H.

MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE,

1. CALOTA., D. MIHNEA

ORA$VLill iN PERIOADA POSTBELICA, PANA LA SFAR$ITVL ANILOR '80

Incheierea celui de al doilea Razboi Mondial ~i trecerea la un nou regim politic a adus cu sine schimbari consistente in societatea romaneasca. Trecerea la noul regim s-a Ia.cut prin parcurgerea unei etape de
tranzitie (1945-1948) care a insemnat reorganizarea din radacini a intregii societati romane~ti, a modului de
administrare ~i a tuturor institutiilor. Modelul folosit de regimul politic pentru instituirea noilor structuri a
fost cel sovietic, acesta Ia.candu-se prezent prin preocuparile pentru dezvoltarea ora~elor prin hotararile Consiliului de mini~tri din 1952. Primariile (Sfaturile comunale) erau supuse controlului politic ~i orice initiativa
sau investitie privitoare la ora~ primea, in majoritatea cazurilor, 0 conotatie. Dezvoltarea programatica a ora~ului era subordonata dezvoltarii teritoriale ~i a planurilor economice bazate pe un proces de industrializare
foqata.
EVOLVpA

PEKOHCTPYKUH5I

UEHTPA. ..

51CCbl
P.H.P.

nQllOXEHiIE
x

nOCJ1E PEKOHc:TPYK~Vl

, ,...,.~,..__

T_",",,","_I;j~~
'''.Illliot''-''l r.
~_
~~II"--'-

~aj"E

f)$~

,.-

nOKA)ATf;JlM

[7.9] [7.10] Gh. Filipeanu: variante pentru schita de sistematizare a centrului administrativ al Ia~iului (dupa revistaArhitectura) ~i [7.1 1] Schila de sistematizare pentru Piala Unirii din Ia~i, 1964, arh. Ghe. Hussar (dupa Arhiva revistei Arhitectura / U .A.R.)
80

STOOl! DE ARHlTECTURA

ROMJ\NEASCA

~=Maeheta (varianta) pentru sistematizarea Pietei Unirii din Ia~i, 1964, arh. Ghe. Hussar (dupa Arhiva Iievistei Ar=.:rura / U.A.R.)

- :oate acestea, planurile de sistematizare ale ora~elor elaborate in anii '50, care presupuneau, in unele ca_ -chimbari radicale ale tesutului urban preexistent, nu au fost puse in aplicare dedit in foarte mici pro;ii_37.Datorita faptului ca prioritatea interventiilor urbanistice trebuia raportata la industrializarea teritori- omanesc, aceasta a Ia.cut majoritatea interventiilor sa se rezurne la extinderi ale ora~elor industriale prin
bluri de locuinte. In majoritatea cazurilor, amplasarea acestor ansambluri s-a suprapus ~i a continuat
_ larile de locuinte private sau apartinand diferitelor institutii existente in perioada interbelica. In contexcare Ia~iul nu a reprezentat 0 priori tate pentru dezvoltarea industriala, marturiile acestei perioade au
-:otu~i reduse fata de amploarea proiectelor de sistematizare propuse. Schita de sistematizare general a ~i
2liile de sistematizare (1956, arh. Gh. Filipeanu) ale ora~ului propuneau amplasarea centrului administra-

~:oTIoadacuprinsa Intre 1952 ~i 1956 este cunoscuta ca una dintre cele mai dificile pentru societatea romaneasca, In care, controlitic s-a manifestat In formele sale cele mai radicale. Chiar daca ideile politice ~i-au gasit un ecou mai tarziu, la sIar~itul anilor
_ In perioada In care la conducerea tarii s-a aflat Nicolae Ceau~escu, s-ar putea spune ca intensitatea controlului politic nu a mai
- niciodatii la nivelul anilor '50.

81

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE,

I. CALOTA, D. MlHNEA

tiv in apropierea vechii Piete a Unirii238. Prin proiect unna a e co;JSiI1ri un palat administrativ de mari dimensiuni, precedat de 0 piata publica ampla, accesibila printr-un ul yard eu profil monumental. Intreg ansamblul ar fi constituit centrul de greutate al axului de compozi-pe al o~lui,
urmand ca ansamblurile de
locuinte sa se dezvolte pe dealurile Copou, $orogari ~i CiriculuiL39. To~i, zone Ie majore suspuse interventiilor din anii '50 au fost: ansamblul de locuinte colective Pacurari (1952-1954, arh. Leon Axelrad, arh. Gh.
Filipeanu) sau c1adirea noua a Universitatii Politehnice (arh. Richard Bordenache ~i arh. Anton Moisescu).
Poate cu atat mai mult in noul context, C.F.R. a ramas una dintre cele mai importante institutii la nivel national iar preocuparile sociale pentru angajatii sai, parte din promisiunile propagandei politice. Dat fiind acest fapt, C.F.R. a continuat ~i dupa 1952 sa construiasca atat locuinte in proprietate particulara pentru
proprii salariati, cat ~i c1adiri din aria programelor sociale (dispensare, cantine, gradinite, ~coli etc.).
Prin unnatoarea schita de sistematizare (1962, arh. A. Rotaru, arh. St. Paunel) a fost reluata ideea amplasarii ansamblurilor de locuinte in zona luncii Bahluiului, prin asanarea acesteia. In acest fel au aparut intre
1960 ~i 1965 primele mari ansambluri de locuinte colective (pe dealul Copoului, in lunca Bahluiului ~i pe
parte din vechivalea Calcainei). Pana in 1964 a fost incheiata prima etapa de reconstructie a Pietei Unirii.
Ie c1adiri ale ora~ului s-au mai pastrat, a~a cum a fost cazul restaurantului Moldova sau al magazinului Universal. Vechile preocupari pentru infiumusetarea ora~ului, s-a tradus in proiectele anilor '60, intr-o preocuparea reala pentru plastica volumetriei de ansamblu ~i pentru echilibrarea relatiei intre arhitectura construita ~i
peisa/40. Este de luat in considerare faptul ca., asemenea multora dintre amenajarile din centrele ora~elor din
perioada respectiva ~i la Ia~i a existat 0 preocupare speciala pentru pavajul amplei piete pub lice, realizat in
. p 1astlc. 241 .
co 1a b orare cu un artIst
Pana in 1980 extinderea ora~ului se face in acelea~i directii ca ~i pana acum, determinata fiind, a~a
cum s-a aratat anterior, de conditiile speciale de relief. Schita de sistematizare a municipiului Ia~i din anii '80
prevedea ca aproape intreaga zona estica sa fie ocupata cu dotari industriale, ansamblurile de locuil)!-fiind

grupate de la jumatatea anilor '70 in ansambluri blocuri de locuinte colective cu multe niveluri, alifiate spre
strazile principale, formand strazi coridor. Printre ultimele proieete de sistematizare sunt eele penttu arterele
de penetratie Pacurari ~i Nicolina CUG (arh. Doina Livescu Heletea ~i arh. Petre Heletea), acestea propuneau, in maniera ~i directivele politice ale perioadei, ansambl:)ri ce margine au strazile, organizate in alcatuiri
de tip incinta, cu multe niveluri.
Incepand cu 1970, datorita preocuparilor didactice ~i pentru proiectele realizate, personalitatea marcanta a arhitecturii din Ia~i a fost Nicolae Porumbescu. Dintre proiectele reprezentative conduse de Porum238 Proiectul este pe larg prezentat 'in articolullui
G. Filipeanu, "Studii pentru sistematizarea ora~ului Ia~i" 'in Arhitectura, nr. 9, 1955,
pp.I-7.
239 Gheoghe Hussar, Ia/ji. Arhitectura
noua, Bucure~ti, 1967, p.7.
240 Conform discursului autorilor, blocurile turn proiectate erau menite sa puncteze corni~a ora~ului, creand un echilibru cu peisajul.
Gheoghe Hussar, op. cit., p. 28.
241 Autorii proiectului pentru paviment au fost: Arh. Gheorghe Hussar, Sculptor Olga Porumbaru ~i Pictor Gheorghe $aru.

82

~--STUDn DE ARHITECTURA

ROMANEASCA

au fost: Casa de cultura din Suceava, Casa de cultura din Baia Mare, Sediul politico adrninistrativ de la
:n~ni ~.a., Casa ~tiintei ~i tehnicii din Ia~i242.
Astfel, in linii mari, evolutia urbanistica a ora~ului din primele decenii ale secolului al XIX-lea ~i pana
heierea perioadei comuniste, in secolul al XX-lea, s-a produs in salturi, cu caderi ~i reveniri; cu proiecte
amploare, realizate in multe cazuri fragmentar. Este important de amintit faptul ca pe parcursul acestei
..gi perioade, indiferent de dificultatile (de diferite naturi) pe care municipalitatea le-a intampinat, in pofi_ modelor adoptate sau modelelor impuse, fiecare dintre perioade a generat obiecte de arhitectura de
:eptie.
_=:0

-=.

