Ministerul Educației

Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Şcoala Gimnazială Luna de Sus

 str. Principală, nr. 369, Luna de Sus, com. Florești, jud. Cluj
 0264 266622  sclunadesus@yahoo.com
 0264 266622  www.scoalalunadesus.eu

Proiect de programă pentru cursul opţional

HOLOCAUST: ISTORIE ȘI LECȚII DE VIAȚĂ

Anul școlar 2023-2024

Clasele V-VIII-A / 1oră/săptămană
Profesor: Pop Marius Vasile
NOTĂ DE PREZENTARE

Elaborarea şi aplicarea noului curriculum au în vedere, între altele, posibilitatea construirii

unor parcursuri individuale de învăţare printr-o ofertă curriculară flexibilă, adaptată specificului
şcolii şi intereselor elevilor.
Problema Holocaustului a devenit o temă centrală în cultura şi sistemul educaţional al multor
ţări, reflectându-se semnificativ în curriculumul naţional, în cel formal sau nonformal, în
reprezentările media sau în cultura populară. Abordarea Istoriei evreilor şi a Holocaustului se
recomandă a fi una interdisciplinară, interculturală, globală integrată şi contextuală, la nivel
naţional, regional, european şi internaţional, cu perspective de tip istoric, literar-artistic,
psihologic, teologic, etic, sociologic, pedagogic, ş.a. Problematica predării Holocaustului este
una continuă, atinge toate vârstele, cu focalizări speciale asupra celor aflaţi sub incidenţa
sistemului educaţional, dar şi asupra tuturor instituţiilor statului, a întregii societăţi civile.
Opţionalul propus porneşte de la competenţele generale ale disciplinei, definite în programa de
trunchi comun şi deduce alte noi competenţe specifice care vor fi realizate prin operarea cu noi
conţinuturi vizând teme, capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi comun.
Acest proiect de programă cuprinde noi competenţe specifice, în corelare cu cele deja existente
în programa de trunchi comun, precum şi unele conţinuturi cu ajutorul cărora se pot construi
aceste competenţe.
Holocaustul reprezintă cea mai cumplită dramă a secolului XX, căreia i-au căzut victime,
milioane de oameni nevinovaţi, un genocid pe care mintea unui om normal nu îl poate cuprinde
în dimensiunile sale reale. Oricât am citi, ne-am documenta sau am viziona filme cu această temă
este greu de înţeles cum a fost posibil să se întâmple asemenea atrocităţi într-o lume care se
clama “civilizată”, în secolul XX.
Tinând cont de amploarea tragediei, este important ca ea să fie bine cunoscută pentru a nu fi
uitată. Altminteri riscăm să o retrăim, în alte timpuri, sub alte forme, cu alţi eroi. Scopul acestui
curs opţional este difuzarea în rândurile unui auditoriu variat şi numeros a informaţiilor detaliate
privitoare la Holocaust. In felul acesta se poate lărgi baza informatională a elevilor şi profesorilor
în acest domeniu. Necesitatea unui asemenea curs opţional porneşte de la prezenţa în Programa
de istorie pentru clasa a VII-a, a temei ”Al II-lea război mondial”, iar în cadrul acesteia se
studiază şi problematica Holocaustului. Având în vedere complexitatea acestei probleme,
consider necesară extinderea studierii ei printr-un curs opţional, adecvat particularităţilor de
vârstă specifice elevilor din clasele de gimnaziu.

