„Demersuri didactice la disciplina istorie.

Ghid pentru profesori şi învăţători.”

AUTORI:

1. Bîtea Marinela Învăţător, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” , Râmnicu Vâlcea
2. Bolovan Victoria, Învăţător Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Râmnicu Vâlcea
3. Chişavu Nicolae – Profesor, Grup Şcolar „Henri Coandă”, Râmnicu Vâlcea
4. Daneş Mircea – Director, Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 2, Râmnicu Vâlcea
5. Gava Ion - Inspector Şcolar General Adjunct al IŞJ Vâlcea
6. Ghimiş Anca – Profesor, Colegiul Naţional „Gib Mihăescu”, Drăgăşani
7. Mihăeş Camelia – Profesor, Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 5, Râmnicu Vâlcea
8. Moldoveanu Mihai – Inspector Şcolar General al IŞJ Vâlcea
9. Neamţu Aurelia – Profesor, Şcoala cu clasele I-VIII „Take Ionescu” , Râmnicu Vâlcea
10. Ochescu Maria – Director Casa Corpului Didactic Vâlcea
11. Oprica Gheorghe – Profesor, Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii
Călimăneşti
12. Sîiulescu Flavius Cătălin - Inspector de specialitate la IŞJ Vâlcea
13. Stanciu Ion – Director adjunct Grup Şcolar „Henri Coandă”, Râmnicu Vâlcea
14. Stanca Melania Învăţător, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Râmnicu Vâlcea
15. Ulmeanu Dan Laurenţiu – Profesor, Şcoala cu clasele I-VIII „Tudor Vladimirescu”,
Drăgăşani

Colectivul de redacţie:
 Banu Adrian – Profesor, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” , Râmnicu Vâlcea
 Ochescu Maria – Director Casa Corpului Didactic Vâlcea
 Sîiulescu Flavius Cătălin - Inspector de specialitate la IŞJ Vâlcea
CUPRINS
I. Cuvânt introductiv
II. Argument
III. Proiectarea demersului didactic
IV. Metode interactive de predare – învăţare a istoriei
V. Mijloace didactice moderne – Internetul
VI. Evaluarea performanţelor elevilor
VII. Cum alegem manualele şcolare de istorie ?
VIII. Activitatea comisiei metodice
IX. Bibliografie selectivă
 CUVÂNT ÎNAINTE

Învăţământului românesc, la începutul mileniul III, trebuie să facă faţă noilor provocări ale
unei societăţi în schimbare: trecerea de la naţionalism la europenism şi universalism, de la
prejudecăţi etno-rasiale la toleranţă, de la dictatură la democraţie, de la educaţia iniţială la educaţia
permanentă. Aceasta în contextul în care şcoala nu mai deţine monopolul informaţiei, nu mai este
unicul ghid al descoperirii trecutului şi prezentului, fiind concurată serios o dată cu dezvoltarea
mass-media..
Din această cauză, în afara dezvoltării obligatorie instituţională, formarea de resurse umane
este una din direcţiile strategice esenţiale ale reformei sistemului educaţional. Comunitatea cere
astăzi profesorului şi învăţătorului o exigenţă deosebită în ceea ce priveşte pregătirea ştiinţifică şi
metodică, responsabilitatea acestora, ca agenţi ai schimbării, fiind imensă.
Ritmul alert al schimbării lumii contemporane impune profesorului necesitatea îmbunătăţirii
permanente a cunoştinţelor şi tehnicilor de predare învăţare. Pierderea calităţii de „solist” în
favoarea celei de „animator - coordonator”, în relaţia profesor – elev, aduce deplasarea accentului
de pe comunicarea de informaţii (abordarea tradiţională) pe implicarea elevului în formarea
judecăţii individuale şi a simţului de răspundere (abordarea constructivistă). De aceea,
îmbunătăţirea din mers a pregătirii metodico-ştiinţifice, făcută într-o manieră cât mai flexibilă,
contribuie esenţial la calitatea actului educativ şi la menţinerea motivaţiei profesorilor şi
învăţătorilor.
În acest context, salutăm iniţiativa colegilor noştri de a edita lucrarea „Demersuri didactice
la disciplina istorie. Ghid pentru profesori şi învăţători”, lucrare în care sunt abordate, din
perspectiva cerinţelor actuale ale reformei învăţământului, aspecte metodice, teoretice şi practice
ale predării disciplinei Istorie: metode, mijloace de învăţământ, planificarea şi proiectarea activităţii
didactice, alegerea manualelor şi evaluarea şcolară, de la nivelul primar la cel profesional şi liceal.
Materiale didactice de calitate, oferite cu profesionalism şi generozitate de autori, sunt
menite în a-i ajuta pe profesori şi învăţători să-şi îmbunătăţească maniera de predare şi mai ales
să-şi dezvolte propria creativitate. Înţelegând aceste cerinţe profesorii şi învăţătorii vor găsi calea de
echilibru între tradiţie şi modernitate, dar şi între conţinutul programei şi ideile personale şi
comportamentul dorit la elevi.
Acest exemplu pozitiv (care suntem convinşi va fi urmat şi de colegii de alte discipline)
trebuie conjugat şi cu alte tipuri de activităţi de perfecţionare metodico-ştiinţifice, scopul final al
pregătirii profesorilor constând în înzestrarea lor cu abilităţi şi deprinderi etice, intelectuale şi
emoţionale, de care au nevoie pentru a dezvolta acelaşi gen de calităţi elevilor, aşa cum cere
societatea,