--= _ -ascut

in 1919, Nicolae Porumbescu i~i face studiile de arhitectura la Bucure~ti, intre anii 1938-1947, rara ca insa sa i~i sustina
-ectul de diploma. Abia in 1958, dupa mai bine de zece ani de practica profesionala in institutele de proiectare, Nicolae Porum~i-a sustinut diploma, cu un proiect pentru "Circul de Stat". Pana la inceperea carierei didactice la Ia~i, acesta a lucrat la Instide proiectare judetean din Suceava. (Virgil Onofrei, Tudor Griidinaru, Nicolae Porumbescu, 0 via/a In arhitectura, Ia~i, 2003,

- ~~5).

83

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOT.A, D. MIHNEA

8.
BISERICILE CURTILOR DOMNE~TI ALE LUI ~TEFAN CEL MARE.
STUDII DE CAZ: VASLUI, BACAu ~I IA~I
Horia Moldovan
Primele biseriei etitorite de ~tefan eel Mare au fost eele de la manastirile Puma (1466) ~i Probota
(1465-66), ambele ridieate eu seopul de a servi drept neeropole domne~ti - prima domnitorului insu~i, iar eea
de-a doua parintilor sai, Bogdan al II-lea ~i Oltea. Cereetarile arheologiee intreprinse in eele doua situri atesta maturitatea artei constructii1or in Moldova, motiv pentru care Voica Pu~ca~u afirma ca "importanta majora
a laea~urilor epocii ~tefaniene pentru studiul arhiteeturii medievale, nu rezida in earaeterul ei novator in doJ]Je.nj1J, cj in c.ar.actemJ de

program

de cOJJsJmcjie,

j.nBtjtDjt J.a .njyeJ yojeYOdEJ, progrEJ]J

a dlmj reEJjzEre

1:1

permis 0 magistrala sintetizare ~i dezvoltare a experientelor deja aeumulate,,243. Daea din biseriea etitorita la
Probota nu s-au pastrat deeat urme la nivelul fundatiilor, Puma a ajuns pana in prezent reeonstruita intr-o
formula diferita de original. Din sapatura arheologiea reiese faptul ea prima biserica eonstruita de ~tefan eel
Mare la Puma era eomparabila, atat din punetul de vedere al dimensiunilor, tipului planimetrieo-spatial, cat
~i al eompartimentarii funetionale (pridvor, pronaos alungit, gropnita, naos trilobat ~i altar), eu eele mai mari
biseriei realizate in seeolul care a urmar44. A~adar, daea biseriea manastirii Neamt - soeotita de multi istoriei
ea "inmanunehere intr-un edifieiu de cult, de 0 amploare neatinsa pana atunei, intreaga experienta arhiteetoniea a epoeii lui ~tefan eel Mare (... ), prototipul eelor mai importante dintre eonstruetiile religioase ale veaeului urmator,,245 -, eonserva 0 formula eompleta a realizarilor perioadei in materie de arhiteetura religioasa,
Puma, in varianta ei initial a, poate fi eonsiderata unul dintre varfurile evolutiilor arhiteeturale moldovene~ti
ale perioadei medievale timpurii.
Fara a avea vreo legatura eu traditia care lega fieeare vietorie militara a lui ~tefan de eonstruirea unei
biseriei, patronajul aeestuia in domeniul arhiteeturii religioase a fost substantial, in prezent fiind eunoseute
opt manastiri ~i eineisprezeee biseriei (rura a include aiei monumentele datorate membrilor familiei sale sau
eele ale boierilor)246. Fara indoiala intre ridiearea biserieilor ~i evenimente1e importante ale domniei sale a
existat 0 legatura direeta, ehiar daea de eele mai multe ori eronologia poate fi derutanta: exemplul biserieii de
la Reuseni (1503-1504) ridieata ill amintirea tatalui lui ~tefan eel Mare, Bogdan, asasinat aiei eu mai bine de
jumatate de veae inainte, in 1451.
Voica Pu~ca~u, Actul de ctitorie ca fenomen istoric in Tara Romaneasdi ~i Moldova pana la sfar~itul secolului al XVIII-lea, Bucure~ti, 2001, p. 92.
244 NicoJae N. Pu~ca~u, "Informare asupra sapiHuriJor de cercetare arheoJogica efectuate Ia manastirea Putna in anii 1969- I970" in
B.MI., nr. 4/1973 ..
245 George Oprescu (coord.), Istoria Artelor Plastice in Romania, vol. I, Bucure~ti, 1968, p. 330.
246 Voica Pu~ca~u, op. dt., p. 66.
243

84

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEASCA.

Intre bisericile ridicate la cererea ~i Cu suportul material al domnitorului se numara ~i bisericile de curtegorie distincta in arhitectura laca~urilor de cult din a doua jumatate a secolului al XV-lea. Bisericile
mite in ansamblurile cuI1ilor domne~ti de la Vaslui (1490), Bacau (1491) ~i la~i (1491/92) inaugurau in
tura moldoveneasca formula planului triconc cu pronaosul supralargit, aceasta din urma caracteristica
:: pus a pe seama "necesitatii de a crea un spatiu suplimentar, cu 0 speciala destinatie funerara,,247, zona
_imentara obtinuta pe laturile de nord ~i de sud fiind destinat adapostirii mormintelor unora dintre apropidomniei - semn al privilegierii acestora. Pe Hinga caracteristicile volumetrice ~i spatiale noi, bisericile
_- e, de curte domneasca, introduceau ~i 0 noua maniera de dozare ~i utilizare a materialelor de construc_ Chiar daca piatra sparta, de mici dimensiuni, continua sa fie folosita pentru zonele inferioare ale zidariei,
~ imea superioara a bisericilor ~i pentru bolti (care in cazul acestor trei biserici de curte pastreaza caracte-~ile deja ilustrate in ctitorii mai timpurii) era utilizata caramida. Cunoa~terea in detaliu a solutiilor utili-~ de me~terii lui ~tefan cel Mare pentru construirea bisericilor de curte este ingreunata insa de faptul ca in
~oritatea situatiilor - cu exceptiile de la Bacau ~i Tazlau - caracteristicile initiale ale construetiilor au fost
6ficate de interventiile ulterioare.
BISERICA SF. lOAN DIN V ASLUI (1490)
Aparitia ~i evolutia Vasluiului este straus legata de rutele care legau principalele targuri din zona, dar
- ales de drumul comercial care travers a Moldova mcand legatura intre Marea Neagra, Chilia ~i Cetatea
- - ~i nordul polono-ucrainean cu importantele centre urbane de la Lvov ~i Cracovia. lmportanta pe care 0
- -ta de timpuriu targul Vaslui ne este confirmata de existenta aici a unei curti domne~ti, databila in perioa.:...c
omniei lui Alexandru eel Bun (1400-1432) sau a urma~ului acestuia ~tefan al II-lea (1433-1435, 1436___ impreuna cu nia~ ~i 1442-1447).
Biserica cuI1ii domne~ti cu hramul "Taierea capului Sf. loan" a fost construita de ~tefan eel Mare intrinterval de doar 5 luni, incepand din luna aprilie a anului 1490, fapt consemnat in pisania incastrata in
'- de vest al bisericii actuale. Construetia de la sfar~itul secolului al XV-lea, avand la baza un plan triconc,
'0 uia un laca~ de cult anterior existent (cu 0 datare incerta, in prima jumatate a secolului al XV -lea), ridi.- probabil pe un plan treflat, a~a cum a rezultat in urma sapaturilor arheologice intreprinse in anul 2001248.
= nform rezultatelor acelora~i cercetari, biserica lui ~tefan cel Mare pare sa fi avut volumetria originara siara cu a celorlalte biserici construite in incintele curti lor domne~ti. Prima din seria bisericilor ~tefaniene
ane", aceasta inaugura formula triconcului cu pronaosul u~or supralargit, separat prin zid de spatiul naoi surmontat de turla. In ceea ce prive~te decorul exterior, cladirea era acoperita de pictura databila in pe- ada domniei lui Petru Rare~249,despre aceasta, 0 marturie importanta fiind cea lasata de sirianul Paul de
--..:p:
=- George Oprescu (coord.), op. cit., p. 320.
-- Cronica cercetarilor arheologice din Romania. Campania 2001, pp. 323-328.
--- AI. Andronic, "Biserica Sfiintul loan din Vaslui" In Monumente istorice biserice$ti din Mitropolia Moldovei $i Sucevei, la~i, ed.
opolia Moldovei ~i Sucevei, 1974, p. 70.

85

',- '.

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA., D. MIHNEA

[8.1] [8.2] Biserica Sf.

loan din Vas1ui: vedere din timpu1 restaurarii 'inceputa 'in 1911 ~i
p1anu1 bisericii (dupa
G. Ba1~)
86

STUDII DE ARHTTECTURA ROMANEASCA.

