Napoleon al III-lea

CEL DE-AL II-LEA IMPERIU FRANCEZ

La 10 decembrie 1848 au avut loc
alegerile preşedintelui. Din cei şase
candidaţi, peste 74% de voturi a
acumulat Louis Napoleon. Francezii
l-au votat în majoritate, deoarece
credeau că "nepotul marelui unchi"
va readuce în Franţa stabilitatea,
prosperitatea şi prestigiul european.
Timp de trei ani Louis Napoleon a
condus ca preşedin­te, în conformita-
te cu constituţia.
În iunie 1849 Parisul a fost zguduit de
mari tulburări.
În străzi au ieşit mii de
manifestanţi care protestau
împotriva participării armatei
franceze care reprima revo-luţia în
Deputaţii republicani au învinuit preşe-
dintele că a încălcat Constituţia şi au
chemat poporul la arme, însă armata nu
a trecut de partea poporului.
Au urmat şi o serie de măsuri represive.
Dreptul de vot a fost limitat pentru cei
care nu plăteau impozite, libertatea
cuvântului şi presei au fost restrinse.
La 2 decembrie 1851, Louis Napoleon
a înfăptuit o lo­vitură de stat.
El a dizolvat Adunarea Legislativă şi
a arestat conducătorii republicanilor.
Deţinînd întreaga putere în mâinile
sale, Louis Napoleon la 2 decembrie
1852 a proclamat instaurarea celui
de-al Doilea Imperiu, iar pe sine – îm-
părat sub numele Napoleon al III-iea.
Regimul politic al celui de-al II-iea Imperiu Deşi Constituţia din anul 1852 a recunoscut
Francez (1852-1870) era democratic doar la principiile fundamentale ale Revoluţiei de
V la 1789, în primul rînd, suveranitatea poli-
prima vedere.
E tică a poporului, ea (constituția) a legiferat,
*S-a păstrat sufragiul universal, de
A în realitate, regimul autoritar al lui
care beneficiau toţi bărbaţii care aveau
Ț Napoleon al III-iea.
peste 21 de ani şi trăiau într-o anumită
A
localitate cel puţin 6 luni. Puterea legislativă (parlamentul) era
Femeile şi servitorii nu aveau înfăptuită de trei organe:
P
drept de vot. plebiscite (alegeri) în chestiuni
Se organizau 1. Consiliul de Stat examina şi
O
ce ţineau de proclamarea imperiului şi apro- introducea modificări în proiectele de legi,
L
barea celor mai im­portante decizii ale guver- discuta bugetul de stat.
I
nanţilor. **De fapt însă, refe­rendumul era o 2. Corpul legislativ aproba legile
T
procedură formală de manipulare a alegăto- şi bugetul. 3.
I
rilor. Cetăţenii trebuia să răspundă la plebis- Senatul putea să anuleze legile ce intrau în
C
cit numai pro sau contra. ***Avînd în vedere con­t**Legile
radicţie cu Constituţia.
erau
Ă
pregătirea slabă a majorităţii populației și promulgate
presiunea guvernării, plebiscitul dădea (sancționate) de
totdeauna rezultatul așteptat de împărat. către împărat.
Drepturile administraţiei locale au fost limi-
tate. ***Prefecţii erau numiţi de împărat şi se
bucurau de mari privilegii şi împuterniciri.
**Reprezentanţii în consiliile locale erau aleşi
prin sufragiu universal, iar preşedinţii şi locţii-
torii acestora erau desemnaţi de autorităţile
centrale şi puteau fi destituiţi de prefecţi.
*** La Paris şi Lyon, consiliile municipale
nu erau elective (alese prin vot universal).
Poliţia era atotputernică. Misiunea ei consta în
suprimarea oricărei opoziţii antiguvernamen-
tale. Presa era cenzurată. Dacă apărea vreun
articol conţinînd critici la adresa autorităţilor,
publicaţia era amendată ori interzisă. Teatrele
şi editurile erau supuse, de asemenea, unei
cenzuri aspre; se interziceau adunările publice;
învăţămîntul era supravegheat cu stricteţe.
Politica bonapartistă antidemocratică a
cauzat tensionarea societății franceze.
În mase s-a declanșat o puternică
mișcare republicană antiguvernamentală.
în anii 60, în Franţa au luat naş­tere secţii
ale Internaţionalei I, care făceau propa­
gandă socialistă, iar sindicatele profesio-
nale organizau greve muncitoreşti.
*Presa cu aspirații republicane critica
politica internă şi externă promovată de
Napoleon al III-lea.
Concluzie:
*În Franța
societatea pregătea
instaurarea unui
regim poli­tic
republican.
 DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
Se înregistrează un progres în economia
Franţei. Cele mai dezvoltate ramuri erau
industria textilă, ex­tractivă şi cea chimică.
*La Creusot şi în bazinul Loara au apărut
mari centre metalurgice.
*Se concentrează industria pe ramuri.
* Se dezvoltă rețeaua de căi ferate.
* Concomitent (în acelaș timp),
funcţio-nau multe întreprinderi mici, mai
ales în industria obiectelor de lux.
*Darea în exploatare a Canalului
Suez a stimulat dezvoltarea comerţului
exte­Se
*** rior.
formau mari institutii bancare:
Creditul de Scont (1852), Creditul Lyones Revoluţia industrială din Franţa a început mai
(1863), Societatea Gene­rală (1864) etc. tîrzui decît cea din Anglia. Din cauza politicii
Parisul se recon­struia, apăreau magistrale inter­venţioniste a statului, ea a avut efecte
largi, noi pieţe şi magazine. mai lente şi s-a prelungit pînă în anul 1870.