Profesor Mihai Moldoveanu,

Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea
.
 ARGUMENT

Născută din „dorinţa” autorilor de a împărtăşi din experienţa anilor de activitate la catedră,
lucrarea „Demersuri didactice la disciplina istorie. Ghid pentru profesori şi învăţători.” se
adresează deopotrivă tinerilor debutanţi în ale profesiei cât şi cadrelor didactice cu vechime, ştiut
fiind faptul că niciodată nu este prea târziu să înveţi.
Ghidul încearcă să pună la dispoziţia colegilor un instrument de lucru util care să-i ajute să
înţeleagă mai bine evoluţiile înregistrate în predarea istoriei, cât şi implicaţiile pe care aceste
schimbări le au asupra activităţii curente la clasă. Lucrarea reprezintă o încercare de iniţiere în
demersurile organizării şi planificării activităţii, alegerii manualelor, proiectării şi predării unei
lecţii la clasă, evaluării elevilor, etc. având un pronunţat caracter aplicativ, cu valoare de „bune
practici”
Structural Ghidul este împărţit în 6 capitole, încadrate de un Cuvânt înainte şi de o
Bibliografie selectivă.
Primul capitol Proiectarea demersului didactic explică teoretic şi aplică practic
metodologia acestei proiectări,oferind variante posibile la care profesorul / învăţătorul se poate
raporta şi pe care le poate adapta, completa sau înlocui, intervenind creator în funcţie de condiţiile
educaţionale date. Varietatea de planificări şi proiectări scoate în evidenţă, dacă mai era cazul, că în
acest domeniu nu există o reţetă a succesului; consecvenţa dovedită de ciornele şterse şi modificate,
învăţarea din erorile inerente, consultarea lucrărilor de specialitate, practica de zi cu zi, schimbările
şi achiziţiile vizibile la elevi, toate acestea vor aduce satisfacţie propunătorului.
Capitolul al II-lea, Metode interactive de predare – învăţare a istoriei, aduce în discuţie
10 metode didactice, care fac din elev centrul de interes al lecţiei, profesorului revenindu-i un
aparent rol secundar. Deşi catalogat drept nou, acest mod de abordare a relaţiei profesor-elev
datează de la sfârşitul secolului XVIII, mărturie stând lucrarea Emil, scrisă de Jean Jacques
Rousseau. Explicitarea (fişă tehnică şi aplicaţie practică) selectivă pentru acest tip de metodă
didactică, nu a ţintit excluderea metodelor clasice, considerate prea cunoscute, ci a vizat
introducerea lor în demersul didactic cotidian şi suplinirea unor eventuale carenţe obiective de
informare / formare. Introducerea acestora în cadrul orelor de curs constituie fără îndoială o
modalitate de atragere a elevilor spre disciplina Istorie, ştiut fiind dezinteresul aproape general al
elevilor de astăzi faţă de actul educaţional..
În cadrul capitolului al III-lea, rezervat, Mijloacelor didactice moderne nu ne-am propus
inventarierea acestui tip de resurse, concentrându-ne exclusiv asupra Internetul–ui. Motivaţia
acestei alegerii este dată de faptul că este cea mai mare reţea de comunicare, documentare şi schimb
de informaţii din lume, oferind multiple posibilităţi de utilizare în cadrul demersului didactic istoric
. Aplicabilitatea didactică trebuie însă îndrumată, căci nu întotdeauna adresa–sursă deţine informaţii
certificate din punctul de vedere al ştiinţei istorice. De aceea am adăugat o listă selectivă a site-
urilor care pot fi consultate şi folosite ca demne de încredere în actul de predare – învăţare.
Folosirea acestui mijloc modern nu presupune doar preluarea de informaţii (vezi cazul atâtor
referate prezentate de elevi), ci şi prelucrarea lor critică, comparativă oferind posibilitatea
multiperspectivităţii în istorie.
Evaluarea performanţelor elevilor, conţinutul capitolului al IV-lea, întregeşte şi valorifică
binomul predare – învăţare. Împărţit în demersuri teoretice şi aplicaţii practice, acest capitol
prezintă tipurile de evaluare, funcţiile acesteia şi modalităţi de evaluare concretizate în exemple,
posibile repere în proiectării acestei secvenţe a actului educaţional. Stabilirea încă de la început a
finalităţii activităţii cu elevii, stabilirea valorilor şi atitudinilor ce trebuie cultivate în cadrul lecţiei
de istorie, utilizarea de către profesor / învăţător a metodelor de evaluare de tip formativ, elaborarea
de instrumente de evaluare adecvate situaţiilor de învăţare complexă şi evaluarea pe durate mici şi
mijlocii a succesului şcolar reprezintă direcţii de abordare a didacticii predării istoriei, ce corespund
cerinţelor procesului de reformă a învăţământului din România.
Capitolul V Cum alegem manualele şcolare de istorie ? abordează problematica selecţiei
manualului de istorie în contextul ofertei de manuale alternative. Alegerea unui manual şcolar care
să corespundă atât specificului colectivului de elevi cu care lucrează, cât şi cerinţelor didacticii
moderne, presupune cunoaşterea şi aplicarea de către profesor a unor criterii orientative în procesul
de selecţie, referitoare la adecvarea la programa şcolară, accesibilitate, componenta ştiinţifică şi
metodică, aspectul grafic şi motivaţional, originalitate etc.
Ultimul capitol, Activitatea comisiei metodice, a fost realizat din perspectiva organizării,
colaborării şi responsabilizării profesorilor de istorie în catedre / comisii metodice. Rolului
informativ / formativ şi managementul de succes al acestor comisii sunt posibile ca urmare a unei
bune proiectări şi concretizări practice a activităţilor şi de gestionarea documentelor ce alcătuiesc
dosarul comisiei.
Speranţa şi convingerea utilităţii acestor „Demersuri didactice la disciplina istorie. Ghid
pentru profesori şi învăţători” nu închid „poarta” eventualelor sugestii, soluţii şi critici
constructive, pe care le aşteptăm, în vederea îmbunătăţirii permanente a acestui ghid, în acord cu
cerinţele educaţional – istorice ale unei Românii integrate în Europa.

Autorii
 PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC

Proiectarea demersului didactic reprezintă una dintre dificultăţile cu care se confruntă orice
profesor. Din această cauză profesorul trebuie să-şi construiască un plan real de activitate,
reflectând personal asupra elementelor programei şcolare, armonizate cu resursele materiale,
procedurale şi temporale de care dispune. Planificarea demersului didactic, etapă cu etapă, permite
ţinerea la zi a bilanţului lecţiilor. Definirea acestei proiectării, drept activitatea de stabilire şi
stăpânire a procesului de predare - învăţare, subliniază importanţă ei.
Proiectarea demersului didactic presupune 1:
 lectura personalizată a programei
 planificarea calendaristică (anuală sau semestrială)
 planificarea secvenţială ( a unităţilor de învăţare sau a lecţiilor)
Punctul de pornire al proiectării demersului didactic îl reprezintă programa şcolară. În noul
context educaţional, prin modelul curricular al proiectării pedagogice, programele şcolare sunt
centrate pe obiective / competenţe stabilite pentru elev în spiritul unui învăţământ formativ 2,
determinând pragmatism şi responsabilitate din partea profesorului animator – coordonator,
specialist şi pedagog.
Planificarea calendaristică anuală sau semestrială, reprezintă un document
administrative, ce are la bază programa şcolară; obiectivele / competenţele şi conţinuturile
prevăzute de acesta fiind optimizate de către profesor cu timpul disponibil în mod real (număr de
ore alocate, săptămâna). Rubrica Observaţii are un rol deosebit, dând posibilitatea profesorului să
noteze – în momentul / după parcurgerea Unităţii de învăţare – idei referitoare la temele /
secvenţele:
o înţelese / înţelese mai greu / neînţelese,
o apreciate / respinse,
o ce trebuie îmbunătăţite / completate / suprimate,
o în care randamentul elevilor este slab / bun,
idei care vor contribui substanţial la planificarea demersului didactic în anul şcolar următor 3.
Se recomandă, pentru acest tip de planificare, următoare rubricaţie

Şcoala …………… Profesor …………….

Disciplina Istorie Anul şcolar ……….
Clasa …………. Număr ore / săptămână ….
Unitatea de Obiective Conţinuturi Număr de Săptămâna Observaţii
învăţare de referinţă ore alocate
/
Competenţe
specifice

Proiectarea secvenţială (a unităţii de învăţare sau a lecţiei) trebuie să aibă în vedere

succesiunea logică a elementelor procesului didactic în vederea atingerii obiectivelor de referinţă /
competenţelor specifice4: identificarea obiectivelor / competenţelor (în ce scop voi face?) →
selectarea conţinuturilor (ce voi face ?) → analiza resurselor (cu ce voi face ?) → determinarea
activităţilor de învăţare (cum voi face ? ) → stabilirea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat ?)

1
MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istoriei. Clasele a IV-a –a VIII-a, Bucureşti, Editura
"Aramis", 2001, p. 19; MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare di aria curriculară Om şi
societate. Învăţământ liceal, Bucureşti, Editura "Aramis", 2001, p. 23;
2
vezi Constantin Cocoş (coord), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Iaşi, Editura
„Polirom”, 1998, p. 208.
3
valabil şi în cazul proiectării Unităţii de învăţare.
4
MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare di aria curriculară Om şi societate. Învăţământ
liceal, Bucureşti, Editura "Aramis", 2001, p. 26;
 Rubricaţia recomandată de CNC pentru planificare Unităţii de învăţare este următoarea:
Şcoala …………… Profesor …………….
Disciplina Istorie Anul şcolar ……….
Clasa …………. Număr ore / săptămână ….
Unitatea de învăţare …. Număr ore alocate …….