"De jur imprejurul acestei biserici sunt boW ~i arcuri semicirculare, inlauntrul carora se afla picturi ~i
icoane de ale tuturor sfintilor. De asemenea la u~a, deasupra zidului de jos, este zugravita judecata de
apoi in aur ~i lapis lazuli, apoi chipullui Moise condudind pe Ana ~i Caiafa ~i pe ceilalti evrei catre
Domnul nostru. (... ) Dupa ele sunt aItele de aIte feluri; sunt picturi infati~and turci purtand pe cap
turbane ~i tulpane albe, imbracati cu caftane man de diferite culon, cu maneci lungi atamand in spate
~i cu valurile lor de lana galbena, apoi dervi~ii lor, iar in spatele lor ~i printre ei draci care-i gonesc ~i
care i~i bat j oc de ei. ,,250
emic afectata de seismul din 1802, bisenca a fost reconstruita in 1820, intr-o maniera care inglobeaza 0
:crie de elemente de decor c1asicist, cu finantarea Mariei Cantacuzino, sotia logofatului Costache Ghica.
BISERICA

PRECISTA

DIN BACAU (1491)

r
"

LJ

-"

,I

r \~
,/':'

] [8.4] Biserica Precista din Badiu: planul ~i falada sudidi (Arhiva D.I.T.A.C.P.

}"'--

!U.A.U.I.M.)

Bacaul este atestat documentar de la sfiir~itul secolului al XIV -lea, aici fiind stabilita 0 parohie catolica
..., ibil episcopie) ~i, mai tarziu, la inceputul veacului urmator, construindu-se 0 curte domneasca de impor. tii secundara, din care erau emise insa acte domne~ti de catre Roman al II-lea (1447-1448) ~i ~tefan cel
_ :are. Faptul ca fiullui ~tefan cel Mare, Alexandru, emitea de la Bacau documente indreptate~te formularea
: tezelor conform carora fie acesta avea autontatea asupra regiunii, fie era pregatit pentru a prelua dom.:jI. Aceluia~i Alexandru i se datoreaza ~i ctitorirea parac1isului curtii, bisenca cu hramul Adormirea Mai....::Co!alori striiini despre Tiirile Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep. trad. M. M. Alexandrescu-Dersca
- -6, p. 29.
- :.aurentiu Rlldvan, op. cit., p. 472.

Bulgaru, Bucure~ti,

87

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

cii Domnului (Precista)252. Apartinand prin caracteristicile sale tipului spatial inaugurat cu un an inainte la
Vaslui, biserica de la Bacau a fost construita din piatra (bruta ~i fatuita), paramentul fiind initial tencuit. Pardoseala interioara pare sa fi fost realizata din caramida smaltuita, urme ale acesteia fiind descoperite Intr-una
dintre absidele laterale ale naosului. Decaparea tencuielii ~i expunerea materialului de constructie se datoreaza interventiilor de restaurare intreprinse aici de Comisiunea Monumentelor Istorice in intervalul 1911-1925.
In timpul acestei campanii au fost Indepiirtate decoratiile de factura clasicista, pridvorul adaugat pe latura
vestica, tumul clopotnita de deasupra pronaosului, fiind toto data refacuta partial ~i turla de deasupra naosului, ridicata pe doua baze - una paralelipipedica ~i una stelata. Atat decorul pictat interior, cat ~i elementele
de sculptura care decorau chenarele golurilor de u~a ~i de ferestre, nu ni s-au mai pastrat. Nu este exclus ca
acestea - In forma initial a - sa fi fost realizate In aceea~i maniera inspirata de modelele gotice transilvanene,
la fel ca in cazul altor numeroase ctitorii ~tefaniene.

[8.5] [8.6] Biserica Precista din Bacau: vedere dinspre sud-est maintea restauriirii (dupa V. Draghiceanu) ~i vedere dinspre nord-est (foto H. Moldovan, 2011)
Vasile Driigut, Arta cre~tinii fn Romania. Secolul al XV-lea, vol. IV, Bucure~ti, 1985, p. 156. Vezi textul pisaniei Incastrate In
zidul de vest al bisericii.

252

88

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

BISERICA SF. NICOLAE DOMNESC DIN IA~I (1491-1492)

Biserica a fost construita de Stefan eel Mare in intervalul iunie 1491 - august 1492, in locul unei bise- ~ mai vechi, in vecinatatea curtii domne~ti, in afara zidurilor acesteia. Ridicarea parac1isului de curte in
zidului de aparare nu este un obicei, un singur alt exemplu fhnd rezolvat similar: Sf. loan din Piatra
-="2TIlt.
in ciuda numeroaselor interventii ~i transformari prin care a trecut ansamblul cuqii ie~ene, biserica a
~uat
sa ramana in afara perimetrului intarit253. Pozitia sa nu a diminuat in nici un fel importanta de care
_ .::oucurat din partea domnitorilor ~i a clerului. Sediu al catedralei mitropolitane pana in 1695, in biserica
:- _Ticolae Domnesc au fost miruiti domnitorii Moldovei, incepand cu Despot Voda (loan lacob Herac1id,
.:-rl-1563) ~i terminand cu Alexandru loan Cuza (1859-1866).
Realizata pe un plan triconc, cu pronaosul u~or largit fata de naos pe directie transversala, construetia a
_~t printr-o serie de transformari - multe dintre acestea databile cu aproximatie - care i-au modificat as::ill1 ~i modul de functionare initiale. Felul in care ajunsese la sfar~itul secolului al XIX-lea ne este cunos_~ din releveul realizat de francezul Lecomte du Notiy. Pridvorul ~i c1opotnita adaugate spre vest existau
- __ la 1593, fiind mentionate in scrierile diaconului rus Trifon Korobeiniko~54. Clopotnita servise de altfel
_~t minaret pentru moscheea instalata provizoriu aici, in timpul trecerii prin l~i a sultanului Mehmet al
-_:ea255.Korobeinikov consemna ~i faptul ca biserica era pictata pe dinafara, referindu-se probabilla scene
_ apareau in interiorul ocnitelor ~i a firidelor care decorau elevatiile. Pridvorul, c1opotnita, dar ~i invelitoa~ rau reparate aproape un veac mai tarziu, sub coordonarea c1ucerului Abaza, la cererea domnitorului AnRuset (1675-1678), in timpul caruia s-a inlocuit, probabil, zidul dintre pronaos ~i naos cu separarea prin
e ~i pile angajate care sustin arcade.1nterventiilor intreprinse in aceea~i perioada Ie-au fost atribuite ~i
ajarea unui spatiu funerar256 in nartex, precum ~i cele doua capele absidate257 (cu altare inchinate Sf.
:-~fan ~i Sf. Varvara) adaugate in dreptul pronaosului pe laturile de nord ~i de sud, inra.ti~ate in tabloul votiv
secolul al XVII-lea, desprins din biserica in timpul campaniei de restaurare conduse de Lecomte du
- - . Existenta a trei altare intr-o biserica de rit ortodox bizantin era 0 premiera in arhitectura moldoveneas- la fel ~i felul in care era oficiata liturghia in acest laca~, in h'ei limbi: greaca, romana ~i slavona. In timpul
Ruset era inceputa ~i repictarea interiorului, finalizata in timpul urma~ului acestuia, Gheorghe Duca, in
'::;-9. Antonie Ruset, consemnat ctitor principal al bisericii, a sustinut realizarea unei incinte de zid separate
uu edificiul de cult, accesul in interior ra.candu-se pe sub un turn de poarta. Adosate acestui zid au fost
struite chilii ~i re~edinta mitropolitului. Din vechile constructii se mai pastreaza doar cas a numita "DosofT

- =>anBiidarau, loan Capro~u, Ia$ii vechilor zidiri, la~i 1974, p. 49.

despre tarile romane, vol. III, Bucure~ti, 1971, p. 352.
- on Neculce apud. Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., p. 50.
- 3.estaurarea monumentelor istorice 1865-1890. Acte $i rapoarte oficiale, Ministerul Cultelor ~i Instruetiunei Pub lice, Bucure~ti,
.~ ,pp. 186-187. Comentand ceea ce a descoperit in interiorul bisericii de la la~i, Lecomte du Noiiy remarca faptul ca spatiul destimormintelor, realizat de Antonie Ruset (mort la Constantinopol), a fost folosit pentru inmormantarea lui Constantin voda Cante.la 1693. Ulterior, osemintele acestuia au fost mutate de la la~i in biserica pe care 0 ctitorise la manastirea Mira.
- Gheorghe Curinschi, Monumente de arhitectura din Ia$i, Bucure~ti, 1967, p. 20. Autorul sustine datarea celor doua capele
. te de pe lateralele bisericii, in secolul al XVIII-lea.

