AZBOIUL PENTRU REINTREGIREA NATIONALA A ROMANIEI

1. Diplomatia romaneasca la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX

2. Romania si debutul primei conflagratii mondiale. Perioada neutralitatii.

3. Intrarea Romaniei in razboi. Operatile militare din anul 1916. Ocupatia

militara a puterilor centrale.

4. Campania din vara anului 1917 si urmarile sale.

5. Reintrarea Romaniei in razboi si participarea sa la victorie.

1. Diplomatia romaneasca la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX.

Dupa obtinerea independentei nationale, Romania a trebuit sa tina seama de noul

echilibru de forte creat in Europa deoarece:

 ocupa o pozitie strategica importanta in Balcani;

 trebuia sa se integreze noilor structuri europene ca stat de sine statator;

Politica externa a Romaniei a avut in aceasta perioada urmatoarele obiective:

 recunoasterea independentei de stat si a rolului pe care poate sa-l joace in context

european;

 apararea intereselor nationale;

 cresterea prestigiului international;

 iesirea Romaniei din izolarea diplomatica ivita datorita deteriorarii relatiilor cu

Austro-Ungaria si Rusia.

Bucurestiul a devenit un centru cu o bogata activitate diplomatica. Un rol deosebit

l-au avut diplomati ca: Mihail Kogalniceanu, Petre P. Carp, I.C. Bratianu, Vasile
Boerescu, D.A. Sturdza.

Obiective si actiuni in politica externa

1. Recunoasterea independentei pe plan extern.
 "Dupa indeplinirea conditiilor impuse prin tratatul de la Berlin (rezolvarea
consecintelor afacerii Stroussberg si acordarea cetateniei evreilor) intre 1878-1880
Germania, Anglia, Franta, Grecia, Rusia, Austro-Ungaria recunosc independenta de
stat a Romaniei.

2. Cresterea prestigiului international al Romaniei

· Romania a intreprins o intensa activitate diplomatica pentru cresterea
prestigiului international al statului roman:

- in toamna anului 1878 Carol I isi ia titlul de "Alteta Regala" (recunoscut in

1880);
- in 1880, I.C. Bratianu si Carol I viziteaza Germania cu care prilej abordeaza
problema regatului;
- este reglementata succesiunea la tronul Romaniei. In lipsa descendentilor
directi, tronul urma sa revina nepotului sau de frate Ferdinand casatorit in 1892 cu
principesa Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Angliei;
· 14/26 martie 1881 - Parlamentul voteaza legea prin care Romania este
transformata in Regat.
Consecinte:

- a reprezentat o modificare a statutului politic si international al tarii;

- tara noastra intretinea relatii cu 18 state ale lumii.
3. Iesirea Romaniei din izolarea diplomatica
A fost rezultatul unor factori cum sunt:

a. Austro-Ungaria promova o politica de penetratie in peninsula Balcanica prin:

· tendinta de a domina Comisia Dunarii;

· o politica de deznationalizare a romanilor din Transilvania in urma infaptuirii

dualismului Autro-Ungar in 1867;

b. Rusia, de asemenea ducea o politica de penetratie in peninsula Balcanica prin:

· incalcarea Conventiei din 4 aprilie 1877 prin incercarea de a ocupa Romania si

ocuparea sudului Basarabiei;
· incidentele din 1879 dintre trupele romanesti si rusesti la Arab-Tabia ( in legatura cu
delimitarea frontierei de sud a Dobrogei).
In acest context se produce o apropiere intre Romania si Puterile Centrale datorita:
· originii germane a dinastiei din Romania;
· intereselor economice ale unor cercuri conducatoare;
· schimbarii raportului de forte in Balcani prin
reorientarea Serbiei si Bulgariei catre Rusia.
Dupa razboiul cu Prusia din 1870-1871 Franta nu mai reprezenta o forta in Europa.
Situatia internationala impunea o alianta politico-diplomatica cu puterile centrale.
Initiativa acestei aliante a apartinut lui Otto von Bismark in 1880. In 1883 Carol I si I.C.
Bratianu intreprind o vizita in Germania si Austro - Ungaria. Alianta cu puterile centrale
este semnata in 1883, a avut un caracter secret, a fost cunoscuta doar de rege si de unii
oamenii politici. Alianta prevedea:

- ajutor reciproc in caz de atac;

- obligatia de a nu incheia aliante potrivnice vreuneia din parti;
Consecintele acestei aliante au fost:

· iesirea Romaniei din izolare;

· garantii de securitate;
· consolidarea statutului international al Romaniei;
Prin aceasta se spera in interventia Germaniei pe langa Austro-Ungaria pentru
ameliorarea situatiei romanilor din Transilvania, in urma instaurarii dualismului Austro-
Ungar.

