ANTICOMUNISTĂ I. INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST a. Contextul intern şi extern Regimul comunist a fost instaurat în România la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, datorită aranjamentelor diplomatice dintre Marile Puteri- SUA, Marea Britanie şi URSS, care au acceptat ca estul Europei să intre în sfera de influenţă sovietică.Astfel, în octombrie 1944, prin „Acordul de procentaj” de la Moscova, România intra în proporţie de 90% în sfera de influenţă sovietică. Instrumentul de care URSS s-a folosit pentru impunerea regimului a fost Partidul Comunist Român, care revine în legalitate după 23 august 1944. Acesta organizează o serie de acţiuni pentru creşterea influenţei sale în rândul populaţiei, având ca scop preluarea puterii în România şi menţinerea ei. PCR acţionează sistematic şi organizat. Prezenţa armatei sovietice a fost un factor determinant în ascensiunea comuniştilor la putere. b. Etapele cuceririi puterii politice ( Mecanismele de preluare a puterii de către PCR) 1. Acţiuni diplomatice Comuniştii s-au folosit de contextul internaţional extrem de favorabil pentru a prelua puterea politică, deoarece, conform înţelegerilor dintre marile puteri, România a fost lăsată în sfera de influenţă a Moscovei. Astfel, prin „Acordul procentajelor” din octombrie 1944, dintre Churchill şi Stalin, România este lăsată în proporţie de 90% în sfera de influenţă a URSS. Convenţia de armistiţiu este transformată de Uniunea Sovietică într-un cadru legal pentru a-şi atinge obiectivele politice în România. 2. Prezenţa Armatei Roşii în România Armata Roşie care ocupase România după 23 august 1944, dar era considerată „armată eliberatoare” a jucat un rol esenţial în instaurarea regimurilor de „democraţie populară”, în statele din sudestul Europei, folosindu-se de comunişti. Ea va recurge la abuzuri şi violenţe împotriva populaţiei civile, precum şi la îndepărtarea liderilor anticomunişti, interzicând totodată legătura cu armata română aflată pe front. La 28 februarie 1945, adjunctul ministrului de externe al URSS, Andrei Vîşinski, soseşte în România şi face presiuni pentru instaurarea unui guvern prosovietic, motiv pentru care guvernul generalului Nicolae Rădescu va fi înlocuit de către regele Mihai cu unul comunist, condus de Petru Groza, la 6 martie 1945. 3. Rolul PCR în impunerea regimului comunist. Înlăturarea ultimelor instituţii ale regimurilor democratice Guvernul lui Petru Groza, format la 6 martie 1945 , controlat de comunişti şi aflat sub presiunea lui A. Vîşinski, pentru a obţine susţinerea maselor a înfăptuit la 23 martie reforma agrară. El va primi credit internaţional prin recunoaşterea sa de către Marea Britanie şi SUA, în februarie 1946. Invocând argumentul epurării fasciste, guvernul Petru Groza recurge la o serie de măsuri precum: numirea unor prefecţi comunişti, înfiinţarea tribunalelor populare, arestări, condamnări şi deportări pentru „colaboraţionism”, dezmembrarea partidelor polirice, toate având drept scop monopolizarea puterii şi lichidarea adversarilor politici. Aşadar, acţiunile finale pentru instaurarea regimului comunist au vizat partidele democratice şi monarhia. După ce şi-au asigurat controlul asupra executivului, au falsificat alegerile parlamentare din 16 noiembrie 1946 care în realitate fuseseră câştigate de PNŢ. În 1947 au fost lichidate principalele partide de opoziţie: PNL şi PNŢ, astfel că singurul obstacol între regimul comunist şi forma de guvernare îl reprezenta regele Mihai. Monarhia reprezenta un pericol pentru comunişti deoarece putea să devină un centru de opoziţie, mai ales că în noiembrie 1945 avuseseră loc manifestaţii anticomuniste şi promonarhiste. Totodată, regele Mihai manifestase o atitudine reticentă faţă de comunişti, iar din august 1945 până în ianuarie 1946 recurge la „greva regală” refuzând să ratifice actele guvernului comunist. La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost silit să abdice şi astfel prin Legea nr. 363 se va recurge la abolirea monarhiei , schimbându-se forma de guvernare, România fiind proclamată Republica Populară Română (RPR). 