-= r-tiliitori striiini

89

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA., D. MIHNEA

tei" (dupa numele mitropolitului care instalase in ansamblu 0 tipografie, tara sa existe vreo legatura intre cleric ~i construetia propriu-zisa) posibila rama~ita a interventiilor de la jumatatea secolului al XVI-lea, din timpul domniei ultimului Mu~atin, Alexandru Lapu~neanu258.
Reconstruirea bisericii (1888-1904). Discutiile privitoare la restaurarea bisericii de la Ia~i au inceput
in anul1884, dind ministrul cultelor 11insarcina pe arhitectul Lecomte du NOllYcu analizarea starii in care se
gasea monumentul ~i intocmirea unui deviz necesar pentru interventiile necesare259. La inceputul anului 1885
schelele erau ridicate, un prim raport fiind trimis de arhitectul francez ministerului. Conform consemnarilor
acestuia, biserica pastra doar partial elemente ale primei etape (datata in perioada domniei lui ~tefan eel Mare), zona de vest, puternic degradata ~i amenintand cu colapsul, reprezentand 0 adaugare tarzie. De altfel
adaosurile la pridvorul initial au fost demo late in vara anului 1885, lasandu-se insa pardoseala neatinsa, in
scopul cercetarii posibilelor morminte care s-ar fi aflat dedesubt. De~i neplanificata initial, reconstructia a
fost aprobata la inceputul anului 1888, lucrarile fiind incepute in acela~i an. Stare a avansata de degradare
fusese con~tientizata, nevoia recladirii fiind acceptata. Disputele care s-au conturat pe marginea proiectului
au privit in primul rand felul in care trebuia retacut monumentul: in forma initial a a primei etape de la sfar~itul secolului al XV -lea sau in cea rezultata dupa adaosurile din a doua jumatate a secolului al XVII -lea. Cea
de-a doua varianta a gas it numero~i adepti, printre care s-au numarat ~i Mihail Koganiceanu sau Iosif, mitropolitul Moldovei, acesta din urma, aproband reconstructia, exprimandu-~i dorinta de refacere a bisericii intocmai cum fusese ea gasita de Lecomte du NOllY: " ... <biserica> ar trebui pastrata tot a~a cum a fost pana
acum in urma, reedificandu-se ~i cele dQua altare adause de Domnitorul Antonie Roset Voevod. Caci biserici
tacute de marele ~tefan sunt in tot cuprinsul tarei, in toate locurile ~i prin ora~e ~i pe la tara tot dupa acela~i
plan, care era consacrat ~i obicinuit atunci, ~i n-ar fi 0 necesitate de a se reconstrui acum din nou numai in
interesul planului ~i al architecturei ... ,,260. reconstructie cu trei altare ar fi presupus cre~terea costurilor,
motiv pentru care solutia a fost abandonata in 1890 in favoarea unei biserici de mai mici dimensiuni, care sa
refaca cu fidelitate monumentul ~tefanian. In ciuda caracteristicilor tipice stilului moldovenesc cristalizat in
secolul al XV-lea, reconstructia condusa de Lecomte du NOllY (finalizata in octombrie 1904) a inglobat 0
serie intreaga de elemente noi, rezultate ale interpretarilor propuse de arhitectul francez: de la materialele
folosite ~i maniera de punere in iipera, la pictura exterioara care decoreaza mult mai numeroasele ocnite261.
De altfel, pentru un plus de e1?nsare, Lecomte du NOllY introducea un ~ir suplimentar de ocnite la partea superioara a cladirii. Vechea pictura - realizata la sfar~itul secolului al XVII-lea in locul celei originare, degradata de repetatele incendii prin care trecuse biserica - a fost partial desprinsa, pastrata ~i expusa in "sala gotica" a manastirii Trei Ierarhi din Ia~i, la randul ei transformata in urma interventiilor conduse de restauratorul
francez.

N. Grigora~, "Biseriea Sf. Nieolae-Domnese din Ia~i" in Monumente istorice biserice:jti din Mitropolia Moldovei :ji Sucevei, Ia~i,
1974, p. 80.
259 Restaurarea monumentelor
istorice 1865-1890 ... , p. 145, Adresa M.C.LP. nr. 6232 din 16 iunie 1884.
260 Ibidem. Adresa LP.S.S. Mitropolitul Moldovei eu nr. 1674 din 25 oetombrie 1888.
261 Gheorghe Curinsehi, Monumente de arhitectura din 1a:ji, p. 21, nota 1. Noua deeoratie pietata a monumentului
ie~ean a fost realizata de pietorii franeezi Boris Bernard, Emile Mempiot ~i P. Mauretal.
258

90

STUDII DE ARHITECTURA. RoMANEAScA

ANDRE-EMILE

Biserica Sf. Nicolae Dornnesc

l!ll?i:Antonie Ruset reprezentat in
oul votiv cu macheta bisericii

LECOMTEDV~NODy

Nascut la Paris in 1844, Andre-Emile Lecomte du Nouy a beneficiat

din copilarie de accesul la pregatirea anistica. In 1859 s-a inscris la
Ecole Imperiale de Desiin et Mathematique ($coala Imperiala de Desen ~iMatefuatica)-cu nurnele Andre~Lecomte, fusa datele insuficiente
riu perJnit reconstituirea primilor saiani depregatire262 Fost elev allui
Joseph. Auguste Emile Vaudremer, Anatole_de Baudot ~i allui Eugene
Emmanuel Viollet-Ie-Dllc - acesta din Ufll1a ang-ajandu-l in prima lucrare de restaillare; la catedrallfdin Caborsc- Lecomte du Noiiy a parasit de timpuriu Franta plecand mtr-o expeditie-arheologica desIa~urata inSiria ~i Palestina (1870-1871 )263. De~i exista 0 sene de referinte
la activitatea de restaurare desIa~uratain Franta, inclusiv laparticipatea in 1869 ca ata~at a1 Commission des Monuments Historiques pentru restauran~a capelei castelului Vincennes264, in documentele de arhiva piistrate, numele sau nu este mentionaf65. Proiecte1e ~i r-;;alizari1e
-sale' uu au fost foarte numeroase hici in spatiul romanesc unde s-a
'ocupat de cmci restaurarl, dintre care trei au fostde fapt reconstmctii
(biseri~a episcopala de laCurtea deArge~ ~i Trei Ierarhi din Ia~i, ambele restaurate cu interventii de unificare stilistica imaginat~ in lipsa
,unordovezi eerteJi Sf. l'gicola_~Dolllllesc din la~i, bise!ica Mitropohei
Vechi_ din TJirgovi~te ~i-biseriea Sf. Dumitru dill Craiova demo late ~i
-ricon~truite integral, intr-o forma diferitii de cea originara): In afara
cl;)antierelorde la monumentele -istoriee Leeomte du NoliY a participat
la amenajarea unetpaq(a palatului Pefe~ de la Sinaia, precum ~i la.re'alizareil altor constructii sau reconsttuctii ($coala Politehnica din Bu-cure~tf - in colaborare cu arhitectul Cassien Bernard, biserica Sf. Treime dill Craiova, Capela funerara de la Flonca etc.). SQsit in Principatele Uilite in 1875 pentm 0 perioada de doar doi ani - durata prevaZllta
penttu incheierea restaurarii dda Curtea de Arge~ - Lecomte du Nauy
a petrecut cea mai mare parte a vietii sale aici, 1a moartea sa in 1914,
-fiind lnmormantat la Curtea de Arge~.

Carmen Popescu, "Andre Lecomte du Nouy (1844-1914) et la restauration des monuments historiques en Roumanie"
Societe de I'Histoire de I'Artfran<;ais, 1999, p. 288.
7Jidem, p. 289.
_ Dim. R. Rosetti, Diclionarul contimporanilor, editia I", Bucure~ti, 1897, p. 115.
Carmen Popescu, op. cit., pp. 289-290.