ARGUMENTE IN FAVOAREA ACESTUI CURS OPȚIONAL

Cursul acesta opţional îşi propune ca în decursul anului şcolar viitor să aducă la cunoştiinţă
elevilor repere despre poporul evreu, cultura şi civilizaţia evreiască şi drama prin care a trecut
acest popor. Elevii vor fi familiarizaţi cu elemente semnificative ale istoriei, vor cunoaşte noţiuni
despre poporul evreu, apariţia evreilor în Europa şi în România, antisemitism, legi potrivnice
evreilor şi deciziile din anii ’30-’40. Elevii vor putea sesiza asemănări şi deosebiri, evoluţii şi
interferenţe culturale, vor cunoaşte elemente legate de aportul evreilor în societate.
 Prin cursul optional propus elevii îşi vor îmbogăţi vocabularul, competenţele de comunicare
şi interacţiune şi vor conştientiza accentul care trebuie pus pe valoarea umană, solidaritate,
egalitatea şanselor sau drepturile omului. Elevii vor şti să utilizeze informaţiile însuşite la alte
discipline (istorie, geografie, literatură, etc.). Aceştia vor beneficia şi de observarea şi studiul
unor documente autentice prin intermediul mijloacelor audio-video, a tehnologiei moderne dar şi
prin contact direct cu diverse opere tematice. Alte argumente în favoarea acestui curs opţional:

- stimularea motivaţiei elevilor faţă de acest fenomen şi de obiectul de studiu implicit;

- dorinţa de a oferi noi cunoştiinţe despre această tragedie umană din secolul XX;

- prezervarea memoriei celor care au suferit şi au murit în timpul Holocaustului;

- dobândirea de cunoştiinţe despre cadrul istoric şi geografic în care s-a format şi a evoluat
poporul evreu, a civilizaţiei, culturii şi religiei acestui popor;

- integrarea istoriei evreilor din România, istoriei evreilor din Europa;

- înţelegerea contextului internaţional şi a cauzelor care au generat Holocaustul;

- definirea şi recunoaşterea principalelor aspecte legate de desfăşurarea acestui fenomen;

- integrarea Holocaustului, ca fenomen istoric în epocă;

- formarea unei atitudini corecte faţă de fenomenul Holocaustului şi combaterea tendinţelor de

negare a acestuia.

COMPETENȚE GENERALE

Receptarea corectă a fenomenului studiat;

Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;

Îmbogăţirea limbajului istoric în cadrul comunicării orale şi scrise;

Întocmirea unor portofolii-personale, care să cuprindă referate, comunicări, hărţi, planşe,

afişe, etc.;

Stimularea interesului pentru cunoaştere în general.

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE INVĂŢARE

Competente specifice Activităţi de învăţare

C1 - cunoaşterea termenilor specifici culturii explicarea termenilor specifici culturii,
şi civilizaţiei evreilor;
C2 - redactarea unor scurte eseuri şi referate
despre istoria evreilor din România;
C3 - distingerea genezei şi efectelor unui fapt
istoric;
C4 - identificarea şi descrierea unor aspecte
specifice vieţii religioase evreieşti;
C5 - întocmirea tabloului unei perioade
istorice identificând schimbãrile intervenite; - să folosească surse concludente pentru
C - folosirea în contexte noi a termenilor schimbările produse;
6
învãţaţi;
C7 - dezvoltarea încrederii faţă de
capacitatea proprie de investigaţie şi creaţie
originală;
C8 - clasificarea nedreptăţilor săvârşite de
anumite popoare;
C9 - distingerea influenţelor unor
conducători asupra unor decizii luate
împotriva evreilor.
- exerciţii pentru identificarea şi
civilizaţiei şi religiei evreilor;
- investigarea unor surse pentru a
evidenţia interferenţele cu alte domenii;
- să exemplifice prin realizarea unor
eseuri şi referate corect concepute din
punct de vedere ştiinţific (Poporul evreu,
De ce Holocaustul?, Evreii din România,
Regimul antonescian şi evreii, Legislaţia
antievreiască etc.);
- să comenteze diferite interpretări;
- să descopere unele noţiuni cu caracter
religios direct sau indirect şi să surprindă
caracteristicile acestora;
identificarea aspectelor reprezentative
pentru o perioadă anume, precum şi
- conceperea unor articole despre evrei şi
Holocaust şi participarea cu diverse ocazii
cu lucrări la diferite concursuri;
- să întocmească referate si proiecte pe
tema - Mărturii ale supravieţuitorilor
„lagărelor morţii”
- să îşi asume responsabilităţile necesare
pentru rezolvarea unor sarcini diferite;
- să ia contact cu diferite mărturii istorice
pe această temă;
- să consulte reperele bibliografice cele
mai sugestive şi să acceseze diverse surse
multi-media pentru studierea legislaţiei
corespunzătoare;
 - să studieze unele documente tematice.