Conţinuturi Obiective de referinţă / Activităţi de Resurse Evaluare

Competenţe specifice învăţare

Temele unităţilor de învăţare sunt enunţuri complexe, rod al înţelegerii de către profesor a
scopurilor activităţii sale, acordându-i acestuia libertatea de mişcare în cadrul programei şi
asigurându-i rolurile de facilitator al procesului de învăţare şi de manager al situaţiilor de învăţare.
Conţinuturile, inclusiv detalierile de conţinut, sunt mijloacele prin care pot fi atinse
obiectivele / competenţele sunt prezentate în programă sub forma unor probleme – cheie ce
caracterizează o temă (termeni, concepte, probleme de atins) sau sub forma unor lecţii sau grupuri
de lecţii.
Obiectivele de referinţă / competenţele specifice sunt prevăzute în programa şcolară, ca şi
activităţile de învăţare necesare atingerii acestora, cu menţiunea că aceste activităţi pot fi
modificate, adaptate, completate sau înlocuite cu altele pe care profesorul le consideră necesare
atingerii scopului propus.
Resursele se referă la elementele care asigură transpunerea cu succes în practică a
activităţilor de învăţare, fiind resurse de timp, materiale (mijloace didactice), procedurale (metodele
didactice) şi privind modul de organizare a activităţii clasei (frontală, individuală, pe grupe).
În rubrica evaluare se menţionează tehnicile de evaluare, obiectivele de referinţă /
competenţele specifice devenind itemi de evaluare, evaluarea curentă având un rol preponderent
formativ5 .
Se recomandă la finalul fiecărei unităţi de învăţare să se realizeze evaluarea sumativă.
Proiectarea lecţiei, are ca punct de plecare „citirea” programei. Chiar dacă este considerată
consumatoare de timp şi de energie şi uneori inutilă în contextul spontaneităţii elevilor, o
proiectarea a lecţiei bine gândită anticipează în cea mai mare parte această spontaneitate, fiind un
sprijin în managerierea activităţii didactice: este mult mai uşor în timpul lecţiei să modifici un plan
preexistent decât să construieşti unul nou ! A transforma elevii în elevi care studiază necesită o
proiectare didactică pregătită în timp, cu reveniri şi retuşări, de care nici experienţa nu ne scuteşte.
Improvizaţia este o sursă de imprecizie şi pierdere de timp pentru profesor, plictiseală şi enervare
pentru elevi.
În vederea unei bune proiectări didactice, ne permitem să dăm următoarele sfaturi:
o obiectivele / competenţele operaţionale depind de subiectul lecţiei. Unele obiective /
competenţe nu pot fi operaţionalizate, în acest caz se acordă mai multă atenţie
obiectivelor / competenţelor informative şi formative
o pragmatismul profesorului trebuie să apară în momentul stabilirii obiectivelor /
competenţelor, limitându-se la un număr mai mic de obiective / competenţe, ce pot fi
atinse în timpul stabilit.
o obiectivele / competenţele trebuie să fie simple, observabile şi măsurabile, pentru că ele
vor fi criterii de evaluare şi autoevaluare - folosiţi verbele active !
o metodele didactice trebuie să asigure atingerea obiectivelor / competenţelor lecţiei.
o elevii trebuie să fie motivaţi pe tot parcursul lecţiei, prin situaţii de învăţare care „să- i
ţină în priză”. Motivarea iniţială este esenţială, determinându-i pe elevii să dorească să
înveţe (întrebările iniţiale trebuie să fie simple pentru a asigura participarea tuturor
elevilor )
o sursele istorice selectate pentru lecţie trebuie să presupună participarea activă a elevilor.
o scopul evaluării nu este de a selecţiona elevii, ci de a-i promova şi integra în societate,
remediind eventualele deficienţe.

5
vezi infra capitolul referitor la evaluare.
 Proiectul didactic se structurează în funcţie de tipul lecţiei:
 mixtă,
 de fixare a cunoştinţelor şi formare de priceperi şi deprinderi,
 de verificare şi apreciere a cunoştinţelor,
 de recapitulare şi sistematizare6.
Rubricaţia unui proiect didactic ar putea fi următoarea:

Profesor:
Data:
Unitatea şcolară:
Clasa:
Unitatea de învăţare:
Lecţia:
Tipul lecţie:
Obiective operaţionale / informative / formative:
Resurse materiale:
procedurale:
de timp:
Modalităţi de evaluare:
Forma de organizare a activităţii elevilor
Scenariu didactic:

Obiectiv Momentu Conţinutul Resurse Activitate Resurse Activitate Evaluare

ul l lecţiei ştiinţific al materiale a procedura a
lecţiei profesoru le elevilor
lui

Exemplificăm în paginile următoare aceste scurte consideraţii teoretice, principiul

prezentarea proiectării demersului didactic, învăţământ primar, gimnazial, liceal şi profesional

6
Constantin Cocoş (coord), op. cit, pp. 201 – 206; Gheorghe Tanasă, Metodica predării istoriei, Iaşi, Editura „Spiru
Haret, 1996; Ştefan Păun, Didactica istoriei, Bucureşti, Editura "Corint", 2002, pp. 105 –109.
CICLUL PRIMAR
CLASA A IV-A
Planificarea calendaristică anuală
Nr. semestrul Nr.
Unităţi de învăţare Obiective de referinţă Perioada Observaţii
crt. ore
1. Istorie locală 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 4.1 4
Popoare de ieri şi de astăzi 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1;
2. 6
3.2; 4.1; 4.3
3. Conducători, eroi, evenimente 1.1; 1.2: 2.1; 3.1; 4.1; 4.2 9
Călători şi călătorii 1.1; 1.2; 1.4; 2.1; 2.2;
4. 4
3.3; 4.2
5. Castele, cetăţi, oraşe 1.1; 1.3; 2.1; 4.2 7
6. Europa unită 1.3; 2.1; 3.3; 4.1; 4.2 2

Proiectarea unităţii de învăţare

SEMESTRUL I
Obiective Strategii didactice Nr.
Conţinuturi de învăţare de Suporturi de învăţare Evaluare de
Metode, procedee Tipuri de activităţi
referinţă ore
I. Istorie locală 1.1; 1.2; Observarea dirijată Activitate frontală Ilustraţii Fişe de 3+1
1. Familia 1.3; 2.1; Învăţarea intuitivă Activităţi în perechi Caiete auxiliare evaluare
2. Vecinii şi comunitatea. 4.1 Conversaţia Activitate în echipă Planşe didactice „Trecutul ne
Aşezările umane Explicaţia Activitate independentă Vizită la „Muzeul satului” învaţă!”
3. Ocupaţii. Viaţa Exerciţiul Documente personale
cotidiană Demonstraţia Fişe de lucru
4. copilăria de ieri şi de Problematizarea Atlas istoric
azi Învăţarea prin Activitate frontală,
Istorie distractivă descoperire independentă
Jocul didactic
Jocul de rol
Evaluare
II. Popoare de ieri şi de azi 1.1; 1.2; Studiul de caz Activitate frontală Ilustraţii „Popoare 5+1
1. Dacii 1.3; 2.1; Observarea dirijată Activităţi în perechi Caiete auxiliare europene de
2. Romanii 3.2; 4.1; Învăţarea intuitivă Activitate în echipă Planşe didactice ieri şi de azi”
3. Grecii. Galii. Slavii. 4.3 Conversaţia Activitate independentă Hărţi istorice
Turcii Explicaţia Lecturi istorice
4. Românii Exerciţiul Vizită la „Muzeul de istorie”
5. Ungurii. Germanii. Demonstraţia Fişe de lucru
Francezii Problematizarea Atlas istoric
6. Ruşii. Sârbii. Bulgarii Învăţarea prin
descoperire
Jocul didactic Activitate frontală,
Jocul de rol independentă
Recapitulare. Evaluare
III. Conducători, eroi şi 1.1; 1.2; Observarea dirijată Activitate frontală Ilustraţii „Strămoşii 8+1
evenimente 2.1; 3.1; Învăţarea intuitivă Activităţi în perechi Caiete auxiliare noştri”
1. Alexandru cel Mare 4.1; 4.2 Conversaţia Activitate în echipă Planşe didactice
2. Decebal şi Traian Explicaţia Activitate independentă Hărţi istorice „Mari
3. Carol cel Mare Exerciţiul Portrete ale personalităţilor luptători
4. Dragoş Demonstraţia istorice pentru
5. Mircea cel Bătrân Problematizarea Fişe de lucru neatârnare”
6. Vlad Ţepeş Învăţarea prin
7. Ştefan cel Mare descoperire
8. Mihai Viteazul Jocul didactic
9. Constantin Jocul de rol
Brâncoveanu
10. Napoleon
11. Avram Iancu Activitate frontală,
12. Alexandru Ioan Cuza independentă
13. Carol I
Recapitulare. Evaluare
SEMESTRUL AL II-LEA