4. Transformarea Romaniei intr-un factor de stabilitate politica in S-E Europei

in contextul complicarii situatiei in Balcani la inceputul sec.XX.
Romania a urmarit mentinerea statu-quo-ului in Peninsula Balcanica. La inceputul
sec. XX a avut loc detasarea treptata a Romaniei de Puterile Centrale si apropierea de
Antanta in contextul conturarii celei de-a doua aliante politico-diplomatice din Europa.
Antanta sau Tripla Intelegere era formata din Franta, Anglia si Rusia.

Consecintele acstei apropieri au fost:

· apropierea Bulgariei de Austro-Ungaria;

· cresterea agresivitatii Austro-Ungariei dupa 1908 - anexeaza Bosnia si
Hertegovina;
· agravarea situatiei romanilor din Transilvania;
 · tendintele Bulgariei de a se extinde teritorial pe seama Turciei, punand in pericol
statu-quo-ul balcanic.

Consecinte:

· in acest context Puterile Centrale au incercat sa mentina Romania in sfera lor de

influenta. In1909 - mostenitorul tronului Germaniei si apoi al Austro-Ungariei
viziteaza Bucurestiul;
· la implinirea varstei de 70 de ani Carol I devine feldmaresal al armatei germane.

· Preocupati de situatia romanilor din afara granitei Ion I.C. Bratianu, principesa
Maria si Ferdinand mostenitorul tronului se reorienteaza spre Antanta, in speranta
unirii teritoriilor romanesti din afara granitelor cu Romania.
· Zona Balcanilor devine la inceputul secolului XX instabila datorita pretentiilor
teritoriale ale Bulgariei, Serbiei si Greciei, care urmareau relizarea unitatii nationale
prin recucerirea teritoriilor aflate sub stapanire otomana. In acest context izbucnesc
razboaiele balcanice. Razboaiele balcanice au demonstrat reorientarea politicii
Romaniei spre Antanta.
a) Primul razboi balcanic (1912-1913) izbucneste intre Turcia si Bulgaria, Grecia,
Serbia. Turcia este infranta. La 3 decembrie 1912 este semnat armistitiul.Tratatul de
pace s-a incheiat la Londra. Romania si-a proclamat neutralitatea fata de primul
conflict balcanic.
b) Bulgaria nemultumita de rezultate reincepe conflictul. Astfel izbucneste al doilea
razboi balcanic (1913). Romania a decretat mobilizarea armatei. Aceasta semnifica
ruperea legaturilor cu puterile centrale. Armata romana patrunde pe teritoriul Bulgariei.
Bulgaria capituleaza, iar pacea se incheie la 10 august 1913 la Bucuresti. Evenimentele
se desfasurau intr-un context favorabil. La 1/14 iunie 1914 tarul Nicolae al-II-lea al
Rusiei viziteaza Constanta avand discutii cu Carol I si I.I.C.Bratianu. Prin tratatul de la
Bucuresti, Romania primeste Dobrogea de sud pana la linia Ecrene-Turtucaia.

Preliminariile si pacea s-au incheiat la Bucuresti (10

august 1913) ceea ce demonstreaza importanta jucata de Romania in Balcani. Tratatul

mai prevedea:

· cedarea de catre Bulgaria a unei parti din Macedonia catre Grecia si Serbia.
· Turcia primeste o parte din Tracia si Adrianopole;
 Tratatul de la Bucuresti a contribuit la restabilirea pacii in Balcani doar in aparenta si
adanceste conflictul dintre Romania si Tripla Alianta.

2. Romania si debutul primei conflagratii mondiale. Perioada neutralitatii si

semnificatia sa

a) Primul razboi mondial desfasurat intre anii 1914-1918 a insemnat punctul

culminant in confruntarea dintre marile puteri pentru dominatia lumii; coalitiile
participante la conflagratie fiind responsabile pentru izbucnirea conflictului. Pretextul
folosit pentu declansarea razboiului a fost Atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914 care
a dus la asasinarea mostenitorului tronului Austro-Ungariei Franz Ferninand si a sotiei
sale. Dupa o luna de la eveniment, Austro Ungaria declara razboi Serbiei.