'in Bulletin

91

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE, I. CALOTA, D. MIHNEA

[8.8] [8.9] [8.10] Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Ia~i: elevatia sudica inaintea restaurarii (releveullui Andre-Emile
Lecomte du Nouy), planul bisericii dupa restaurare (dupa G. Bal~) ~i vedere a bisericii restaurate la inceputul secolului
al XX-lea (carte po~tala)

92

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEASCA

L:L~AsTlREA GALATA
Irina Calota

Manastirea Galata a fost ridicata pe platoul dealului cu acela~i nume, de catre domnitorul Petru $chio_~. Ea se situa in exteriorul ora~ului, in partea de sud-vest. Inaintea ridicarii acestui ansamblu, acela~i dom-=~or a dat porunca pentru construirea unei alte manastiri, Galata din Vale. Dupa cum ii spune ~i numele,
:easta a fost ridicata la poalele dealului pe care se afla ansamblul actual (probabil in apropierea amplasa:::: ntului manastirii Frumoasa). Dupa cum atesta documentele vremii, manastirea a fost ridicata cu me~teri
-- Transilvania - printr-o scrisoare din 24 iunie 1577, domnitorul cere conducatorilor ora~ului Bistri!a sa ii
~ta
15-16 me~teri pentru a-i ridica manastirea, nefiind multumit de me~terii 10cali266. Lucrarile au inceput
=- a aceasta data, manastirea fiind terminata in 1579, la finalul primei domnii a lui Petru $chiopue67. La 15
'e 1579, domnitorul daruie~te noii sale ctitorii un clopot, care poara aceasta data inscrip!ionata268. Dupa
:::Ill relateaza mitropolitul Ioroteu de Monembasia, care I-a inso!it pe patriarhul Ieremia al II-lea in calatoria
_ spre Moscova, in 1588, acest ansamblu a fost inconjurat cu ziduri, acela~i autor intarind ~i afirma!ia con:_rm careia construc!ia nu a fost realizata cu me~teri locali, rnra insa a specifica provenien!a 10r269.
Dupa capva ani, fiind amplasata pe un teren nesigur, manastirea s-a prabu~it. In cea de-a doua domnie
- -82-1591), voievodul reia ini!iativele ~i porunce~te ridicarea unui nou ansamblu monastic, de data aceasta
:: platou dealului pe care se afla ~i astazi. Lucrarile au inceput in toamna anului 1582 ~i au durat pana dupa
~'::91,an in care incepe construirea zidului de incinta270 ~ia tumului de poarta, care nu au fost terminate pana
f'ar~itul domniee71 De asemenea, nici pictura interioara a bisericii nu era realizata in intregime la aceasta
=__
Ifl272.
lorga, Documente privitoare la istoria romani/or culese de Eudoxiu de Hurmuzaki. Volumul xv. Acte ~i scrisori din arhivele
~elor ardelene (Bistri{a, Bra~ov, Sibiu), publicate dupii copiile Academiei Romane. Partea I. 1358-1600, Bueure~ti, ed. Soeee,
.11, p. 669 ~i Alex. Uipadatu, "Cereetari istoriee eu privire la Me~terii biserieilor Moldovene" in B. C.MI. , anul V, fase. 17, Bueu_: ',1912, p.28.
~ C. Cihodaru et al., Istoria ora~ului Ia~i. Volumul I, la~i, 1980, p. 166.
- Ibidem, p. 324 .
.:!rlorga, Documente privitoare la istoria romani/or culese de Eudoxiu de Hurmuzaki. Volumul XlV. Documente grece~ti privitoa_ fa istoria romani/or, publicate dupii copii/e Academiei Romane. Partea I. 1320-1716, Bueure~ti, 1915, p. 84.
- lpoteza conform eareia manastirea nu a fost ineonjurata dedit eu 0 imprejmuire de lemn este nefondatli, ea fiind preluata dintr-o
~eere
eronata a relatarilor lui Paul de Alep (v. C. Cihodaru et al., op. cit., p. 323 ~i Ciiliitori striiini despre Tiirile Romane, vol.
T"To partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandreseu-Dersea
Bulgaru, Bueure~ti, 1976, p. 51).
=-: C. Cihodaru et aI., op. cit., p. 323.
== Dan Blidarau, loan Capro~u, Ia~ii vechi/or zidiri, la~i, 1974, p. 136.
o

93

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA., D. MIHNEA

In interiorul incintei, domnitorul a ridicat 0 staretie, chilii, trapeza ~i alte acareturi273. In plus, a donat
calugarilor de aici 0 serie de proprietati - iazul amenajat de parcalabul Mihai, pomenit in documente in 1579,
sate, vii ~i prisaci pe dealul Galata ~i in jurullui, locul de moara de langa hele~teul domnesc (in valea Bahluiului, la sud de curtea domneasca) - ~i numeroase "odoare ~i ve~tminte,,274. Staretia putea sa capete, ocazional, ~i rolul de casa domneasca, Petru ~chiopullocuind aici in vara anului 1591275,fapt consemnat ~i de acteIe emise din acest 10c276.Si alti domnitori au locuit in casa de la manastirea Galata, in multe cazuri ea servind
drept loc de popas, fiind ~mpiasata pe un drum comercial, deci foarte circulae77. In plus, ea a oferit cazare ~i
altor nume importante ale istoriei, aici stand, in 1653, Timu~ (ginerele ucrainean allui Vasile Lupu), Constantin ~erban Basarab278 (in timpul luptei pentru domnie purtata cu ~tera.nita, fiul lui Vasile Lupu), Patriarhul de la Ierusalim, staretul rus Arsenie Suharov etc.279.Un alt exemplu poate fi cazul domnitorului Alexandru Calimah care, la inceputul anului 1799, i~i muta curtea la Galata, pentru a se refugia de epidemia de ciu.
ma ce cupnnsese
ora~u 1280.
La mai putin de 30 de ani dupa ce a fost terminata manastirea, zidul de incinta ~i cladirile ce 0 alcatuiau erau in ruina, dupa cum atesta un hrisov, din 25 martie 1617, al domnitorului Radu Mihnea, care mentioneaza ca aceste constructii "s-au rasapit ~i au cazut" din "necautarea ~i nechivemiseala calugarilor [... ] care
au cheltuit ~i au prapadit ~i au rasapit rara de nici 0 masura,,281. Aceea~i situatie este semnalata, cu un an inainte, ~i de Maria, fiica lui Petru ~chiopul, intr-un document din 18 decembrie 1616, la intoarcerea in tara de
la Venetia282. Din porunca domnitorului ~i cu sustinerea Doamnei Maria, construetiile au fost rera.cute, iar
manastirea a fost inchinata Sfiintului Mormant, cu toate averile sale283,la data de 26 martie 1618284.In timpul
domniei lui Vasile Lupu, insemnarile lui Paul de Alep atesta existenta ~i starea buna in care se aflau chi IiiIe
~i celelalte "odai" ale ansamblului285.

273
274
275

Ibidem, pp. 136-137.

C. Cihodaru, et. al., op. cit., pp. 152,166-167, 324 ~i Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., p. 59.
N. lorga, Studii !ji documente cu privire la istoria romani/or. Volumul VI. Carli domne!jti, zapise !ji riiva!je. Partea a II-a, Bucu-

~~2ti, 190~, . :51.

,"
.
Dan Badarau, Ioar, ,~apro~u, op. clf., p. 139.
277 Ibidem, p. 137. Lte yorba despre drumul care merge spre sud, spre Vaslui ~i Barlad ~i, mai departe, spre Constantinopo1.
278 Acesta dadea p0runca sa se construiasca in fata manastirii un ~ant de aparare, deasupra paraului Nicolina (v. Dan Badarau, loan
Capro~u, op. cit., p. 139).
279 Ibidem, p. 139.
280 N. Grigora~, loc. cit.
281 Th. Codrescu, Uricarul cuprindetoriu
de diverse acte care potu servi la istoria romani/or. Volumul XlI, la~i, Tipografia Buciumului Roman, 1886, pp. 121-122
282 N. lorga, Neamullui
Petru $chiopul !ji vechi documente de limbii mai noua, Bucure~ti, pp. 371, 372-373. Maria, fiica lui Petru
$chiopul ~i vaduva lui Zotu Tzigara, s-a remaritat cu patricianul venepan Polo Minio. In Moldova s-a intors in 1616 ~i a stat pana in
1620.
283
284
285

94

Th. Codrescu, Uricarul ... , loco cit., ~i N. Iorga, Neamullui Petru $chiopul ... , loco cit.
N. Grigora~, "Biserica Galata din Ia~i" in Monumente istorice biserice!jti din Mitropolia Moldovei!ji Sucevei, la~i, 1974, p. 236
Calatori straini despre Tari/e Romane ... , loco cit.

STUDn DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

Niciuna dintre aceste cHidiri manastire~ti - in afara de biserica ~i de turnul de poarta - nu se pastreaza
din secolele XVIII-XIX. Daca
re ce1elalte construetii monastice nu se cunosc date, etapele prin care a trecut re~edinta domneasca de 1a
ata pot fi reconstituite din insemnarile diveqilor cercetatori. Astfel, in timpul primei sale domnii (1726_-""3), Grigore Matei Ghica inlocuie~te fostul palae86. Noua constructie arde in 1738287~i este 1asata in stare
- alina pana in 1765 cand, amenintiind sa se prabu~easca, este daramata din porunca lui Grigore Alexandru
-' a288.In acela~i an, noul domnitor, Constantin Ipsilanti, utilizand vechi1e ziduri, reconstruie~te palatul,
=_ tru a-I folosi ca re~edinta de vara289.Noua cladire arde in 1814 ~i ramane in ruina pana in 1847, cand este
_ - uta, in timpul domniei lui Mihail Sturza, din porunca ~i pe cheltuiala Ruxandrei, sora domnitorului, care
- muta in palat dupa terminarea lucrarilor290. Astfel, se poate observa ca re~edinta de 1a Galata ramane in
_ trol preocuparilor domnitorilor pana tiirziu, in seco1ul al XIX-lea, constructia de astazi fiind cea realizata
- Ruxandra la mijlocul veacului.
In ceea ce prive~te zidurile de incinta, Gheorghe Bal~ afirma ca 0 astfel de forma a incintei nu este
': ifica perioadei 1ui Petru ~chiopul, motiv pentru care 0 atribuie unor "prefaceri mai noi,,291. Gheorghe
_:rrinschi- Vorona sustine ca forma actual a este rezultatul unei reconstructii din vremea lui Constantin Ipsiri292,ce a avut loc, probabi1, cu ocazia lucrari10r de refacere a pa1atului, din 1799, mentionate anterior.
- ~olae Grigora~ afirma ca incinta de zid actuala a fost ridicata mai devreme, in 1735, de egumenu1 Necta. a in zilele noastre, in principal din cauza incendiilor ~i a reconstructiilor