4. Manipularea opiniei publice se realizează păstrându-se aparenţele, acţiunile ilegale fiind păstrate secrete, prin propagandă şi demagogie. C. Mecanismele PCR de menţinere a puterii II. REGIMUL STALINIST AL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ ( 1947-1965) Politica internă - Consolidarea regimului a început cu un şir de măsuri interne: a. Economice: naţionalizarea principalelor mijloace de producţie (1948) prin care s-a creat proprietatea de stat. A fost de fapt o confiscare a proprietăţii private, deoarece nu s-a plătit nici o despăgubire adoptarea modelului sovietic al controlului şi planificării economice prin planuri anuale şi cincinale colectivizarea agriulturii, hotărâtă în 1949, proces ce s-a încheiat în 1962. Alături de Gospodăriile Agricole de Stat, Gospodăriile Agricole Colective ( Cooperativele Agricole de Producţie) au asigurat controlul statului asupra agriculturii şi ţărănimii. b. Politice: monopolul politic prin intermediul partidului unic. În 1948, PCR s-a unit cu PSD, rezultând Partidul Muncitoresc Român. Numit de propaganda comunistă Congresul de unificare a mişcării muncitoreşti, a fost în realitate unul de desfiinţare a social-democraţiei eliminarea din partid a unor elemente ostile lui Dej ( Pătrăşcanu, Ana Pauker, Vasile Luca), unele dintre acestea făcând parte din grupul de comunişti veniţi din URSS. c. Juridice adoptarea unei constituţii noi în 1948 după model sovietic, în care denumirea oficială a ţării era Republica Populară Română, parlamentul devenea unicameral: Marea Adunare Naţională, iar Consiliul de Miniştri era organ executiv. În 1952 a fost adoptată o nouă Constituţie ce consfinţea rolul partidului comunist de forţă conducătoare a societăţii. d. Militare: Întărirea rolului armatei prin prezenţa Armatei Roşii ca instrument de control 1958- trupele sovietice s-au retras din România e. Sociale: Controlul asupra societăţii s-a făcut prin crearea unor structuri noi cu rol de a apăra societatea împotriva „duşmanilor” ţării În acest sens au apărut în 1948 Direcţia Generală a Securităţii Poporului, iar în 1949 organele Miliţiei pentru ordinea publică. Mişcările de rezistenţă au fost înăbuşite, iar contestatarii regimului arestaţi şi închişi în sistemul de penitenciare sau trimişi la muncă în Delta Dunării. f. Culturale: Se introduce cenzura asupra presei şi dogma marxist-leninistă devine obligatorie în şcoli August 1948- Legea învăţământului va introduce limba rusă din clasa a III-a, iar prin Legea cultelor, bunurile Bisericii greco-catolice au fost confiscate Istoria ţării a fost rescrisă de pe poziţii politice de M. Roller în 1947 Cultura noastră îşi întrerupe legăturile cu Occidentul şi are ca model cultura sovietică şi proletcultismul ( cultura maselor) Politica externă A avut ca direcţie Estul şi supunerea faţă de indicaţiile sovietice, România fiind un satelit al URSS În 1948 s-a semnat Tratatul de prietenie româno-sovietic ce consfinţea acest statut juridic de subordonare, iar în 1949 România a intrat în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), coordonat de sovietici În 1955, România aderă la Pactul de la Varşovia, alianţă politico-militară a statelor comuniste coordonate de URSS În 1956, ca expresie a docilităţii faţă de Moscova, Gheorghe Gheorghiu Dej a aprobat intervenţia militară în Ungaria, unde se declanşase o mişcare reformistă După retragerea trupelor sovietice în 1958, a început o anumită desprindere faţă de URSS şi căutarea unei poziţii relativ autonome. Acest lucru s-a observat în 1964 cu prilejul Declaraţiei PMR unde se vorbea despre dreptul fiecărui partid de a construi socialismul în concordanţă cu particularităţile naţionale. În acest context se înscria şi reluarea relaţiilor cu Iugoslavia, concretizate prin vizita lui Gheorghe Gheorghiu Dej în 1963 la Belgrad. III. REGIMUL NAŢIONAL COMUNIST AL LUI NICOLAE CEAUŞESCU (1965-1989) Perioada 1965-1971 Moartea, în martie 1965 a lui Gheorghe Gheorghiu Dej a adus la conducerea partidului a lui Nicolae Ceauşescu Pentru a-şi consolida