In acest context Romania era foarte importanta pentru ambele tabere. Drept
consecinta Puterile Centrale si Antanta incearca atragerea tarii noastre in conflict.

La Consiliul de Coroana de la Sinaia (21 iulie /3 august 1914) se decide pozitia

Romaniei. Se hotaraste: expectativa armata solutie sustinuta de I.I.C. Bratianu , membrii
Guvernului si Alexandru Marghiloman. Regele Carol dorea intrarea in razboi de partea
puterilor centrale, idee sustinuta si de conservatorul P.P.Carp. In acest sens sunt
interesante telegramele dintre imparatul Carol al Austro-Ungariei si regele Carol al
Romaniei.

Neutralitatea Romaniei (1914-1916)

S-a caracterizat printr-un climat politic foarte agitat.

Cauze:

· Fortele politice propun solutii diverse.

· Diplomatii puterilor centrale si ai Antantei incercau sa atraga Romania de partea
lor;
· Romania trebuia sa aleaga acea grupare ce putea sa sprijine desavarsirea unitatii
nationale.
In schimbul unei neutralitati binevoitoare Rusia a recunoscut drepturile Rominiei
asupra Transilvaniei si Bucovinei. La 27 septembrie/10 octombrie 1914 Carol I a decedat,
urmand la tronul Rominiei Ferdinand I. I.I.C. Bratianu a avut negocieri secrete cu
Antanta;

Prin aceasta a dorit sa obtina garantii pentru asigurarea independentei indiferent de

rezultatele razboiului. Curentul dominant in opinia publica romaneasca era cel ce se
pronunta pentru intrarea in lupta de partea Antantei. In acest sens au fost incheiate
acorduri cu Rusia si Italia. In sprijinul intrarii in razboi de partea Antantei se desfasoara
actiuni diverse:

· propaganda in presa;
· demonstratii;
· conferinte;
· actiuni ale:
- Ligii pentru Unitatea Culturala a tuturor romanilor;
- "Actiunii Nationale" (condusa de N. Filipescu)
O serie de politicieni romani sustineau alianta cu Puterile Centrale pornind de la
pericolul slav: Constantin Stere, P.P. Carp, Alexandru Marghiloman.

Miscarea socialista din Romania se opune participarii la razboi.

Situatia economica in perioada neutralitatii se inrautateste datorita:

· Reducerii volumului comertului romanesc prin inchiderea stramtorilor dupa

intrarea Turciei in razboi.
· Cheltuielilor necesare inzestrarii armatei
· Intrarii Bulgariei in razboi 1915.
In vara anuui 1916 se fac presiuni crescande asupra Romaniei din partea ambelor
tabere intr-un moment de criza al Atantei pe front. Consecinta acestor presiuni a fost
faptul ca la 4/17 august 1916 are loc semnarea de catre Romania a conventiei politice si
militare cu Antanta cu caracter secret.

Conventia politica prevedea:

· Romania sa declare razboi Austro - Ungariei

· sa se respecte integritatea teritoria a Romaniei

 · recunoasterea aspiratiei legitime a Romaniei catre unirea cu Transilvania si
Bucovina;

· participarea Romaniei la conferinta de pace in conditii de egalitate cu celelalte tari

semnatare.

Conventia militara prevedea:

· Romania se obliga sa intre in razboi la 15/28 august 1916 ;

· ajutorul militar al Antantei pentru Romania;
· aprovizionarea armatei romane cu munitii si armament (300 t/zilnic);
· desfasurarea unor ample operatiuni militare de catre Antanta in sprijinul
Romaniei;
· Rusia trebuia sa desfasoare operatuni militare in Galatia si Bucovina si sa
participe la apararea Dobrogei in cazul atacarii acesteia de catre Bulgaria;
· trupele aliate de la Salonic sa declanseze o ofensiva pentru atragerea armatelor
Puterilor Centrale in zona;
La 14/27 august 1916 s-a convocat Consiliul de Coroana de la Sinaia unde toti
participantii au fost de acord cu intrarea in razboi a Romaniei alaturi de Antanta; singurii
opozanti au fost P.P. Carp si Titu Maiorescu. In aceeasi seara s-a inaintat declaratia de
razboi catre Austro-Ungaria de catre ministrul Edgar Mavrocordat.

