Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Istorie și Geografie

Programul de studii: Istorie III

Pactul Ribbentrop-Molotov.
Protocolul Adiţional Secret

Anexa secretă a Pactului Molotov-Ribbentrop care stabilea sferele de interes germane și

sovietice. Documentul este semnat de către ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și
1 Ribbentrop, în prezența lui Stalin
ministrul de externe german Joachim von
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
Facultatea de Istorie și Geografie
Programul de studii: Istorie III

Conţinutul pactului Ribbentrop-Molotov (Ribbentrop-Stalin)

Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice

Socialiste, orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U.R.S.S., şi pornind de
la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U.R.S.S., au
elaborat prezentul Acord:

Articolul I. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice

forme de violenţă, orice acţiune violentă, şi orice atac una asupra celeilalte, atât
individual cât şi în alianţă cu alte Puteri.

Articolul II. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine
parte beligerantă cu o a treia Putere, cealaltă Importantă Părte Contractantă trebuie să se
abţină de la oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere.

Articolul III. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să
menţină contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe
subiecte ce afectează interesele lor comune.

Articolul IV. În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi

Contractante vor creşte, acestea vor participa în orice grupări de Puteri, care direct sau
indirect ţintesc cealaltă parte.

Articolul V. În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi

Contractante asupra subiectelor de un fel sau altul, ambele părţi vor aplana aceste
dispute sau conflicte exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau, dacă
este necesar, prin crearea comisiilor de arbitraj.

Protocolul Adiţional Secret

Articolul I. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce

aparţin Statelor Baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), hotarul de nord al
2
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
Facultatea de Istorie și Geografie
Programul de studii: Istorie III

Lituaniei va reprezenta hotarul sferelor de influenţă ale Germaniei şi U.R.S.S. În

această privinţă interesul pentru Lituania în regiunea Vilna este recunoscut de ambele
părţi.

Articolul II. În eventualitatea unor rearanjamente politice şi teritoriale în regiunile ce

aparţin Poloniei, sferele de influenţă ale Germaniei şi ale U.R.S.S. vor fi limitate
conform liniei râurilor Narev, Vistula şi San.

Chestiunea privind modul în care interesele ambelor părţi fac dorită păstrarea
statului independent Polon şi cum acest stat trebuie demarcat poate fi determinat doar
în cursul viitoarelor discuţii politice. În orice caz, ambele Guverne vor rezolva această
întrebare printr-un acord prietenesc.

Articolul III. Privitor la Sud-estul Europei, atenţia este atrasă de către partea Sovietică

privitor la interesul acesteia în Basarabia. Partea Germană declară dezinteresul politic

total în această regiune.

Articolul IV. Prezentul Protocol trebuie tratat de ambele părţi ca unul strict secret.

Moscova, 23 August 1939.

Pentru Guvernul Reih-ului German, v. Ribbentrop

Plenipotenţiarul Guvernului U.S.S.R., V. Molotov

Pactul Ribbentrop – Molotov este un tratat de distrugere, împărţire şi război, fără

precedent în Istoria Europeană de secol XIX – XX. Motivele semnării sale se regăsesc
în planurile naziste de dominaţie europeană, care presupuneau înfrângerea tuturor
Marilor Puteri, însă, Germania nu ar fi rezistat într-un război pe două fronturi. Deşi
această situaţie s-a realizat, în final, Hitler a reuşit ca măcar iniţial să obţină
neutralitatea Armatei Roşii.

3
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
Facultatea de Istorie și Geografie
Programul de studii: Istorie III

Din perspectiva lui Stalin, pactul i-a oferit un timp de pregătire necesar refacerii
forţelor sale, precum şi teritorii est-europene, care aveau să preia şocul iniţail al unui
război cu Reich-ul.