imaginea de lider cu o viziune nouă, acesta a luat hotărârea de a liberaliza societatea, ceea ce s-a întâmplat între 1965-1971 Măsuri economice: o A fost permisă existenţa unor magazine în regim de semiproprietate o S-a investit în dezvoltarea industriei: energetică, metalurgică, chimică Măsuri politice: o Au fost reabilitaţi unii lideri nedreptăţiţi de Ghe. Ghe. Dej o S-a revenit la denumirea de PCR o Titulatura ţării a fost schimbată din R.P. R. În Republica Socialistă România Măsuri juridice: o Este adoptată o nouă Constituţie în 1965 care menţionează noua denumire a statului- RSR şi rolul conducător al PCR ( vezi Constituţia) Măsuri culturale: o Deschiderea spre o nouă cultură cu accente româneşti o Creşte ponderea disciplinelor exacte o Se pune mai puţin accent pe marxism o Limba rusă este treptat redusă din şcoli, iar ulterior va dispărea Pe plan extern: o Se continuă distanţarea faţă de Moscova o 1964- România respinge Planul Valev propus de URSS, plan ce viza formarea unui complex agrar din România, Bulgaria şi o parte a URSS-ului o 1967- reluarea relaţiilor cu Republica Federală Germană o 1968- este criticată invazia din Cehoslovacia o 1969- România este vizitată pentru prima dată de un preşedinta SUA, Richard Nixon Perioada 1971-1989 o Se revine la practicile dictatoriale, printr-un regim personal o Din 1971, după vizita în China şi Coreea de Nord se pune capăt liberalizării o Se impune tot mai strict controlul partidului în viaţa economică, politică, culturală a. în economie: Fără a se ţine cont de structura materiilor prime se lansează proiecte ambiţioase în siderurgie, petrochimie, domeniul nuclear Se accentuează cheltuielile materiale pentru industria grea ceea ce a creat dezechilibre şi o creştere a datoriei externe ce ajungea după 1980 la aproape 11 miliarde de dolari În paralel, condiţiile de viaţă ale populaţiei se degradează, iar bunurile de primă necesitate sunt raţionalizate. b. în plan politic: Are loc o concentare totală a funcţiilor în stat şi partid în mâna lui Nicolae Ceauşescu, care în 1974 va primi şi funcţia de preşedinte de republică Rudele şi membrii familiei sunt promovaţi în funcţii politice ( soţia sa, Elena Ceauşescu va deveni vice-primministru) c. în plan cultural: Este declanşată o acţiune de întărire a ideologiei comuniste prin revoluţia culturală Ea era axată pe dezvoltarea valorilor naţionale în mod exagerat şi pe crearea omului nou, îndoctrinat şi supus regimului În paralel, se practică cultul personalităţii conducătorului, ce va cunoaşte o dezvoltare fără precedent şi chiar va atinge dimensiuni groteşti. În plan extern: o În 1975, România a participat la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare Europeană de la Helsinki, unde Nicolae Ceauşescu a semnat Actul Final, care prevedea respectarea drepturilor omului, pe care însă, regimul de la Bucureşti le încălca sistematic o După 1980 izolarea externă a ţării este tot mai evidentă, iar după 1985, când Mihail Gorbaciov, noul lider al URSS, introduce o politică de reforme, Nicolae Ceauşescu se va izola şi mai mult, prin respingerea reformelor. o În acest context şi o dată cu o tot mai mare nemulţumire a populaţiei faţă de un nivel de trai scăzut a avut loc şi o acţiune de critică la adresa regimului o Aceasta se va manifesta prin revolta unor categorii sociale cum ar fi: minerii din Valea Jiului în 1977 şi, în 1987 muncitorii de la uzinele Steagul Roşu din Braşov. Au loc şi disidenţe individuale, cum ar fi, în 1977, grupul din jurul scriitorului Paul Goma, ce se exprimă pentru alegeri libere sau criticile aduse lui N. Ceauşescu de poeţii Ana Blandiana, Doina Cornea, Mircea Dinescu În 1989, mişcarea anticeauşistă a cuprins chiar şi pe foştii activişti comunişti, care au elaborat o scrisoare în care N. Ceauşescu era criticat că nu respectă drepturile omului, că exportă alimente, că a instaurat un regim personal. o În decembrie 1989, în contextul falimentului regimului comunist, Nicolae Ceauşescu a fost nevoit să abandoneze puterea în urma unor mişcări populare şi România a revenit la democraţie.