3. Intrarea Romaniei in razboi. Operatiunile militare din anul 1916. Ocupatia

militara a Puterilor Centrale.

Operatiile militare din 1916:

In noaptea 14/15 august 1916 armata romana trece Carpatii, avanseaza rapid, iar
romanii din Transilvania ii primesc pe soldatii romani ca pe eliberatori. Sunt cucerite
Brasov, Sibiu, Toplita. De asemenea a patruns in zona secuiasca.

Antanta nu-si respecta obligatiile militare asumate:

· Ofensiva promisa de armata rusa la Salonic nu a avut loc;

 · Ofensiva romana in Transilvania nu a fost sprijinita de aliati in Galitia si
Bucovina.
Consecinte:

· 1 sept. 1916 fortele germano-bulgaro-turce conduse de felsmaresalul Mackensen

provoaca romanilor infrangerea de la Turtucaia.
· in Transilvania are loc declansarea unei puternice contraofensive Austro-Ungare.
· pana la sfarsitul lui oct, 1916 , romanii se retrag din Dobrogea.
· generalul Eremia Grigorescu reuseste sa apere trecatorile Moldovei.
· spre Sud Puterile Centrale reusesc sa rupa apararea la trecatoarea Jiului si sa
patrunda in Muntenia si Oltenia.
Incercarea romanilor de a-i opri pe inamici in zona Neajlov-Arges nu salveaza
capitala care va fi ocupata in decembrie 1916. Consecintele ocuparii capitalei si a
Munteniei de catre armatele germano-bulgaro-turce au fost:

· Retragerea armatei Romaniei in Moldova (nov. - dec. 1916).

· Stabilirea Frontului pe linia Oituz-Siret-Dunare
· Rtragerea Guvernului, autoritatior, la Iasi
· Se formeaza un guvern de uniune nationala, din care facea parte si
conservatorul Take Ionescu.
Regele Ferdinand promite reforma electorala si agrara. Guvernul I.I.C. Bratianu
hotaraste depunerea tezaurului national in Rusia spre pastrare; acesta era format din
tezaurul casei regale, obiecte ale Mitropoliei Ungro-Vlahiei, lingouri de aur, valuta si
alte valori.

In teritoriul ocupat de Puterile Centrale se instituie un regim de ocupatie militara

care a dus la:

· exploatarea bogatiilor tarii in folosul Puterilor Centrale

· reprimarea incercarilor de rezistenta
· rechizitii
4. Campania din vara anului 1917 si urmarile sale:

In Moldova se fac eforturi uriase pentru refacerea armatei. In perioada ianuarie-mai

1917 se aduce armament din Franta, Rusia si Anglia iar soldatii sunt instruiti de
misiunea militara franceza condusa de genralul Berthelot. Puterile Centrale pregateau in
vara anului 1917 o dubla ofensiva. In perioada iulie-august 1917 se desfasoara luptele de
la Marasti, Marasesti si Oituz :

· la 11 iulie 1917 ofensiva romaneasca de la Marasesti a armatei a doua sub

comanda generalului Alexandru Averescu elibereaza 30 de sate;
· la 24 august au fost respinse ultimele incercari de strapungere a apararii
romanesti de la Oituz.
Importanta:
- victoriile romanilor au salvat statul roman
- este oprita inaintarea Puterilor Centrale spre Rusia
- s-au remarcat generalii Alexandru Averescu si Eremia Grigorescu; regimentul
32 "Mircea si armata a II-a romana.
In lunile octombrie-noiembrie 1917 are loc revolutia Bolsevica din Rusia cu
urmatoarele consecinte pentru statul Roman:

- trupele rusesti din Moldova sunt cuprinse de anarhie, tulburari si de ideologia

bolsevica;
- lovitura de stat bolsevica din 25 oct./7 nov. 1917 a afectat Romania deoarece
ramane singura, inconjurata de dusmani.
- La 20XI/3.XII. 1917 generalul Scerbacev comandantul trupelor ruse din
Romania propune incheierea armistitiului cu Puterile Centrale implicandu-i si pe
romani.
Consecintele acestei situatii au fost:

· 26.XI./9.XII.Romania este obligata sa incheie armistitiul cu Puterile Centrale.