III. Conducători, eroi şi

evenimente
14. Regina Maria
15. Ecaterina Teodoroiu
IV. Călători şi călătorii 1.1; 1.2; Observarea dirijată Activitate frontală Ilustraţii „Călătorii şi 3+1
1. Marco Polo 1.4; 2.1; Învăţarea intuitivă Activităţi în perechi Caiete auxiliare expediţii”
2. Cristofor Columb 2.2; 3.3; Conversaţia Activitate în echipă Lecturi istorice
3.Magellan 4.2 Explicaţia Activitate independentă Portrete
4. Badea Cârţan Demonstraţia Fişe de lucru
5. Spătarul Milescu Problematizarea CD-uri, DVD-uri
6. Emil Racoviţă Învăţarea prin Excursii imaginare
7. Călătoria în cosmos descoperire Activitate frontală,
Recapitulare. Evaluare Jocul didactic independentă
Jocul de rol
V. Castele, cetăţi, oraşe 1.1; 1.3; Observarea dirijată Activitate frontală Ilustraţii „Locuri şi 6+1
1. Castelul Huniazilor 2.1; 4.2 Învăţarea intuitivă Activităţi în perechi Caiete auxiliare monumente istorice”
2. Castelul Bran Conversaţia Activitate în echipă Excursii
3. Castelul Peleş Explicaţia Activitate independentă CD-uri, DVD-uri
4. Bucureşti Exerciţiul
5. Cluj-Napoca Demonstraţia
6. Iaşi Problematizarea
7. Sibiu Învăţarea prin
8. Suceava descoperire
9. Târgovişte Jocul didactic
10. Curtea de Argeş Jocul de rol
11. Roma
12. Viena
13. Constantinopol Activitate frontală,
14. Veneţia independentă
15. Versailles
Recapitulare. Evaluare
VI. Europa unită 1.3., 2.1; Observarea dirijată Activitate frontală Caiete auxiliare „România şi Uniunea 1+2
Uniunea Europeană 3.3; 4.1; Învăţarea intuitivă Activităţi în perechi Steagul U.E Europeană”
4.2 Conversaţia Activitate în echipă Moneda U.E
Explicaţia Activitate independentă Harta U.E.
Exerciţiul
Învăţarea prin
descoperire
Evaluare Jocul didactic Activitate frontală,
Jocul de rol independentă
VII. Recapitulare. 1.2; 3.1; Observarea dirijată Activitate frontală „Roata istoriei” 2
Evaluare finală 4.2 Învăţarea intuitivă Activităţi în perechi
Momente si personalităţi Conversaţia Activitate în echipă
din istoria românilor Exerciţiul Activitate independentă
Problematizarea Activitate frontală,
Învăţarea prin independentă
descoperire
Jocul de rol
PROIECT DIDACTIC
Propunător:
Data:
Şcoala:
Clasa de aplicaţie: a IV-a
Ciclul curricular : de dezvoltare
Aria curriculară : Om şi societate
Obiectul de învăţământ : Istorie
Subiectul lecţiei : Carol I (1866 - 1914); Castelul Peleş
Tipul lecţiei: mixtă
Obiective cadru:
Investigarea şi interpretarea faptelor şi proceselor istorice
Obiective de referinţă:
Să descrie într-o manieră simplă şi clară un fapt, proces istoric folosind surse istorice indicate
Să observe şi să compare fapte istorice punând în evidenţă schimbările survenite
Obiective operaţionale:
a. Cognitive b. Afectiv-volitive c. Psiho –
motorii
O1 Să enunţe principalele realizări din timpul O6 Să participe activ şi cu O9 Să adopte o
domniei lui Carol I interes la desfăşurarea poziţie
O2 Să motiveze cu date, fapte, evenimente faptul activităţii corespunzătoare
că domnia lui Carol I a constituit o continuare a O7 Să manifeste interes în bancă
celei lui Al. Ioan Cuza pentru căutarea şi păstrarea
O3 Să motiveze cu ce scop a fost construit surselor istorice
castelul Peleş O8 să demonstreze interes
O4 Să conştientizeze importanţa castelului în pentru înţelegerea spaţiului şi
prezent timpului istoric
O5 Să opereze corect cu noţiunile istorice:
dispută, Prusia, moravuri etc
Strategii didactice de tip dialogat (conversaţia euristică, clasică) / de tip expozitiv (explicaţia) /
bazate pe activitatea independentă a elevilor
Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe
Evaluare: continuă, formativă
Bibliografie:
1. ghid – Muzeul Naţional Peleş – Sinaia. România
2. Curriculum pentru învăţământul primar
3. Manual de istorie pentru clasa a IV-a
4. www.peles.ro
SCENARIUL DIDACTIC
1. Moment organizatoric
Se creează atmosfera necesară bunei desfăşurări a orei de istorie. Se pregăteşte materialul didactic.
2. Captarea atenţiei
Completarea textului lacunar: „ _____________ a fost primul rege al României. Sub conducerea lui
a fost adoptată prima Constituţie a ţării în anul _________, proclamându-se chiar de la început
numele oficial al statului: România.”
Despre cine este vorba? (R: Carol I). Care este anul adoptării Constituţiei? (R: 1866). La ce a
contribuit regele Carol I? ( R: la modernizarea României; cucerirea independenţei la 9 mai 1967;
dezvoltarea culturii etc. )
3. Anunţarea temei
Astăzi vom „vizita” vestitul Castel Peleş, construit în timpul domniei lui Carol de Hohenzollern –
Sigmaringen.
4. Dirijarea învăţării
Cunoştinţele oferite de manual vor fi completate cu date mai amănunţite: În anul 1873 principele
Carol de Hohenzollern – Sigmaringen începe construirea Castelului Peleş la Sinaia (localitate care
la acea dată se numea podul Neagului) pe locul cunoscut sub numele de Pietrele Arse. Piatra
fundamentală a castelului va fi pusă pe 10 / 22 august 1875.Planurile reşedinţei sunt realizate de
arhitectul Wilhelm Daderer, de şcoală germană După 1876 lucrările Peleşului sunt lăsate în grija
arhitectului Johannes Schutz. Pe 7 octombrie 1883 are loc inaugurarea oficială. Lucrările dintre
1893 – 1914 au fost încredinţate arhitectului ceh Karel Liman.Caracteristicile arhitecturii exterioare
ale Castelului Peleş sunt specifice stilului neorenaşterii germane. Terasele castelului în stilul
neorenaşterii italiene sunt împodobite cu statui, vaze, coloane, fântâni etc. Ca şi la exterior, şi în
interior se întâlnesc elemente ale neorenaşterii germane, dar există şi încăperi în diverse alte stiluri,
reluări ale renaşterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano – maur,
turcesc etc.
5. Fixarea cunoştinţelor
Se face pe baza ilustraţiilor (ghid şi pagina web) ce prezintă aspecte interioare şi exterioare ale
castelului (Holul de onoare, Sala mare de arme, Sala florentină, Sala maură etc.)
6. Evaluare formativă
Imaginaţi-vă o călătorie la Castelul Peleş folosind informaţiile oferite de lecţie.
7. Încheierea activităţii
Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea, evidenţiindu-se în special
răspunsurile elevilor.
8. Tema pentru acasă : elevii vor îndeplini cerinţele exerciţiilor de pe caietul auxiliar la lecţia
respectivă