__

Pe de alta parte, conform p1anu1ui Ia~ului intocmit de Mare1e Stat Major Rus in 1769, ansamb1u1 pare
-: fi beneficiat 1a aceasta data de 0 imprejmuire rectangu1ara - manastirea apare reprezentata cu 0 incinta
=-eptunghiu1ara, in partea stanga a imaginii, pe deal (v. fig. 6.5/94.Cu aceea~i imprejmuire sunt reprezentate
manastirile Cetatuia ~i Frumoasa (in partea de sud-vest a p1anu1ui), niciuna dintre ele neaviind, de fapt, 0
~ta perfect dreptunghiu1ara, dar ambele, apropriindu-se mult mai mu1t de forma specifica manastiri10r
1dovene~ti. Este adevarat ca exista posibilitatea ca aceste reprezentari sa fie unele conventiona1e, care sa
Pnil cont de geometria genera1a a zidurilor. Totu~i, in interiorul ora~u1ui, ansamblurile intarite, reprezentau 0 for:na rectangulara, sunt cele care au aceasta geometrie ~i in realitate - vezi, spre exemp1u,
:=. iridonia. In contrapartida, reprezentarea ansamblului Goliei, chiar dad nu respecta geometria adevarata,
-: adaptata insulei pe care 0 ocupa, prezentiind 0 forma neregu1ata. Astfe1, in cazul in care reprezentarea

C. Cihodaru el. al., op, cit., p. 327.

Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., pp. 137, 139.
C. Cihodaru et. al., lac. cit.
Gheorghe Curinsehi, Monumentele de arhitectura din I~i, Bueure~ti, ed. Meridiane, 1967, p. 25.
C. Cihodaru et. at., lac. cit .
G. Bal~, Bisericile moldovene:jti din veacurile al XVII-lea:ji al XVIII-lea, Bueure~ti, Institutul de arte grafiee "E. Marvan",

- :04.

1933,

- - Gheorghe Curinsehi, lac. cit.

- - _-. Grigora~, lac. cit.
. Planul fiind destul de deforrnat, nu se pastreaza propOI1iile ~i orientarile reale niei in eazul tesutul urban proprie-zis, niei in eel al
.ei dintre ora~ ~i teritoriul ineonjurator.

95

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

din planul din 1769 nu este strict conventionala, acest desen sustine ipoteza conform ciireia, incinta actualii ar
fi fost ridicatii de Constantin Ipsilanti, dupii momentul redactiirii planului, in 1799. Intr-o vedere aerianii din
1920, miiniistirea ne este infiiti~atii cu zidurile de astiizi (ce descriu un traseu oval), cu casa ridicatii de Ruxandra (deta~atii de ziduri) ~i cu 0 serie intreagii de constructii perimetrale. Ceea ce se piistreazii, insii, in mod
cert, din incinta initialii este turnul de poartii, cu modificiiri aduse in timpul dornniei lui Mihail Sturza, cand a
fost suprainiiltat cu un nive1295.
Interesul dornnitorilor pentru miiniistire ~i pentru mo~iile pe care Ie detinea poate fi sustinut de documentul din 2 martie 1740, in care se afirmii cii, in 1729, in timpul primei dornnii a lui Grigore Matei Ghica,
satul de la poalele Galatei este transformat in targu~or, cu dreptul de a organiza trei iarmaroace pe an296.In
plus, insernniirile sasului Andreas Wolf, care a stat la Ia~i prin 1780-1804, relateazii cii zona ruralii din juru1
miiniistirii era loc de petrecere pentru domnitori, notand existenta unui foi~or in aproprierea Galate?97.

[9.1] Manastirea Galata din Ia~i: vedere de la inceputul secolului al XX-lea (dupa A. Antoniu)
Gheorghe Curinschi-Vorona, lac. cit.
N. lorga, Studii :ji documente ... , p. 441. Pentru alte informatii despre transformarea satelor din jurul ora~ului In tiirgu~oare vezi ~i
capitolul 6 "la~i: privire istorica asupra evolupei a~ezarii pana la Inceputul secolului al XIX-lea".
297 Dan Badarau, loan Capro~u, op. cit., p. 137.
295

296

96

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

BISERICA "iNALTAREA DOMNULUI"

Cel mai important element al ansamblului de asHizi este biserica din centrul incintei, ridicata odata cu
_ tul manastirii, dar terminata mai devreme, in 1584. Aceasta biserica este semnificativa pentru evolutia
2Ihitecturii moldovene~ti deoarece realizeaza, pentru prima data in arhitectura locala, 0 sinteza intre elemen"'""Ie~i abordarile traditionale ~i influente noi, venite din Muntenia.
La nivelul spatiului interior, biserica, dezvoltata pe un plan triconc, repeta modelul traditional moldo. nesc, in~irand, de-a lungul axului longitudinal putemic accentuat, spatiile tipice arhitecturii locale - prid,-or (inchis), pronaos, gropnita cu tainita deasupra (la care se ajunge printr-o scara aflata in grosimea zidului
2intre pronaos ~i gropnita), naos, altar. 0 particularitate spatiala este data de conformarea pridvorului, u~or
::Ipralargit in raport cu restul bisericii. Dintre elementele noi, preluate ~i de arhitectura moldoveneasca ulte-=oara, se poate semnala inlocuirea, pentru prima data in arhitectura locala, a zidului despaqitor, dintre proos ~i spatiul ce 11precede (in acest caz, gropnita), cu 0 serie de arce, sprijinite pe pile. In legatura cu aceste
:oloane, Paul de Alep relata, in 1653, ca aveau seetiune octogonala298. Probabil, varianta actuala, cu sectiune
:rrculara, se datoreaza unor restaurari ulterioare. Cele trei abside nu mai sunt lurninate prin cate 0 singura
?reastra (ca pana acum), ci primesc dite trei goluri, dupa modelul unora dintre bisericile muntene~ti de secol
_01I - biserica manastirii Curtea de Arge~, cea a manastirii Tutana (doar pe absidele laterale), Biserica Dom-easca din Targovi~te (pe absida altarului) etc. Aceasta abordare este intii.lnita ~i la biserica manastirii Suceira, contemporana celei de la Galata, in cazul careia doar absidele laterale prezinta aceasta tratare noua.
Din punct de vedere al sistemul de boltire, se apeleaza tot la elementele moldovene~ti traditionale ~dvorul este acoperit cu 0 cupola care descarca, prin pandantivi, pe cate un arc alipit peretilor de est ~i de
t ~i pe cate 0 pereche de arce etajate, pe nord ~i pe sud; pronaosul ~i naosul sunt acoperite cu bolti pe arce
:='1zi~e (boW moldovene~ti); trecerea de la dreptunghiul descris in plan de naos la patratul in care se inscrie
:x>lta se realizeaza, la fel ca in bisericile anterioare, prin intermediul arcelor etajate, in consola; gropnita este
~ operita cu 0 bolta cilindrica dispusa transversal, intarita de doua arce dublouri, care descarca, spre est, pe
:=,ilelece delimiteaza spatiul; tainita, conform traditiei, este ~i ea acoperita cu 0 bolta in leagan. Cu toate aces-ea, biserica prezinta, din punctul de vedere al acoperirii spatiilor, ~i abordari noi - este yorba, pe de 0 parte,
~ inlocuirea pandantivilor cu trompe de unghi, in cazul boltii pronaosului ~i, pe de alta parte, de complica:ea sistemului de boltire prin suprapunerea a doua bolti pe arce piezi~e - in pronaos - ~i a unui sistem comdin opt arce, dispuse deasupra boltii moldovene~ti din naos, sub tamburul turlei. In ambele cazuri, rolul
~~estor sisteme de boltire este de a descre~te circumferinta turlei, pentru a spori zveltetea. In exterior, biseri_ este intarita prin intermediul a noua contraforti, dispu~i dupa modelul dat de bisericile anterioare. Nu lip: ,te nici contrafortul scurt, de pe absida de est, mereu prezent in arhitectura moldoveneasca.
Imaginea exterioara este cea mai putemic marcata de influentele muntene~ti. Chiar daca, din punct de
-edere al siluetei generale, biserica repeta volumetria inalta ~i elansata a bisericilor anterioare (acuzata ~i de
~ operi~ul inalt, cu pante repezi, specific acestei zone), putemic dezvoltate de-a lungul axului longitudinal de
:ompozitie, aparitia (~i in acest caz pentru prima oara in arhitectura locala) a celei de-a doua turle (deasupra
-"' Ciiliitori striiini despre Tiirile Romane ... , lac. cit,