VALORI ŞI ATITUDINI

- Analiza critică a acţiunilor unor pesonaje istorice studiate;

- Aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la prezent;
- Inducerea unei atitudini corecte faţă de problemele controversate ale
istoriei.

CONŢINUTURI

Cap. I. Noţiuni introductive

1. Prezentarea generală a cursului
2. Ce este Holocaustul?
3. De ce trebuie studiat Holocaustul.

Cap. II. Poporul evreu în Antichitate

1. Ţara Sfântă
2. De la ,,hoinari’’ ai deşertului la întemeierea regatului evreu
3. Regatul evreilor
4. Religia evreilor
5. Moştenirea culturală evreiască.

Cap. III. Evreii în Evul Mediu

1. Evreii în spaţiul european
2. Evreii în Ţările Române.

Cap. IV. Evreii din România

1. Manifestări antisemite
2. Antisemitismul european
3. Antisemitismul în România
4. Evreii în secolul al XIX-lea
5. Evreii în perioada 1914-1919
6. Evreii în perioada interbelică
7. Gruparea legionară şi regimul antonescian
8. Legislaţia antisemită.
Cap. V. Holocaustul
1. Definiţie.Terminologie
2. Declanşarea acestui proces
3. Acţiunile lui Adolf Hitler
4. Statele şi regimurile implicate
5. Exterminarea evreilor din Europa
6. Lagărele morţii; Jurnalul Annei Frank
7. Excluderea evreilor din societatea româneasca în anii 1938-1940
8. Acţiuni de solidaritate în România
9. Deportarea si exterminarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Nord
10. Holocaustul din N-V Transilvaniei sub regimul horthyst.

Cap. VI. Evreii după al II-lea război mondial

1. Naşterea statului Israel
2. Prezenţa evreilor pe teritoriul României
3. Perceperea Holocaustului în perioada postbelică
4. Situaţia actuală.

Cap. VII. Realizare de proiecte. Recapitulare finală

Strategii didactice
Metode Mijloace
Harta
Buzz-groups Atlasul
Expunerea Planşe
Investigaţia Reviste
Descrierea Pliante
Descoperirea Planiglobul
Conversaţia Imagini
Modelarea Literaturã de specialitate
Problematizarea Dicţionare
Studiul de caz Material arheologic
Comunicarea Tehnologia IT
Organizatorul grafic Mijloace audio-video

Modalităţile de realizare a evaluării

 Evaluare iniţială
 Evaluare continuă (formativă)
 Evaluare cumulativă (sumativă, globală)
Metode tradiţionale de evaluare
 probe scrise
 probe orale
 probe practice
Fiecare din aceste metode tradiţionale are avantaje şi dezavantaje. Din acest motiv, ele trebuie
combinate într-un mod optim.

Metode alternative de evaluare

Observarea sistematică a comportamentului elevului prin:
 fişe de evaluare/autoevaluare
 liste de control/verificare
 scări de clasificare
 investigaţia
 proiectul
 referatul
 portofoliul
 autoevaluarea.