PROIECT DIDACTIC
Data:
Clasa:
Aria curriculară:
Unitatea de învăţare: Conducători, eroi şi evenimente
Conţinutul (lecţia): Mihai Viteazul şi Unirea
Motivaţia: Prin intermediul cunoştinţelor expuse în cadrul acestei lecţii, elevii vor reţine
principalele aspecte ale domniei lui Mihai Viteazul, primul unificator al ţărilor române
Tipul lecţiei: predare – învăţare
Obiectiv de referinţă:
Receptarea noilor realităţi existente în ţările române în timpul domniei lui Mihai Viteazul
Obiective operaţionale:
a. Capacităţi de b. Capacităţi de tip c. Aptitudini d. Atitudini
comunicare cognitiv
O1 Să definească O3 Să prezinte O6 Să discute pe baza O9 Să perceapă
termeni istorici noi cronologic evoluţia textelor din manual semnificaţia deosebită
(tribut, coaliţie, evenimentelor din O7 Să realizeze o a „faptei” lui Mihai
principat, paşalâc, timpul domniei lui bandă cronologică cu Viteazul pentru urmaşi
confruntare armată, Mihai Viteazul principalele momente
diplomaţie) O4 Să expună cauzele ale domniei lui Mihai
O2 Să utilizeze şi condiţiile specifice Viteazul
termeni istorici daţi în ale unirii săvârşite de O8 Să urmărească şi să
contexte noi domnitorul român identifice pe hartă
O5 Să reţină traseul campaniei
importanţa şi urmările militare dusă de
unirii de la 1600 Mihai Viteazul
Strategia didactică
a. Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea, exerciţiul, munca independentă
b. Resurse materiale:
Manual, Ed. Humanitas Educaţional, p. 48 – 49
Manual, Ed. Didactică şi Pedagogică, p. 40 – 41
Atlas şcolar de istorie universală (p. 32 - 33) – Mihai Manea, Adrian Pascu
Tabla, creta
Fişe de evaluare, seturi de întrebări
c. Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe
Evaluare: continuă, formativă
SCHEMA LA TABLĂ
Mihai Viteazul (1593 – 1601)
1. Situaţia (politică europeană) Ţărilor Române
Ţările Române se aflau sub dominaţia otomană
Tributul şi alte obligaţii ale ţărilor Române faţă de otomani crescuseră foarte mult
Regatul Ungariei fusese transformat în paşalâc otoman
Transilvania devenise principat aflat sub suzeranitate otomană
2. Lupta antiotomană (cu turcii)
Mihai Viteazul s-a alăturat Ligii Sfinte (Creştine) alături de principele Transilvaniei şi de
domnitorul Moldovei
A declanşat răscoala antiotomană – Bucureşti 1594 şi pe linia Dunării
1594 – refuză să mai plătească tribut turcilor
Armatele trimise se sultan să-l înlăture pe domnitorul român sunt învinse de Mihai Viteazul în
luptele de la Călugăreni (august 1595) şi Giurgiu (octombrie 1595)
În urma victoriilor, obţine independenţa
A încheiat pace cu turcii (1597) cu condiţia plătirii tributului
A încheiat o alianţă (1598) cu Rudolf al II-lea, împăratul habsburgic
3. Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul
Cauza – în ciuda păcii, pericolul otoman nu fusese înlăturat. Mai mult, în Moldova şi în
Transilvania veniseră la tron conducători supuşi turcilor; rămas singur în faţa otomanilor Mihai
Viteazul hotărăşte unirea celor trei ţări
În 1599 devine stăpânul Transilvaniei după victoria asupra principelui Andrei Bathory
În mai 1600 intră în Moldova şi îl alungă pe domnitorul Ieremia Movilă
La 27 mai 1600, Mihai Viteazul se autointitulează „domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a
toată ţara Moldovei”.
4. Destrămarea unirii
Unirea a nemulţumit marile puteri: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic şi Polonia care uneltesc
împreună cu nobilimea maghiară din Transilvania
După mai multe lupte, Mihai a fost ucis în anul 1601 pe Câmpia Turzii (complot organizat de
generalul Basta).
Capul retezat al domnitorului a fost adus în Ţara Românească de către boierii Buzeşti şi este
îngropat la Mânăstirea Dealu
5. Importanţa domniei
A împiedicat Imperiul Otoman să cucerească ţara Românească
A recâştigat independenţa Ţării Româneşti
Unirea realizată de el a inspirat generaţiile următoare care au vizat să construiască un stat românesc
SUCCESIUNEA SECVENŢELOR DE ÎNVĂŢARE

Conţinutul informaţional –
Strategii
Momentele Obiective formativ
Dozare Evaluare
lecţiei operaţionale Activitatea Activitatea
Metode Mijloace
învăţătorului elevilor
1. Moment Asigură Se pregătesc 2
organizatoric condiţiile pentru lecţie minute
necesare unei
bune
desfăşurări a
lecţiei şi
solicită elevii
să se
pregătească
pentru lecţie
2. O1 Verifică cu Elevii tratează 10 Descoperirea Texte prezentate Observare
Verificarea ajutorul unor următoarele minute Lucrul cu Xerox sistematică
cunoştinţelor texte istorice subiecte: izvoare
anterioare noţiunile Dragoş Vodă şi istorice
predate alţi întemeietori Studiul de
anterior de ţară text
referitoare la: Domnia lui
Dragoş Vodă Mircea cel
Negru Vodă Bătrân
Mircea cel Semnificaţia
Bătrân istorică a
Ştefan cel domniei lui
Mare Ştefan cel Mare
şi principalele
sale bătălii
3. Anunţarea Informează Receptează 2 Expunerea Tabla
subiectului pe elevii că mesajul minute
şi a vor primi
obiectivelor informaţii
operaţionale referitoare la
Mihai
Viteazul,
primul
unificator al
Ţărilor
Române
Enunţă
obiectivele
4. Dirijarea O2, O3, O4, Prezintă: Receptează 25 Expunerea Tabla Observarea
învăţării O5 Textele mesajul, citesc minute Explicaţia Textele sistematică
Harta pe rând textele Descoperirea xerocopiate
Schema la şi răspund la Studiul pe Harta
tablă întrebările din text
josul lor, Conversaţia
obţinând astfel euristică
informaţiile
necesare
întocmirii
schemei la
tablă.
Urmăresc
explicaţiile date
pe hartă.
Notează pe
caietele de clasă
schema de la
tabla.
5. Fixarea O6 Prezintă o Completează 10 Conversaţia Banda cronologică
cunoştinţelor banda cu locurile libere minute de fixare Harta mută
evaluare principalele din dreptul Activitate
 date din datelor cu individuală
timpul evenimentele
domnie lui corespunzătoare
Mihai şi adăuga
Viteazul si o numele lipsă de
harta mută pe harta mută
6. Tema Anunţă tema: Îşi notează tema 1 min Expunerea Tabla
pentru acasă Însuşirea
cunoştinţelor
predate
Citirea
poeziei
“Cântecul lui
Mihai
Viteazul” de
Vasile
Alecsandri

FIŞĂ DE EVALUARE

Ordonează cronologic, pe banda timpului, principalele evenimente ale domniei lui Mihai Viteazul.
Înscrie în caseta de deasupra datei, numărul de ordine al evenimentului căruia îi corespunde.

1593 1594 1595 1597 1598 1599 1600 1600 sept 1601

Banda cronologică

1 1597 – Pacea cu turcii

2 1599 – Victoria de la Şelimbăr şi intrarea în Alba Iulia
3 1600 - Unirea cu Moldova1598
4 1598 – Tratat de alianţă cu Imperiul Habsburgic
5 1600 sept. – Destrămarea unirii (înfrângerea de la Mirăslău)
6 1593 – banul Craiovei ajunge domnitor al Ţării Româneşti
7 1595 – Luptele de la Călugăreni şi de pe linia Dunării
8 1601 – Victoria de la Guruslău şi asasinarea lui Mihai Viteazul pe Câmpia Turzii
9 1594 – Răscoala antiotomană
CICLUL GIMNAZIAL
Panificare calendaristică anuală

PROFESOR:…………………………..
ŞCOALA: NR. ORE/SAPT: 1ORĂ
DISCIPLINA: ISTORIE CLASA A V-A
ANUL ŞCOLAR: ……………
Nr. Unitatea de învăţare Obiective SEM. Conţinuturi Nr. Săptămâna Observaţii
crt de de
referinţă ore
I Introducere în studiul 1.1 I Omul şi mediul 1
istoriei 1.3 Marile zone ale apariţiei civilizaţiei 1
II Preistoria umanităţii 2.1 I Studiu de caz : Populaţii primitive în epoca 1
2.2 contemporană
III Orientul Antic: Omul 1.2 I Formele de relief şi zonele climatice 1
şi mediul 2.1 Exploatarea resurselor naturale
2.2 Studiu de caz : Semiluna fertilă 1
3.1 Popoarele Orientului antic
IV Orientul antic: De la 2.1 I Reconstituirea istoriei unui oraş-stat. Studiu 1
oraşe-state la imperii de caz : Babilonul
2.2 Regate şi imperii din Orientul Antic : Egipt, 1
3.1 Persia, Regatul evreilor
4.1 Suveranul în Orient 1
V Grecia Antică: Omul 1.2 I Creta, lumea miceniană, Grecia arhaică 1
şi mediu Studiu de caz: “Iliada” şi „Odiseea” 1
VI Grecia antică: 3.1 I Marea colonizarea greacă 1
Formarea polis-ului 1.2 Studiu de caz: Fondarea unei colonii – 1
şi a democraţiei. 2.2 colonii greceşti din Dobrogea
Colonizarea greacă Reformele lui Solon şi Clistene 1
VII Grecia antică: Lumea 2.1 I Războaiele medice 1 oră evaluare
greacă în secolul al 2.2 Studiu de caz: Marathon 1 semestrială
V-lea 3.1 Pericle şi epoca sa
4.2 Studiu de caz: O zi în Agora 1
VIII Grecia antică: Lumea 2.2 II Imperiul macedonean 1
elenistică 1.2 Studiu de caz: Alexandru cel Mare
IX Lumea geto-dacică 2.2 II Raporturile geto-dacilor cu lumea greacă şi 1
cu cea romană
Studiu de caz: Sarmisegetusa
X Lumea romană: 1.2 II Italia: aşezare şi locuitori 1
Omul şi mediul; 2.1 Roma: de la regalitate la republică
Republica romană 4.1 Studiu de caz : Legea celor 12 table 1
Principatul