97

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MTHNEA

pronaosului), modifidi semnificativ silueta obi~nuita a bisericilor moldovene~ti. In cazul celor doua tude,
chiar daca se sprijina pe baze stelate (specifice Moldovei), tratarea tamburului nu repeta nimic din decoratia
traditionala, cu un grad maxim de recurenta in arhitectura locala.
Mai mult dedit atat, tratarea fatadelor aduce, la randul sau, elemente de maxima noutate. In primul
rand, paramentul este realizat din asize alternative de caramida ~i piatra, peste care se a~eaza doua randuri
suprapuse de arcade oarbe, separate prin intermediul unui brau median. Acest mod de tratare decoreaza intreaga fatada a bisericii, pe trei paqi - nord, est ~i sud. Daca arcaturile oarbe sunt folosite in arhitectura moldoveneasca inca din secolul al XN-Iea, acest mod de dispunere - pe doua registre suprapuse, pe intreaga fatada (inainte erau utilizate doar pe formele curbe), indiferenta fata de ruperile de volum - este cu totul nou
pentru peisajul arhitectural moldovenesc, caracterizand, insa, arhitectura munteneasca de secol XVI. Tot caracteristice zonei valahe sunt ~i arhivoltele care incheie arcaturile oarbe la partea superioara, elemente ce nu
se regasesc in arhitectura moldoveneasca anterioara, fiind utilizate doar la biserica manastirii Sucevita, edificata in aceea~i perioada cu Galata. Similar, imbinarea caramizii cu piatra in compunerea paramentului este
un principiu ce caracterizeaza ~i arhitectura locala, dar niciodata pana atunci nu se apelase la acest principiu
bizantin, recurent in Muntenia, de dispunere in asize alternative. La partea superioara, sub corni~a, fatadele
prezinta, de jur-imprejurul bisericii, un al treilea ~ir de arcaturi oarbe, dublate, la randul lor, de arhivolte.
Aceste elemente, prin propoqiile lor ~i prin dispunerea in partea superioara a fatadelor, par a transpune, prin
elemente noi, registrul ocnitelor ce a caracterizat arhitectura anterioara ~i care va ramane, pentru multa vreme, in peisajullocal, exprimat atat prin forme traditionale, cat ~i prin unele de factura noua.
Deasupra acestui ~ir de ocnite se afla corni~a bisericii, tratata sub forma a trei ~iruri suprapuse de caramizi dispuse in dinti de ferastrau, un alt principiu decorativ ce nu face parte din repertoriul vocabularului
arhitectural moldovenesc, dar care este nelipsit in bisericile muntene~ti.
Pridvorul prezinta 0 tratare u~or diferita fata de restul bisericii, pastrand doar ~irul de ocnite, in continuarea celui de pe restul bisericii. Lipse~te registrul inferior al arcaturilor oarbe, iar cel superior este mult
redus in inaltime, dub land, practic, ~irul de ocnite. Aceasta glisare a elementelor decorative spre partea de
sus a fatadelor este acompaniata ~i de deplasarea braului inspre partea superioara, un alt mod de tratare intalnit '1"', Tara Romaneasca, justificat de necesitatea de a degaja partea inferioara a fatadelor pentru a face loc
arr:aturilor pridvorului deschis.
Aceasta infuzie de elemente muntene~ti, grefate pe 0 structura fundamental moldoveneasca, i~i poate
gasi explicatia in originea domnitorului din comanda caruia a fost ridicata biserica. Petru ~chiopul face parte
din lunga dinastie munteneasca a Basarabilor - fiullui Mircea Ciobanuf99 Este posibil ca arhitectura acestei
biserici, cu toate elementele sale noi, sa fie 0 consecinta a comenzii domnitorului, care adopta, in ctitoria sa
din Moldova, rezolvari specifice zonei sale de provenienta. In plus, nu ar fi de mirare daca domnitorul ar fi
chemat me~teri din Tara Romaneasca pentru ridicarea acestei biserici, a~a cum, pentru prima sa ctitorie, Galata din Vale, a adus me~teri din Bistrita (de data aceasta, in conformitate cu traditia moldoveneasca).

299

98

v. Octav-George Lecca, Familii baiere~ti ramane, Bucure~ti, f. a.

STUDll DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

=9.2] [9.3] [9.4] Biserica miinastirii Galata din la~i: vedere dinspre sud-est (foto H. Moldovan, 2005), sectiunea longitudinalii ~i planul (dupii H. Teodoru)

99

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, I. CALOTA., D. MIHNEA

Fara indoiala, adoptarea acestor elemente noi a fost permisa ~i de contextul arhitectural-artistic, in cautare de noi forme de expresie. Acest lucru este vizibil ~i in cazul bisericii manastirii Sucevita, ridicata aproximativ in acela~i interval de timp. Chiar daca arhitectura ei este mult mai ancorata in traditia locala, arhivoltele, arcele in acolada, cele trei goluri de pe absidele laterale ~i pilele cu sectiune poligonala (utilizate in cazul pridvorul desehis de pe nord) sunt elemente fundamental noi pentru arhiteetura moldoveneasca. In plus,
experientele seeolului urmator demonstreaza, la riindullor, aceasta deschidere spre inovatie, arhiteetura religioasa a acestei perioade departiindu-se din ee in ee mai mult de traditie, mra, insa, sa 0 nege eu totul, adoptiind forme de 0 varietate foarte mare.

[9.5] [9.6] Biserica manastirii Galata din la~i: sistemul de boltire de deasupra pronaosului ~i sistemul de boltire de deasupra naosului (Arhiva D.I.T.A.C.P. / U.A.U.I.M.)

100

STUDli DE ARHITECTURA

RoMANEAScA

10.

ARHITECTVRA EPOCH LVI VASILE LVPV:

CTITORII BISERICE~TI IE~ENE
Horia Moldovan

VASILE LUPU (1634-1653)_

~
~
Fiul agai Nicolae Coei, de origine greceascii sau epirota ~ial uneilrina, de origine mo1do\'eneasca, Lupu Coci s~
a naseut ill Bulgaria, injuide 1595, probabtlla Arbanasi, Hinga Veliko Trmov0300: Initial vomic al Tarii de Jos a
Moldovei, Lupu Coci.a av:Ul~o_
ascensiune r<J,pida.Ajuns domnitora1 Moldovei,acesta ~i=aluat numele imparatilor macedoneni - Vasile.301 Contemporan GU un altimportant patron al arte10r ~i arhitecturii -Matei Basarab, care a domniHn Tara Romaneasca lntre (1632-1654), VasileLupu-~i-a legat-numele de una dintre cele maiimportanteperioad~ de dezyoltare artistidi din istpria Moldovei ~i a Ia~iului. Prima jumatate a domniei lui Vasile Lupu
se petrece illtr-o atnlosferao:de apropierede Poarta otomaila, suftanul Nlurad a1IV-1~a sustiniind plill-lurile de
domnie ale voievodului moldoveari ..T.reptatinsa, spre 1645, intereele luiVasile Lupu au fost redirectionate spre
curtea Republicii nobiliareaPoloniei
care,-prin intermediul regelui de 1a Var~ovia ~i alSeim-ului, i-a acordat indigenatul (titlu de Iioblete aeordat de polonezi uuor semori straini) la fe1ca ~i predecesorilor sai Movile$fi. Apropierea de Poloma aJost intarita ~(prin legaturide rudeme, in 1645 Lupu deveqind socrullui-Janusz
RaziwiU
(1612-1655),~ descendent din regina Yoloniei, viltor natman- al Lituaniei302. Politi cuI s-a reflectatdin plin ill orientarile-culturrtle, atitudinile frin.d graitor ilustrate pun cele Goua c<J,l'odopere ale ~rhitecturii religioase ridicate in
perioada domniei lui'VasileLupu
lala~i: blserica manastirii Treic-Ierarhi,cu decoml sau-de sorginte orientala ~i
biserica manastirii Golia cUlmbracaminfua-_ei clasicista, filtrata prin orientarileartistice cpolone303,Cele ~doua bi=
seriei nu sunt illsa singure1e--sale CtitOTii,numele sau legiindu-se numeroase altelaca~e de cult noi sautransformari ale unora existente304, _parte a vnei activitati constructive lnsemnate, care a indus ~iimportante proiecte de
transformate ale unQr edificii existeflte sau tucrari i:dilitare (restructurarea palatullii ~i a curtii domne~ti de la Ia~i,
interventii asupraansamblului
curtiide 1a Suceava; construirea ~colii domne~ti ~i aferedeului (baia turceasca),
ambele in la~i, precum ~ipodirea celor maiimportailte circulatii-din ora~, aductiuni de apa etc.). In 1653 tronul
Moldovei (ml ocupat de Glieorghifa~$tefan, -Vasile Lupu fiind mtemnitat la Coustantinopo1. Rascumpiiriindu-~i
libertatea ill }660, acesta a continuat sa 10cuiasciHn capitala otomana, juciind rolul de ambasador al fiului sau
$tefiinita Lupu (1659-1661). Mure<J,ln lunaaprilieJ661,~osemintele
salefiind ulterior aduse In Moldmra ~i llgropate in cti!oria sa de la 'f:rei Ierarhi din Ia~i.
--

