române , in Aprilie 1948 , si introducea sistemul judecătoresc dupa
modelul soviectic. Constituita prelua modelul sovietic din anul 1936 , Parlamentul
numit Marea Adunare Națională , avea o singură cameră definită ,, organul suprem
al puterii de stat .

___________________

Adăscăliței Felicia, Lazăr Liviu Manual pentru clasa a XII-a Istorie, Editura Corvin
Deva, 2007 , pag 134

1.Relația României cu Uniunea Sovietică

Încheierea războiului din anul 1945 , situa România în tabăra statelor învinse , cu
toate consecințele politice si economice ce au urmat . Plasarea sa in zona de
influență a U.R.S.S. s- a dovedit a fi decisiva pentru evoluția regimului comunist
politic dupa anul 1947. Impus prin forță , regimul a scos pentru o jumătate de secol
țara din rândul națiunilor democratice. România denunță planul Marshall(1947) ,
devine membră C.A.E.R (1949) si adera la Tratatul de Varșovia( 1955).
Tratatul de la Varșovia numit oficial Tratatul de prietenie , cooperare si asistența
mutuală a fost o alianță militară a tărilor din Europa Răsăriteană si din Blocul
Răsăritean care voiau sa apere împotriva amenițării pe care o percepeau din partea
alianței NATO(1949). Crearea Pactului de la Varșovia a fost grăbită de integrarea
Germaniei de Vest ,, remilitarizată” in NATO la 9 Mai 1955 prin retificarea de către
țările occidentale a Întelegilor de la Londra si Paris. Tratatul de la Varșovia a fost
inițiat de către Nikita Hrușciov , si a fost semnat la Varșovia pe 14 Mai 1955.
Prin semnarea Tratatului de la Varșovia , U.R.S.S avea scopul de a-și menține
influența in țările Europei de sud-est printr-un control militar deosebit de strict .
In timpul regimului de nuanță stalinistă a lui Gheorghe Gheorghiu Dej, România a
susținut poziția Moscovei in criza iugoslavă si cea maghiară (1956) . Sub
conducerea
comunismului reformator Imre Nagy , maghiarii încercau să pună capăt sistemului
partidului unic si să obțină retragerea Ungariei din Pactul de la Varșovia , motiv
pentru care Gheorghe Gheorghiu Dej , a susținut fără echivoc invadarea Ungariei de
către Hrușciov. În condițiile sporirii încrederii pe care Moscova o manifesta față de
liderii Partidului Comunist din România , se obține retragerea trupelor sovietice din
Romania(1958).Primii ani a lui Nicolae Ceaușescu ,venit la conducere dupa moartea
lui Gheorghiu Dej, aduc o perioada de relativă destindere si o accentuare a
distanțării față de politica Moscovei. Este o vreme unor decizii majore, precum
recunoașterea Republici Federale Germane , România devenind astfel primul stat
socialist cu care Germania stabilește relații diplomatice (1967) . Atitudinea României
si a lui Nicolae Ceausescu in legatură cu invadarea Cehoslovaciei a cauzat apariția
pericolului unei invazii sovietice in tara noastră. După ce Nicolae Ceausescu a
condamnat invadarea Cehoslovaciei . În consecință , România a avut o doctrină
militară diferită de cea a Tratatului, , este vorba de doctrina ,,războiului întregului
popor”. Deși U.R.S.S era aliata României ,in cadrul doctrinei naționale a României ,
cele mai importante forțe erau dispuse la granița cu U.R.S.S.Dupa anul 1969 ,
România si-a creat propria industrie de apărare , si-a organizat forțele armate după
propriile regulamente si a refuzat prezența inspectorilor sovietici.

——————————-

1. https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia
2. https://www.liceulpauldimo.ro/wp-content/uploads/2020/03/Istorie-clasa-a-XII-
a.pdf
3. https://istoriiregasite.wordpress.com/2012/03/26/romania-in-perioada-
razboiului-rece/