XI Lumea romană. 2.2 II Întinderea şi organizarea Imperiului 1

Imperiul roman în 3.1 Studiu de caz: Dacia romană
timpul lui Traian
XII Lumea romană: 2.1 II Criza Imperiului roman 1
Declinul Imperiului Studiu de caz : Romanitatea la N de Dunăre
Roman 3.1 Creştinismul de la Constantin cel Mare la 1
Theodosius I
2.2 Menţinerea Imperiului Roman de răsărit 1
Studiu de caz : Constantinopol
XIII Moştenirea culturală 2.2, 4.1, II Orientul Antic. Moştenirea culturală a 1
a Orientului antic 3.1 Orientului antic 1
3.1, 1.2, Grecia antică : Cultura antică şi elenistică 1
2.2, 2.1, Lumea romană: Cultura romană 1 oră evaluare
3.1, 4.1
XIV Geneza lumii în 1.2 II Formarea de noi popoare europene 1
mileniul I d. Hr.: Studiu de caz: Imperiul Carolingian
Constituirea 2.2 Regatul englez 1
regatelor romano-
germane
XV Geneza lumii în 2.2 II Etnogeneza românească 1
mileniul I d. Hr.
Etnogeneza Primele formaţiuni politice româneşti 1
românească
Primele formaţiuni 3.1
statale
XVI Geneza lumii în 1.1 II Lumea slavă în sec. XVII – X 1
mileniul I d. Hr.: 2.2 Studiu de caz
Lumea slavă

XVII Geneza lumii în 3.1 II Formarea şi expansiunea statului arab 1

mileniul I d. Hr.
Lumea arabă 4.1
XVIII Lecţie de sinteză 3.1 II Cetăţeanul 1
Europa de la Căderea Romei până în anul
1000
Evaluare semestrială şi anuală II 1
ANUL ŞCOLAR PROFESOR:
………………..
ŞCOALA:…………… CLASA A
VI-A
DISCIPLINA: ISTORIE NR. ORE /
SĂPT: 1ORĂ

Nr. Unitatea de învăţare Obiective de SEMESTRU Conţinuturi Nr. de ore Săptămâna Observaţii
crt referinţă L
I Lumea medievală 2.1 I a) Satul medieval: 1
1. Omul si mediul 2.2 studiu de caz: Descrierea unui sat
3.2 medieval
b) Oraşul medieval : centru
meşteşugăresc şi comercial.
- studiu de caz :
Roma
2. Harta politică la 1.2 I Continuarea statalităţii : 1
începutul mileniului 1.1 studiu de caz: Bizanţul
II 3.3 b. Constituirea de noi centre de putere
în Europa la
începutul mileniului II
3. Societatea feudală 3.2 I a. Societatea medievală în Europa: 2
3.3 - studiu de caz : Statutul românilor în
4.1 Transilvania
2.1
4.2
4. Biserica în Evul 2.2 I Marea Schismă a Bisericii Creştine 2
Mediu 3.3 (1054)
1.2 Cruciadele
5. Cultura şi societatea 2.1 I Literatura medievală 1
în Evul Mediu 4.2 Arhitectura medievală
- studiu de caz: Descrierea unei biserici,
catedrale, mânăstiri sau a unui castel
medieval
6. Statul medieval 2.1 I Organizarea statului în Europa 2
3.2 medievală
Formarea statelor medievale româneşti
7. Europa creştină şi 1.1 I a. Formarea Imperiului Otoman 2
Imperiul Otoman 3.2 studiu de caz: Cucerirea
3.2 Constantinopolului (1453)
4.1 b. Raporturile Ţărilor Române în sec. al
XV-lea
Evaluare semestrială 1

Nr. Unitatea de învăţare Obiective de SEMESTRU Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii

crt referinţă L ore
II Naşterea lumii 1.1 II a. De la atelierul meşteşugăresc la 3
moderne 2.1 manufactură
1.2 b. Începuturile absolutismului monarhic în
8. Europa în 3.3 Europa
expansiune c. Principalele descoperiri geografice şi
consecinţele lor
9. Renaşterea şi 2.2 II Renaşterea în Italia 3
Umanismul 3.3
10. Reforma religioasă şi 1.1 II a. Imperiul Romano-german în secolul al 3
consecinţele sale 3.2 XVI-lea
3.3 b. Reforma luterana
4.1 c. Războaiele religioase
4.2
Lecţie de evaluare II 1
III. Epoca modernă 1.1 a. Provinciile Unite (Olanda secolului XVII) 1
b. Descrierea unei regiuni
11. Omul şi mediu 3.3
12. Europa în secolele 2.1 II a. Europa după Războiul de 30 de ani 3
XVII-XVIII 2.2 b Iluminismul şi reprezentanţii săi
3.2 Ţările Române în secolul luminilor:
- studiul de caz: Domniile fanariote, mişcarea
de emancipare naţională
13. Cultură şi societate 3.2 II - studiu de caz: Descrierea unui oraş – Paris 1
în secolele XVII- 3.3
XVIII
14. Revoluţii ale epocii 1.2 II a. Revoluţia americană:
moderne 1.1 studiu de caz – Constituţia S.U.A
3.2 Revoluţia din Franţa: de la Adunarea Stărilor
3.3 Generale la Convenţia Iacobină
4.1 studiu de caz : „Declaraţia Drepturilor 4
4.2 Omului şi cetăţeanului”
Franţa de la Consulat la Imperiu. Studiu de
caz : Codul lui Napoleon
studiu de caz: Afirmarea identităţii naţionale
în contextul războaielor napoleoniene