Armistitiul nu a modificat insa orientarea politica a guvernului roman
· In Moldova continua agitatiile bolsevice
· Unitatile militare romine sunt nevoite sa intervina pentru neutralizarea trupelor
rusesti cuprinse de spiritul bolsevismului;
· La 3 decembrie 1917 guvernul condus de Lenin ordona arestarea
reprezentantului roman la Petrograd Constantin Diamandy;
· La 13/26 ianuarie 1918 Rusia bolsevica rupe legaturile diplomatice cu Romania;
· Tezaurul roman depus in 1917 in Rusia este confiscat;
· Pentru a-si consolida puterea, guernul bolsevic condus de Lenin incheie pace cu
Puterile Centrale la Brest-Litovk la 18 februarie-3martie 1918;
· In perioada dec.1917-mai 1918 au avut loc tratative pentru incheierea pacii cu
Puterile Centrale;la aceste tratative ministrul de externe austro-ungar Czernin cerea
inlaturarea regelui Fredinand;
 · Romania primeste ultimatum din partea Puterilor Centrale (25 ian./7 feb. 1918)
in vederea incheierii rapide a pacii.
Consiliile de Coroana desfasurate la Iasi (feb.1918) au hotarat alegerea acestei solutii
pentru salvarea tarii. Guvernul I.I.C.Bratianu a demisionat, formandu-se un guvern
prezidat de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand s-a intalnit la Racaciuni cu
Ottokar Czernin. Cu acest prilej ministrul de externe austro-ungar i-a cerut in mod
ultimativ incheierea pacii. In urma demisiei guvernului Alexandru Averescu, riscul
incheierii unei paci umilitoare a fost asumat de guvernul Alexandru Marghiloman (feb.-
oct. 1918). Dupa discutiile preliminare de la Buftea la 24 aprilie/7 mai 1918 se incheie
pacea de Bucuresti.

Prevederi:

- ocuparea Dobrogei de catre Bulgaria. Romania avea acces la Marea Neagra prin
portul Constanta;

- demobilizarea armatei(partial);
- Austro-Ungaria isi marea teritoriul de-a lungul Carpatilor. O zona de 5600 km²,
impadurita in care se aflau varfurile Negoiu, Caraiman si Ceahlau urmand sa fie
exploatata de Austro-Ungaria;
- controlul german asupra economiei romanesti prin monopolul asupra petrolului
si arendarea de terenuri agricole pe timp de 90 de ani.
- desi grea, pacea de la Bucuresti permitea supravietuirea Romaniei. Parlamentul
de la Iasi a ratificat pacea de la Bucuresti dar aceasta nu a fost promulgata de regele
Ferdinand.
5. Reintrarea Romaniei in razboi

In vara anului 1918 Antanta obtine victorii importante pe frontul de vest si in

Macedonia.

Consecinte:
- sunt create conditii favorabile pentru reintrarea Romaniei in razboi;
- 24oct./6nov.1918 guvernul Marghiloman demisioneaza;

- se formeaza un guvern prezidat de generalul Constantin Coanda.

Acesta a proclamat mobilizarea generala si cere trupelor germane sa paraseasca tara;

Romania declara razboi Germaniei si anuleaza pacea de la Bucuresti. La 11 noiembrie
1918 Germania capituleaza. Regele Ferdinand si regina Maria impreuna cu autoritatile
romanesti revin la Bucuresti, dupa eliberara teritoriilor romanesti de sub ocupatia
Puterilor Centrale.

Participarea Romaniei la primul razboi mondial a urmarit permanent idealul Marii

Uniri. Razboiul a costat pe romani 339117 morti si 299000 de raniti.

TERMENI
Alteta regala - titlul purtat de un principe dintr-o casa domnitoare;
bolsevism - curent de gandire politica de extrema stanga aparut in Rusia la inceputul sec.
XX.;
neutralitate - situatie, atitudine a unui stat care nu se amesteca in conflictul dintre doua
sau mai multe state;
rezolutie - hotarare luata de un colectiv in urma unor dezbateri;
statu-quo - stare care a existat mai inainte, care se mentine, in momentul de fata si in
raport cu care se apreciaza efectele unui tratat, ale unei conventii.