300
301
302
303
304

Ana Dobjanschi, Victor Simion,

Andrei Pippidi, Tradifia politica
Razvan Theodorescu, Civilizafia
Ibidem.
Ana Dobjanschi, Victor Simion,

Arta In epoca lui Vasile Lupu, Bucure~ti, 1979, pp. 6-7.

bizantina In Tarile Romane In secolele XVI-XVIII, Bucure~ti, (1983) 2001, p. 293.
romanilor Intre medieval!ji modern, vol. I, Bucure~ti, 1987, p. 113.
op. cit., p. 105. Vezi Inventarul monumentelor

ridicate, reracute sau reparate de Vasile Lupu.

101

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE,

I. CALOTA, D. MIHNEA

BISERICA FOSTEI MANASTIRI TREI IERARHI

Construirea bisericii manastirii Trei Ierarhi (Trisfetite) s-a des:ra~urat in intervalul dintre 1637(?)laca~ul adapostind inca de la inceput valoroasele moa~te ale Sf. Parascheva, aduse cu mare pompa
de la sud de Dunare, din Bulgaria. Cu voia ctitorului manastirea a fost inchinata locurilor sfinte de la MunteIe Athos in anu11646, degradarea pe care construcp.ile au suferit-o de-a lungul timpului, datorandu-se in mare masura lipsei de interes a calugarilor greci trimi~i in Moldova sa administreze imensul patrimoniu pus de
ctitori sub protectia manastirilor athonite.
Din punctul de vedere al concepp.ei arhitecturale biserica inchinata sfintilor (ierarhi) Vasile cel Mare,
Grigorie Teologul ~i loan Gura de Aur, perpetueaza influentele valahe patrunse in Moldova incepand cu ultima parte a secolului al XVI-lea, in timpul domniei lui Petru ~chiopul (1574-1577, 1578-1579, 1583-1591),
apropiindu-se prin anumite caracteristici de exemplul bisericii manastirii Galata. Din organizarea functionala
a modelului de la Galata, planul bisericii manastirii Trei Ierarhi omitea spatiul destinat mormintelor (gropnita) in ciuda faptului ca domnitorul ~i familia sa306 au fost inmormantati aici ~i nu in ctitoria mai tarzie de la
manastirea Golia, in care apare diferentiat un spatiu destinat necropolei. Similitudinile dintre exemplul de la
Trei Ierarhi ~i cel de la Galata sunt numeroase: separarea "transparenta" dintre pronaos ~i naos, prin pile care
sustin arce la partea superioara, prezenta unei a doua turle deasupra pronaosului~ 'adaugarea unui al treilea
registru de arce care sustin turlele sau dispunerea simetrica a celor trei goluri de ferestre in cele doua abside
laterale ale naosului. Sursele bisericii nu se rezuma insa la acest exemplu, suita putand continua cu biserica
mare a manastirii Dragomima, de unde este probabil imprumutat motivul decorativ al braului intermediar
care inconjoara biserica, pe fondul acelei pietra serena cu motive sapate in basorelief, importate din nordul
polon, la fel ~i tiparul arcaturilor (nu insa ~i detaliile omamentale) care incheie fatada sub nivelul comi~ei sau
maniera de tratare plastica a paramentului turlelor. Similar cu acela~i exemplu al bisericii Dragomirnei, nervurile in torsada apar ~i in interior, subliniind punctele de concentrare ~i traseele de scurgere a eforturilor
structurale. In ambele cazuri, acela~i detaliu al torsadei apare sub forma unei corni~e care marcheaza nivelul
de na~tere al calotelor care acopera absidele laterale ale naosului. Realizata integral din piatra, biserica este
acoperita in exterior de 0 decoratie uniforma, care imbraca integral suprafata, :rara a tine in vreun fel cont de
volumetria edificiului. Omamente sculptate in piatra de talie, cu origini variate (caucaziene, otomane, ruse~ti
etc.), sunt organizate in asize orizontale care inconjoara biserica, fiecare rezolvata in mod diferit. Surprinzatorul fast ~i bogatia :rara precedent a detaliului decorativ, au atras atentia calatorilor straini contemporani,
1642305,

305 Dan Badadiu, loan Capro~u, op. cif., pp. 176-179. Anul sfintirii bisericii - 1639 - nu corespunde finalizarii ~antierului, domnitorul
Vasile Lupu 'intampinand probleme 'in gasirea me~terilor capabili sa faca fata problemelor aparute pe parcursul desra~urarii ~antierului. Astfel, din corespondenta domnitorului se poate afla faptul ca me~terii care executasera zidaria bisericii fusesera adu~i din Transilvania, de la Bistrita, ace~tia fmalizand probabillucrarile
abia 'in 1641, 'in anul urrnator Vasile Lupu solicitand bistritenilor me~teri
pentru realizarea'invelitorii de tigla. In 1642, interiorul bisericii a fost pictat de me~teri pe care tarul rus Mihail Feodorovici 'ii trimisese 'in capitala Moldovei la cererea domnitorului. A~adar intervalul eel mai probabil 'in care a fost realizam biserica manastirii, precum ~i celelalte c1adiri care compuneau ansamblul este 1637-1642.
306 In biserica au fost 'inmorrnantati Vasile Lupu, prima sa sotie Tudosca (Teodosia) ~i fiii loan ~i Steranita. Aici au fost aduse ~i rama~itele pamante~ti ale lui Dimitrie Cantemir ~i Alexandru loan Cuza.

102

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

ul dintre aee~ti, Paul de Alep, Uisand 0 deseriere amanuntita: "Sfanta biserica se afla in mijloeul manastirii;
este <cladita> in intregime din piatra rntuita, iar pe dinafara este toata seulptata eu 0 maiestrie artistiea ee
~e~te mintea. Nu este niei cat un deget care sa nu fie aeoperit eu sculpturi; ~i sub strea~ina, eomi~ele de
::.atra neagra sunt de asemenea sculptate ... ,,307.

//

;~~.

Eu:~

l'.l 'S STg" CEb~!SSIS!l:SPRlXCUS~~!~a:"l_lAJ~1P:i"l') l~:T.U:~.~~c:..... ..:.

-~~i~J~is.'P;t'I\;~

'--"&..lfA-

)0.1] Wilhelm Hondius, Portreiullui Vasile Lupu, gravura din 1651 (dupa N. Iorga)
=. 0.2]

Manastirea Trei Ierarhi din Ia~i in 1837 (dupa Auguste Denis Raffet)

Data fiind freeventa asoeiere a monumentului ie~ean eu traditiile arhiteeturii eaueaziene (armeano.:: orgiene308), in unele eazuri istorieii foqeaza - eu sau rnra intentie - presupuneri eonvenabile privind impliastfel de
~ea unor me~teri de origine armeana, chemati in Moldova de pe ~antierele constantinopolitane.
~ oteza este aplieata ~i eazului lui Enache (Ianache) din Constantinopol, earuia i-a fost atribuita eonstruirea
iserieii de la Trei Ierarhi. Califieat de sirianul Paul din Alep "arhiteetul de eurte al dornnilor moldoveni,,309,

Ciiliitori striiini despre Tiirile Romane, vol. VI, partea I, Paul de Alep, trad. M. M. Alexandrescu-Dersca
Bulgaru, Bucure~ti,
.976, p. 47.
- Vezi In acest sens Gheorghe Bal~, Influences armimiennes et georgiennes sur l'architecture roumaine, Communication au rrleme
Congres des Etudes Byzantines, Atena, 1931, Grigore lonescu, Arhitectura romaneasca. Tipologii, crea/ii, creatori, Bucure~ti, ed.
;ehnica, 1986, cap. "Fatadele bisericii Trei lerarhi din la~i", pp. 67-75.
309 Ana Dobjanschi, Victor Simion, op. cit., p. 42. Autorii citeaza la randul lor surse anterioare (vezi Gheorghe Bal~, Alexandru Lapedatu etc.), rara sa ia In consideratie bibliografia istoricilor ie~eni loan Capro~u ~i mai ales Dan Badarau care, In studiile publicate,
-ontrazic cu argumente solide ipoteza implidirii lui Enache din Constantinopol ca arhitect pe ~antierul de la Trei lerarhi.

103