Evaluare finală 2
ANUL ŞCOLAR:
ŞCOALA…………………………. PROFESOR ……………………………
DISCIPLINA ISTORIE Clasa a VII-a, nr. ore pe săptămână -2
UNITATEA DE OBIECTIVE DE SEMES- CONTINUTURI NR SAPTAMÂNA OBS
INVATARE REFERINTA TRUL ORE
Lumea la începutul sec. al 1.2, 2.1, 2.2, 3.2, 4.1 1 Modificări în organizarea 2
XIX-lea instituţiilor politice .
Codul lui Napoleon şi influenţa sa
in Europa
Revoluţia tehnologică şi 2.1, 2.2, 3.2, 4.1 1 Oraş şi sat în epoca moderna
expansiunea societăţii Studiu de caz: Regiunea Ruhr , 1
industriale zona Manchester
2.1, 2.2, 3.3, 4.1 1 Revoluţia industriala si agrara.
Studiu de caz : Anglia , Franţa , 1
SUA , Germania
Europa între absolutism si 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 1 Congresul de la Viena ; Sfânta 1
liberalism Alianţa si eşecul politicii sale
Restauraţie şi revoluţie între 1.1, 1.2, 3.2, 3.3, 5.1 1 Mişcări revoluţionare. Studiu de 1
1815-1848 caz: Grecia , Spania , America
Latina
1 Principatele Romane in contextul
raporturilor ruso – otomane 2
1.1, 1.2, 3.2, 3.3, Studiu de caz: Revoluţia de la
1821 , Regulamentele organice
Statutul Transilvaniei in Imperiul
habsburgic
1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Dimensiuni ale revoluţiilor :
Revoluţia din Franţa , Revoluţia in 2
Revoluţia de la Imperiul habsburgic. Studiu de
1848 – 1849 în Europa caz: Germania , Italia
2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Revoluţia româna si revoluţia 1
europeana
2.1, 2.2, 3.1, 4.1 1 Consecinţele revoluţiei pentru 1
dezvoltarea societăţii moderne
 1.1, 1.2, 3.2, 3.3, 5.1
Stat şi naţiune în a doua
jumătate a sec. al XIX- lea. 2.1, 2.2, 3.1, 4.1
1.1, 1.2, 3.2, 3.3,
2.1, 2.2, 3.1, 4.1
2.1, 2.2, 3.1, 4.1
Civilizaţia la răscruce de
secole
Ştiinţă şi tehnică 1.1, 1.2, 3.2, 3.3,
2.1, 2.2, 3.1, 4.1
2.1, 2.2, 3.1, 4.1
1.1, 1.2, 3.2, 3.3,
Artă şi societate
2.1, 2.2, 3.1, 4.1
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1
Primul război mondial şi
urmările sale
Crize si conflicte 1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1
1 Noi state naţionale. Studiu de caz : 2
Italia , Germania , SUA, Japonia
1 Formarea statului naţional român 2
Studiu de caz : Reformele lui
Alexandru Ioan Cuza
1 Austro – Ungaria stat 1
supranaţional
1 Oraş şi sat in contextul exploziei 1
demografice
1 Căi de comunicaţie. Studiu de caz: 1
Transsiberianul , Calea ferată
Berlin - Belgrad
1 Tehnica în slujba războiului 1
1 Oamenii de ştiinţă şi descoperirile
lor. Studiu de caz : L. Pasteur si 2
medicina , T. A. Edison , A.G. Bell
si telefonul
1 Literatura şi viaţa cotidiană 1
1 Forme şi stiluri de arhitectură– 1
şcoli de pictură
1 Personalităţi ale culturii. Studiu de 1
caz: V. Hugo, I.L. Caragiale, G.
Verdi , Van Gogh, Gaugain , I.
Mincu
1 Harta politică a lumii la sfârşitul
secolului al XIX-lea , principalele 1
zone de conflict. Studiu de caz :
Peninsula Balcanica , Africa de
sud
1 Statutul internaţional al României 1
( 1878 – 1914 )
1 Imperiile coloniale ale marilor 1
puteri. Studiu de caz : Imperiul
britanic
 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Frontul şi lumea din spatele 1
frontului
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Un nou mod de purtare a 1
războiului, desfăşurarea şi
urmările războiului.
Studiu de caz: Verdun
2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Planuri de reorganizare a lumii. 1
Studiu de caz: « Cele 14 puncte »
Primul război mondial 1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1, 1 Personalităţile epocii: G.
5.1 Clemenceau, Joffre, Eremia 1
Grigorescu, Ion I.C. Brătianu, W.
Wilson
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 1 Harta lumii după Conferinţele din 1
1919-1922
Studiu de caz: Europa Centrală şi
de Răsărit
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Statul si instituţiile sale: state 1
democratice şi state totalitare
Studiu de caz: Franţa, Marea
Democraţie şi totalitarism Britanie, U.R.S.S. Germania, Italia
( 1922 – 1939 ) 1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Viaţa cotidiană în marile oraşe. 1
Studiu de caz: Paris, Londra, New
York, Bucureşti
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Mişcarea comunistă internaţională 1
şi rolul său
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Tensiuni internaţionale şi soluţiile 2
oferite. Studiu de caz: N.
Titulescu, L. Barthou, F.D.
Roosevelt
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Crizele politico - diplomatice . 1
Studiu de caz: Războiul italo -
etiopian 1935, Munchen -1938,
Pactul sovieto-german 1939 şi
împărţirea Europei
 1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 România în perioada interbelică 1
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Operaţiuni militare, mişcarea de 1
rezistentă antifascistă
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Conferinţele interaliate la nivel 2
Al II– lea război mondial înalt şi urmările lor. Studiu de caz:
Ialta
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Victoria Naţiunilor Unite 1
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Conferinţa de pace de la Paris 1
1947, punerea bazelor unei noi
ordini internaţionale şi constituirea
O.N.U.
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Apariţia şi evoluţia unor noi state 1
independente
Lumea postbelică si 1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1, 2 Instaurarea sistemului totalitar în 1
problemele sale 5.1 Europa de Est - statele comuniste.
Rezistenţa faţă de regimul
comunist.
Studiu de caz: România, Ungaria,
Polonia, R.D. Germană,
Cehoslovacia
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Modele dezvoltării economice: 2
societatea de consum şi economia
dirijată
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Europa divizată – războiul rece şi 1
urmările sale
Studiu de caz: Planul Marshall,
Statutul Berlinului (1948-1989)
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Declaraţia universală a drepturilor 1
omului. (1948)
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Conferinţa pentru Securitate şi 1
Cooperare în Europa .
3.3, 4.1 2 Muzica nouă şi mişcarea hippie. 1
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Anul 1989 în Europa 1
 2 Stabilitate si instabilitate în viaţa 1
Lumea în pragul mileniului politică internaţională. Studiu de
III 1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 caz: Criza balcanică, Destrămarea
URSS, Războiul din Golful Persic,
Criza din Oriental Apropiat.
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Integrarea europeană si atlantică. 1
2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Europa şi lumea extraeuropeană în 1
epoca modernă.
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Viaţa cotidiană în timpul primului 2
Lecţii de sinteză război mondial.
2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Este istoria Magistra vitae ? 1
1.2, 2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 Fascism şi comunism în perioada 1
interbelică.
2.2, 3.2, 3.3, 4.1 2 De la Liga Naţiunilor la ONU 1
ANUL ŞCOLAR
ŞCOALA…………………………. PROFESOR ……………………………………
DISCIPLINA ISTORIE Clasa a VIII-a, nr. ore pe săptămână -2
UNITATEA DE INVATARE OBIECTIVE DE SEMES- CONTINUTURI NR SAPTAMÂNA OBS
REFERINTA TRUL ORE