SUGESTII METODOLOGICE
- Vizitarea unui muzeu evreiesc, a unei sinagogi, a unui cimitir evreiesc;
- Realizarea de observaţii pe fişe proprii de lucru, studii de caz, dezbateri argumentate;
- Operarea cu diferite alternative (reale sau imaginate) pentru descoperirea adevărului
istoric;
- Elaborarea de referate, proiecte sau portofolii, individuale sau în grup;
- Folosirea unor metode active – descoperirea, problematizarea, demonstraţia argumentată
- pentru formarea unor competenţe durabile;
- Realizarea de eseuri care să conţină termeni istorici adecvaţi. Exerciţii de selectare a
sensului corect al termenilor istorici;
- Utilizarea gândirii critice şi investigaţiei;
- Integrarea noilor tehnologii în procesul de predare-învăţare;
- Compararea mai multor documente care prezintă aceeaşi problemă istorică;
- Folosirea jocului de simulare în prezentarea unor evenimente istorice. Vizionarea unor
filme didactice şi comentarea acestora;
- Exerciţii de stabilire a ordinii logice a unor evenimente. Ordonarea mai multor
evenimente pe o axă a timpului. Exerciţii de citire a unor frize cronologice, grafice,
tablouri sinoptice. Exerciţii de citire a hărţilor istorice. Exerciţii de amplasare pe o „hartă
albă” a unor evenimente studiate. Exerciţii de ierarhizare a cauzelor unui eveniment sau
proces istoric;
- Alcătuirea de biografii şi portrete ale personalităţilor istorice;
- Consultarea unor lucrări de referinţă (dicţionare, bibliografie);
- Alcătuirea unui glosar de termeni;
- Alcătuirea fişelor de lectură.
Activităţi complementare
- Ziua Internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului – 27 ianuarie;
- Vizitarea Cimitirului evreiesc şi a Sinagogii din Alba Iulia;
- Vizitarea Muzeului Memorial al Holocaustului - Simleu Silvaniei, Jud. Salaj;
- Realizarea unei colecţii de CD-uri, DVD-uri cu problematica studiată;
- Vizionarea unor filme artistice adecvate temei: ”Pianistul”, „Lista lui Schindler”, precum
şi a unor documentare.

BIBLIOGRAFIE

Moshe Carmilly-Weinberger, Istoria evreilor din Transilvania 1623-1944, Ed. Enciclopedică,

Bucureşti, 1994;

Volovici Leon, Ideologia naţionalistă şi problema evreiască în România anilor ‘30,

Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995;

Moshe Carmilly-Weinberger, Drumul vieţii, Cluj-Napoca, 1996;

Iancu Carol, Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, Ed. Hasefer,
Bucureşti, 1996;

Hilberg Raul, Exterminarea evreilor din Europa, vol.I-II, Ed.Hasefer, Bucureşti, 1997;
Ioanid Radu, Evreii sub regimul Antonescu, Ed.Hasefer, Bucureşti, 1998;

Poliakov Leon, Istoria antisemitismului, vol.I-IV, Ed.Hasefer, Bucureşti, 1999;

Dawidowicz S. Lucy, Războiul împotriva evreilor (1933-1945), Ed. Hasefer, Bucureşti, 1999;
Ancel Jean, Contribuţii la istoria României.Problema evreiască, vol.I-II, Ed. Hasefer,
Bucureşti, 2001;
Gotz Aly, Soluţia finală, Ed.Hasefer, Bucureşti, 2001;

Lya Benjamin, Prigoana şi rezistenţa în istoria evreilor din România. 1940-1944, Editura
Hasefer, Bucureşti, 2001;

Lustig Oliver, Dicţionar de lagăr, Ed. Hasefer, Bucureşti, 2002;

Shafir Michael, Între negare şi trivializare prin comparaţie. Negarea Holocaustului în

ţările postcomuniste din Europa Centrală şi de Est., Ed. Polirom, Iaşi, 2002;

Braham L. Randolph, Politica genocidului, Ed. Hasefer, Bucureşti, 2003;

Gyémánt Ladislau, Evreii din Transilvania. Destin istoric, Cluj-Napoca, 2004.