Astfel, la momentul 1939, o înţelegere între Rusia Sovietică şi Germania Nazistă

devine posibilă, deşi pe tot parcursul perioadei interbelice, părea o contradicţie în
termeni. Pentru Hitler, situaţia era mai complicată, având în vedere că fusese constant
până la momentul respectiv în declaraţii anti-bolşevice. Însă, realismul politic a avut
câştig de cauză pentru Cancelar, deoarece planurile sale grandioase de dominaţie
europeană nu s-ar fi putut realiza fără acest Pact iniţial.

De asemenea, se poate crede că Stalin a încheiat acest Pact cu Hitler, din cauza
faptului că dorea să îşi refacă armata. Prin umare, dictatorul sovietic dorea să câştige
timp pentru a-și reconstrui o armată puternică, ce avea, eventual, să se confrunte cu
forţa Reich-ului . Ambii lideri erau conştienţi că, la un moment dat, aveau să ajungă
faţă în faţă în război, deşi acum aveau un tratat de neagresiune. De asemenea, Stalin
considera că, într-un eventual război, Vestul nu va rezista în faţa Germaniei, iar un
acord cu Hitler îi poate oferi nu doar timp de consolidare a armatei, ci şi teritorii, care
sa îi „plătească” acordul de a nu se activa  militar, în timp ce Berlinul atacă Varşovia.

A fost un succes al lui Stalin, într-o singură după-amiază, a obținut aproape tot
ceea ce pierduse Imperiul Rus în urma Primului Război Mondial. 

Tratatul de Neagresiune conţinea prevederi realizate cu scop propagandistic,

pentru a oferi ceva concret opiniei publice internaţionale, deoarece sensul real al
înţelegerii germano – sovietice se regăsea Protocolul Adiţional Secret. Acesta împărţea
Europa Centrală şi de Est în sfere de influenţă, astfel, Polonia avea să fie separată pe
linia fluviilor Narev – Vistula – San.

Textul tratatului, a fost apoi verificat și acceptat de ambele părți. Germania și

Uniunea Sovietică conveneau să renunțe la orice acțiune agresivă una împotriva
celeilalte și să mențină contacte permanente în scopul consultării în interesul lor
4
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
Facultatea de Istorie și Geografie
Programul de studii: Istorie III

comun. Disputele urmau să fie soluționate prin schimb prietenos de opinii sau, dacă era
necesar, prin arbitraj. În mod neobișnuit, tratatul urma să intre în vigoare imediat după
semnare, nu după ratificare. 

Protocolul secret

Uniunea Sovietică și-a declarat interesul în redobândirea controlului asupra

Finlandei, Estoniei și Letoniei.

Lituania urma să facă parte din sfera de influență germană, un amendament

ulterior va da URSS-ului controlul asupra Lituanie. Ambele părți au căzut deacord ca
Vilnius să fie inclus în Lituania. În eventaualitatea unei „rearanjări teritoriale și
politice” a Poloniei, țara urma să fie împărțită între Germania și URSS.

Uniunea Sovietică și-a declarat interesul în ceea ce privește Basarabia, care la

vremea respectivă era o regiune a României, partea germană își declară totalul
dezinteres fața de acest teritoriu, deci nu are obiecții fața de eventuale schimbări de
graniță.

Ca urmare directă a acestui pact, în 1940 România a fost somată de Uniunea

Sovietică să cedeze Basarabia şi în plus şi Bucovina de Nord.

Pactul Ribbentrop-Molotov i-a dat Germaniei naziste încredera necesară pentru a

invada Polonia fără a se teme de represiuni din partea Uniunii Sovietice. Atacul a avut
loc la 1 septembrie 1939 și a marcat începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

La 17 septembrie, și Armata Roșie a invadat Polonia. Două luni mai târziu, a

atacat și Finlanda. În lunile următoare Estonia, Letonia, Lituania și Basarabia au fost
ocupate și înglobate în Uniunea Sovietică.

Pactul Ribbentrop-Molotov a încetat să existe în mod subit la 22 iunie 1941,

când Germania a invadat Uniunea Sovietică. Trupele germane au mărșăluit până
aproape de Moscova, dar au fost respinse și obligate să se întoarcă.

5
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
Facultatea de Istorie și Geografie
Programul de studii: Istorie III