Agricultura stagna.
Ţărănimea repre­zenta 70% din populaţie.
O mare parte din ţărani aveau în posesie
mici parcele de pămînt.
Culturile principale erau cerealele,
viţa-de-vie, iar în colonii - citricele.
Rămînea preponderentă munca manu­ală,
dar au început să fie folosite şi maşinile.
POLITICA EXTERNĂ
Napoleon al III-iea promova o politică
externă activă.
***A dus multe războaie colo­niale ***.
Napoleon al III-iea şi-a propus să domine
în Europa. Ca rezultat al înfrîngerii Rusiei
în Războiul Crimeii (1853-1856), Franţa a
devenit, temporar, hegemonul Europei
și şi-a întărit influenţa în Balcani şi în
Orientul Apropiat.
* Pentru a recupera Nisa şi Savoia şi a-şi instau­
ra dominaţia în Italia, în anul 1859, a purtat
Războ­iul Franco-Austriac, în care Piemontul a
fost aliatul Frantei.
*Franţa continua invadarea Algeriei.
*ln 1854 s-a început expansiunea în Senegal.
*În 1853 a fost cucerită Noua Caledonie,
insulă din Oceanul Pa­cific.
*Alături de Anglia şi Rusia, Franța a purtat, în
1857-1860, războaie coloniale contra Chinei.
În 1858 a început
expansiunea în Vietnam.
Astfel, Franţa
Începând cu aniiîși
60,mărește poseseiunile
Napoleon al III-iea promova
coloniale.
o politică externă din ce în ce mai nereuşită.
*În anii 1863-1867, în Mexic a fost zdrobit
corpul expediţionar francez. **Înfrângerea din
Mexic a acutizat contradicţiile social-politice din
Franța, generînd nemul­ţumiri şi proteste.
 CRIZA ȘI CĂDEREA CELUI DE-AL II-LEA IMPERIU FRANCEZ
În 1866-1867, în Franţa s-a dezlănţuit
o profundă criză eco­nomică.
Luau proporţii mişcările republicană
şi so­cialistă.
*Nemulţumirea poporului l-a obligat
pe Napo­leon al III-iea să adopte legi
liberalale.
*În presă a fost lichidată cenzura.
*Deputaţilor corpului legislativ le-a
fost acordat au dreptul de iniţiativă
legislativă.
*Miniştrii puteau fi aleşi (nu numiți) şi
dintre membrii parlamentului.
*Constatăm: Imperiul evolua spre de-
mocraţie parlamentară, însă masele
populare nemulțumite optau pentru
*Pentru a liniști spiritele revoluționare,
Napoleon a încercat să depăşească criza,
declarînd, în 1870, război Prusiei.
**Armata franceză nu era gata de luptă,
deşi ministrul de război sus­ţinea că
aceasta este pregătită .
Realitatea a spulberat orice iluzii: armata
franceză a suferit un şir de înfrîngeri, mai
ales la Sedan, la 2 septem­brie 1870, un-
de Napoleon al III-iea s-a predat cu forţe
numeroase germanilor.
Catastrofa de la Sedan a grăbit căderea celui *Între Comună, constituită din revoluţionari,
de-al II-iea Imperiu. patrioţi şi socialişti, şi guvernul conservator
* La 4 septembrie 1870, la Paris a condus de Thers, stabilit la Versailles, s-a
izbucnit revoluţia burgheză. dezlănţuit un adevărat război civil.
*A fost proclamată republica, în fruntea că-
reia, în februarie 1871, Adunarea Na­ţională
l-a ales pe Adolphe Thiers care a format un
guvern conservator ce dorea să încheie pace
cu Prusia , armata căreia asedia Parisul.
Parizienii însă, epuizaţi în urma unui lung
asediu al armatei prusace, disperați de situ-
aţia grea şi nemulţumiţi de politica guver-
nului conservator stabilit la Versailles, au
organizat la 18 martie 1871 o răscoală şi au
instaurat puterea Comunei din Paris. *Pentru a înfrânge Comuna, comandamentul
***Comuna din Paris exercita functiile unui prusac a oferit prizonieii francezi guvernului
adevărat guvern și reprezinta interesele conservator Thers. După 72 de zile de lupte,
maselor populare simple. Comuna din Paris a fost înfrântă.
La 10 mai 1871, la Frankfurt pe Main este Alsacia
semnat acordul de pace dintre Franţa şi Prusia. Lorena
Prusia anexează Alsacia şi Lorena.
*Franţa este obligată să plătească Germaniei o
despăgubire de 5 miliarde de franci.
Până la achi­tarea acestei sume, nordul
Franţei rămânea ocupat de către armata
germană.
Franța se obliga să achite compensații de
război Germaniei (1450 tone de aur).
*După ce Franţa achită contribuţia de
război, germanii părăsesc în a. 1873 teritoriul
francez.rușinoasă încheiată în urma războiului
*Pacea
franco-prusac a tensionat pentru o perioadă
îndelungată relaţiile dintre Franţa şi Germania.
**Franța va duce în viitor o politică revanșistă
(de recuperare) a provinciilor Alsacia și Lorena
care au fost anexate de Germania în 1871. Teritoriul ocupat de Prusia
Parisul anilor 80