CRONOLOGIE
1870 - 1871 - infrangerea Frantei in razboiul cu Prusia;

1878 (9-21.IX) - Carol I i-a titlul de Alteta Regala;

1879 - incidentul de la Arab-Tabia;

1880 - Otto von Bismarck se pronunta pentru aderarea Romaniei la Tripla Alianta;

14-26 martie 1881 - Parlamentul voteaza transformarea Romaniei in regat

1882 - incidentul de la Iasi;

1883 - Alianta dintre Romania si Puterile Centrale;

1883 - I.C. Bratianu si Carol I viziteaza Germania

1886-1891 - razboiul vamal dintre Romania si Austro Ungaria

1892 - printul mostenitor Ferdinand se casatoreste cu Maria de Edinburgh;

1908 - Austro Ungaria anexeaza Bosnia si Hertegovina

1909 - mostenitorii tronului din Germania si Austro-Ungaria viziteaza Bucurestiul

1910-1911 - Romania este vizitata de misiuni militare din Anglia si Rusia si de primarul
Parisului;

3 dec. 1912 - Turcia semneaza armistitiul dupa infrangerea din primul razboi balcanic;

3 febr. 1913 - reizbucnirea primul razboi balcanic;

10 iunie 1913 - Bulgaria declanseaza al II-lea razboi balcanic;

10 august 1913 - pacea de la Bucuresti

1913-1914 - Germania si Austro-Ungaria acrediteaza noi ambasadori la Bucuresti;

1-14 iunie 1914 - vizita tarului Nicolae II si a familiei sala la Constanta

21 iulie-3 aug. 1914 - Consiliul de coroana de la Sinaia care hotaraste neutralitatea

Romaniei

1914-1916 - perioada neutralitatii Romaniei;

sept.-1914 - Romania incheie acorduri cu Rusia si Italia

1914 - Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat cere adoptarea unei politici
de neutralitate;

27 sept.-10 oct. 1914 - moartea lui Carol I

feb. 1916 - moartea reginei Elisabeta;

1915 - intrarea Bulgariei in razboi

vara 1916 - seful marelui Stat Major si gen. Joseph Joffre cere Romaniei intrarea in
razboi;

4-17 aug. 1916 - se semneaza documentele colaborarii Romaniei cu Antanta;

14-27 aug. 1916 - Consiliul de Coroana a prezentat intelegerea cu Antanta si a decis

intrarea Romaniei in razboi;

14-15 aug. 1916 - armata romana trece in Transilvania;

1 sept. 1916 - infrangerea romanilor la Turtucaia;

sf. oct. 1916 - retragerea romanilor din Dobrogea;

23 nov.-6 dec. 1916 - gen. Mackensen intra in Bucuresti;

mart.-apr. 1917 - regele Ferdinand promite infaptuirea reformei agrare si a celei

electorale;

24 iulie-6 aug. - 24 aug. - 3 sept. 1917 - luptele de la Marasti, Marasesti si Oituz;

25 oct.-7 nov. 1917 - lovitura de stat bolsevica de la Petrograd;

19 nov.-2 dec. 1917 - Consiliul de Coroana decide continuarea razboiului impotriva

Puterilor Centrale;

26.XI.-9.XII.-1917 - armistitiul cu puterile Centrale;

3 dec. 1917 - arestarea reprezentantului Romaniei la Petrograd (Constatin Diamandy);

8-22 dec. 1917 - trupele romane intervin pentru a linisti situatia creata in Moldova
datorita agitatiilor bolsevice;

3-26 ian. 1918 - ruperea legaturilor diplomatice dintre Romania si Rusia;

dec. 1917- mai 1918 - au loc convorbiri intre Romania si Puterile Centrale pentru
incheierea pacii;

25 ian.- 19 febr. 1918 - Romania primeste un ultimatum din partea Puterilor Centrale
pentru incheierea grabnica a pacii;

febr. 1918 - Ferdinand se intalneste la Racaciuni cu Czernin;

17 febr.- 2 martie ; 19 febr.- 4 martie 1918 - Consiliile de Coroana de la Iasi care au

dezbatut soarta tarii;

18 feb. - 3 martie 1918 - pacea de la Brest Litovsk;

sf. febr. 1918 - demisia guvernului Averescu; formarea cabinetului Marghiloman;

24 aprilie - 7 mai 1918 - pacea de la Bucuresti;

sept. 1918 - Bulgaria a fost infranta decisiv de Antanta;

24 oct, - 6 nov. 1918 - demisia guvernului Marghiloman

si formarea cabinetului Coanda;

11 nov. 1918 - armistitiul Antantei cu Germania;

18 nov.-1 dec.1918 - Bucurestiul este eliberat. Regele Ferdinand impreuna cu guvernul
revin la Bucuresti.