2.Relațiile Internaționale ale României in perioada interbelica

Atitudinea lui Nicolae Ceaușescu in legătura cu invadarea Cehoslovaciei, a ridicat

prestigiul tării noastre , iar acest lucru a ajutat la începerea unor relații de colaborare
cu celalalte state . Prima țara care susține atitudinea lui Ceaușescu este China , care
recunoaște ca Basarabia aparține României si apreciază valorile elementelor
antisovietice din partea românilor .
La începutul anului 1971, au avut loc un rând de medieri intre Statele Unite ale
Americii si China. Dată fiind relația bună dintre România si Statele Unite ale
Americii , țara noastră si China au avut oportunitatea de a dezvolta relațiile de
prietenie dintre cele două state si de a soluționa problemele culturale , economice ,
sociale, militare si de politică externă. Pe 22 Martie , s- au definitivat la Beijing
documentele privind atât asistența tehnică , cât si schimbul de instalații corecte din
țara noastră si China, care ne oferise deja e un credit pe termen lung , lipsit de
dobândă.
Vizita lui Nicolae Ceaușescu in Orientul îndepărtat in anul 1971 , evenimentul cel
mai relevant care a reprezentat aceasta apropiere , a fost vizita lui Nicolae
Ceaușescu in Republica Populară China , Republica Democrată Coreeană ,
Republica Socialistă Vietnam , respectiv Republica Populară Mongolia.
Vizita are o importanță semnificativă deoarece a influențat istoria României, timp de
50 de ani . Planul urmărește identificarea fenomenului de îndoctrinare si schimbare a
societății . În plan politic si economic, vizita poate fi abordată ca o etapă a relațiilor
internaționale dintre China si România.
România si-a dezvoltat relațiile internaționale atât cu Statele Unite ale Americii, cât si
cu Anglia si Franța , dupa vizita lui Nicolae Ceausescu in aceste state.

——————————-
https://historia.ro/amp/sectiune/general/relatiile-externe-cu-orientul-in-timpul-
lui-569276.html
3.Activitatea României la O.N.U

In 1970 , de la tribuna Adunării Generale , tovarășul Nicolae Ceausescu sublinia

necesitatea ca O.N.U să se angajeze in examinarea efectelor universale ale cursei
înarmărilor pe plan economic si social , a implicațiilor ei deosebit de grave pentru
pacea mondială.
În anul 1975 , la propunerea tării noastre , in consens cu alte tări , Adunarea
Generală a creat Comitetul special pentru Charta O.N.U. si creșterea rolului
organizației, alcătuit de 47 state , cu sarcina de a examina propunerile formulate de
diferite tări cu privire la întărirea organizației , si de a identifica pe acelea
susceptibile să întrunească un acord general. O importantă contribuție concretă a
tării concretă a tării noastre la lucrările noului comitet a constituit-o documentul
prezentat in 1975 Adunării Generale , intitulat: ,,Poziția României cu privire la
imbunătățirea si democratizarea activității Organizației Națiunilor Unite, la întărirea
rolului său in realizarea colaborării intre toate statele , fără deosebire de orînduire
socială a unei lumi mai bune si mai drepte , a unei păci trainice”
In legătura cu activitatea României la O.N.U. este de remarcat in primul rând
prezența la nivelul cel mai înalt a țării noastre la acțiuni si evenimente majore ale
organizației . Un moment de referință in aceasta privință îl constituie participarea
președintelui Nicolae Ceaușescu la sesiunea comemorativă a Adunării Generale , cu
ocazia aniversării a 25 de ani de la crearea organizației(1970).

————————————

Bodunescu Ion ,Diploma Românească Postbelică in Slujba Independenței , Editura

Junimea , Iași ,1988 , pag:239-240

Concluzii

Politica externa a României din perioada interbelică a suferit două etape importante
care au avut atât consecințe negative cat si consecințe pozitive. O prima etapa este
instaurarea regimului comunist in România si dependența de U.R.S.S. care a avut
consecințe negative deoarece se urmăreau interesele sovieticilor.O doua etapa este
îndepărtarea de sovietici si instaurarea unor relații bune cu celalalte state care a dus
la consecințe pozitive . Ca si o opinia as putea spune ca România a avut la
conducere conducătorii care au urmat interesele țării si s a dovedit acest lucru prin
realizările acestora.

Bibliografie:
1.Adăscăliței Felicia, Lazăr Liviu ,Manual pentru clasa a XII-a Istorie, Editura Corvin,
Deva, 2007 , pag:134
2.Bodunescu Ion ,Diploma Româneasca Postbelică in Slujba Independenței, Editura
Junimea, Iași .1988 , pag:239-240
3. https://historia.ro/amp/sectiune/general/relatiile-externe-cu-orientul-in-
timpul-lui-569276.html
4. https://istoriiregasite.wordpress.com/2012/03/26/romania-in-perioada-razboiului-
rece/
5. https://www.liceulpauldimo.ro/wp-content/uploads/2020/03/Istorie-clasa-a-XII-a.pdf
6. https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pactul_de_la_Var%C8%99ovia