1.1, 1.2, 2.2 1 Mediul si oamenii. 1

Introducere
Civilizaţii preistorice şi
antice
Romanitatea orientală în 3.2, 3.3, 4.2, 5.1, 5.2,
mileniul marilor migraţii
Studiu de caz: Rolul Carpaţilor în
istorie
1 Duratele timpului istoric
Istorici şi geografi despre spaţiul
românesc
2.2, 2.3, 4.2, 4.3, 5.3 Studiu de caz: Rolul Marii Negre 1
în concepţia lui Gh. Brătianu
Modalităţi de construire a imaginii
trecutului
Studiu de caz: Cum văd istoricii
începuturile epocii moderne
1 Civilizaţii preistorice 1
2.1, 3.1, 3.3, 4.3 Studiu de caz: Cultura Cucuteni -
Ariuşd
1 Geto – dacii si lumea 1
mediteraneană
1 Regalitate si religie 1
1 Integrarea dacilor in lumea romană 1
1 Disputa în jurul continuităţii 1
Studiu de caz: Robert Roesler şi
A.D. Xenopol
1 Romanitate si creştinism 1
1 Autohtoni si migratori: de la 2
confruntare la coabitare
 1 Formarea poporului român şi a 1
limbii române
Studiu de caz: Romanitatea sud-
dunăreană
1 Aşezarea ungurilor în Pannonia şi 1
colonizarea saşilor în Transilvania
1 Formaţiuni politice româneşti şi 1
Statul medieval şi instituţiile 2.1, 2.2, 2,3, 3.2, 3.3, statele vecine
sale 4.3, 5.2 Studiu de caz: Statul Asăneştilor
1 Transilvania de la voievodat la 1
principat
Studiu de caz: Românii în viziunea
cronicilor maghiare
1 Semnificaţia întemeierii statelor 1
medievale Valahia , Ţara
Moldovei şi Dobrogea
Studii de caz: Diploma Cavalerilor
Ioaniţi 1
Semnificaţia
titulaturilor lui Mircea cel Bătrân
şi Roman I
1 Lumea satului 1
Lumea rurală şi lumea Studiu de caz : Organizarea obştii,
urbană în Evul Mediu 2.1, 2.2, 2,3, 3.2, 3.3, o zi din viaţa unui ţăran şerb din
4.3, 5.2 Ardeal
1 Lumea oraşului 1
Studiu de caz: Organizarea unei
comunităţi urbane-Sibiu, cetăţi şi
târguri medievale , Câmpulung
1 Solidarităţi si conflicte în lumea 1
medievală
Studiu de caz: Unio Trium
Nationum
 1 Politica de cruciadă a voievozilor
Ţările Româneşti şi statele români - Mircea cel Bătrân, Iancu
vecine între diplomaţie si de Hunedoara, Ştefan cel Mare, 1
confruntare Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul
2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, Studiu de caz: Unirea Ţărilor
3.3, 4.2, 4.3 Române în timpul lui Mihai
Viteazul
1 Instaurarea regimului habsburgic 1
şi a celui fanariot
1 Politică si diplomaţie în secolele 1
XVII – XVIII: Matei Basarab,
Vasile Lupu, Constantin
Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir,
Şerban Cantacuzino
Studiu de caz: Românii în viziunea
călătorilor străini
Cultura medievală în spaţiul 1 Moştenirea bizantină în cultura 1
românesc medievală
1 Cronicari si cărturari umanişti 1
Studiu de caz: Dimitrie Cantemir
2.1, 2.2, 2,3, 3.2, 3.3, 1 Tiparul, si cartea în spaţiul 1
4.3, 5.3 românesc
1 Arta ecleziastică şi laică
Studiu de caz: Cultura în vremea 1
lui Constantin Brâncoveanu
1 Pictura murală moldovenească 1
Societatea românească între 1 Mişcarea de emancipare politico- 1
tradiţie şi modernitate (sec al socială în Transilvania
XVIII-lea - prima jumătate a Studii de caz: Ioan Micu Inocenţiu
sec al XIX-lea) –Klein, Supplex Libellus
Valachorum
Răscoala lui Horia , Cloşca şi
Crişan
 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 1 Domniile fanariote 1
5.1, 5.3 Studiu de caz: Constantin
Mavrocordat
1 Chestiunea orientală şi 1
Principatele Române
Studii de caz: Reinstalarea
domnitorilor pământeni. Anul
1821 în istoria românilor
1 Regulamentele Organice 1
2 Revoluţia din 1848 – 1849 2
2 Unirea si reformele lui Al. I. Cuza 2
1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 2 Începutul vieţii politice moderne. 1
Constituirea României 4.2, 4.3, 5.1 Studiu de caz: Constituţia din 1866
moderne 2 Romanii din Basarabia, Bucovina 1
şi Transilvania
Studiu de caz: Memorandum-ul
2 Cucerirea Independentei de stat şi 1
unirea Dobrogei
2 Războiul pentru întregirea 1
naţională
2 Formarea statului naţional unitar. 2
Studiu de caz: Rezoluţia de la
Alba Iulia
2 Învăţământul în şcoli şi 1
universităţi.
Cultura naţională în secolul Studiu de caz: O zi de şcoală în
XIX sec al XIX-lea
1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 2 Literatura şi arta în spaţiul 1
4.2, 4.3, 5.1, 5.3 românesc
Studiu de caz: Mihai Eminescu,
Ateneul Român
2 Spiritul critic în cultura română 1
Studiu de caz: Junimea
 2 Contribuţii ale românilor la 1
dezvoltarea ştiinţei si tehnicii
România între democraţie si 2 România după Marea Unire 1
autoritarism Studiu de caz: Integrarea
provinciilor româneşti şi statutul
minorităţilor
2 Monarhia constituţională şi 1
partidele politice în România
1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, interbelică
4.2, 4.3, 5.1, 5.3 Studiu de caz: Constituţia din 1923
2 Opţiuni politice privind evoluţia 1
societăţii româneşti
Studii de caz: Liberalismul,
ţărănismul
Carol al II-lea şi Antonescu
2 România în al doilea război 1
mondial
Studii de caz: Anul 1940
Actul de la 23 august şi urmările
sale
2 Evoluţii specifice ale regimului
comunist (6 martie 1945- 1
noiembrie 1946-decembrie 1947)
2 Perioada stalinistă: Regimul lui 1
1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, Gheorghe Gheorghiu – Dej
România după al Doilea 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 5.3 2 Regimul naţional comunist N. 1
Război Mondial Ceauşescu
2 Decembrie 1989 . Context şi 1
consecinţe
2 Revenirea la democraţie 2
Studiu de caz: Constituţia din 1991
 2 Programul politic paşoptist şi 3
Lecţii de sinteză 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 4.2, crearea României moderne
4.3, 5.1, 5.2, 5.3 România şi sistemul de la
Versailles
Viaţa cotidiană în perioada
interbelică

Proiectarea unităţii de învăţare

Clasa a V-a
Unitatea de învăţare: Moştenirea culturală a Antichităţii
Număr de ore alocate: 4 ore (1+1+1+1)
Nr. Detalieri de conţinut Obiective de Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
crt referinţă Umane Materiale
I Orientul antic; 2.2 Citirea şi comentarea unor texte care Activitate în grup Manual Observare
moştenirea culturală a prezintă aspecte despre cunoştinţele Culegeri de texte sistematică
Orientului antic ştiinţifice şi realizările din domeniile
- religie, literatură, artei, literaturii.
arhitectură, ştiinţă, Identificarea termenilor istorici adecvaţi
etc. 4.1 în texte şi dicţionare. Activitatea Dicţionar
Descrierea unei piramide egiptene pe individuală
baza unei machete şi cu ajutorul
manualului sau a unui atlas de istoria Activitate frontală Macheta unei
3.1 artei. piramide Tema pentru acasă
Relatarea în scris a unei călătorii Album de artă 10 minute –
imaginare într-o piramidă egipteană. Atlas de istoria evaluare scrisă prin
Comentarea unor documente artei test cu itemi
iconografice (diapozitive) care 1 oră obiectivi
înfăţişează piramidele egiptene.
II Grecia antică: Cultura 3.1 Prezentarea şi descrierea pe baza Activitate frontală Manuale
greacă şi elenistică documentelor iconografice a unor Diapozitive
- descrierea unui monumente ale artei greceşti şi CD-uri – Grecia
templu, a ceramicii elenistice; antică
pictate ; 1.2 Lecturarea hărţii Greciei antice pentru a Activitate Albume de artă – Verificarea
- descrierea unor identifica principalele temple greceşti. individuală Grecia antică activităţii
sărbători; Lecturarea de texte istorice sau legende individuale şi de
- educaţia, statutul 2.2 istorice despre mitologia greacă Culegere de texte grup
femeii; Joc de rol. Asumarea rolurilor zeităţilor istorice
greceşti. Activitate de grup Tema pentru acasă
Realizarea unei mape cu originea şi
istoricul jocurilor olimpice.
Evaluare 2.1 Realizarea unei biografii despre Activitate Cărţi din Tema pentru acasă
educaţia din Sparta şi Atena pe baza individuală biblioteca 10 minute –
cărţilor din biblioteca personală sau a personală sau a Evaluare pe baza
şcolii şcolii metodei „eseul de 5
1 oră minute”
III Lumea romană: 3.1 Identificarea termenilor istorici în texte Activitate frontală Diapozitive Observare
cultura romană şi dicţionare. Manualul sistematică
Influenţa culturii şi a Prezentarea şi comentarea culturii şi Dicţionare
civilizaţiei romane în civilizaţiei romane pe un plan dat CD-uri
lume Descrierea unui monument de Activitate Carte despre
- Roma, factor de arhitectură romană (local sau din individuală Roma antică Tema pentru acasă
civilizaţie România) Materiale pentru
- Arta romană Realizarea unui desen cu un monument realizarea
- Cultura spirituală roman (arc de triumf, columnă) desenului
1 oră
Evaluare Realizarea unui proiect pe baza unui plan dat cu tema “Templul în Antichitate” 1 oră
 Clasa a VI-a
Unitatea de învăţare: Societatea feudală Număr de ore alocate: 2 ore (1+1)
Nr. Detalieri de conţinut Obiective de Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
crt referinţă Umane Materiale
I Societatea medievală 3.2 Identificarea într-un text istoric a Activitatea Manuale Observare sistematică
în Europa elementelor fundamentale care a dus la individuală
- proprietatea asupra apariţia societăţii feudale.
pământului Verificarea sarcinilor de
- nobilimea laică Construirea unei scheme care să Culegeri de lucru
nobilimea ecleziastică 3.3 ilustreze ierarhia feudală Activitate de documente
- ţărănimea liberă grup
- ţărănimea aservită Albume
- seniori şi vasali 4.1 Joc de rol – Jurământul de vasalitate Legende ale
istoriei Temă pentru acasă
medievale
Studiu de caz ; 4.2 Completarea unor enunţuri lacunare 10 minute – probă scrisă
Statului românilor în folosind termenii dintr-o listă dată. Activitate cu itemi obiectivi şi
Transilvania individuală semiobiectivi

Domeniul şi castelul Realizarea unui desen sau a unei Activitate de 1 oră Observare sistematică
feudal machete a unui castel medieval. grup
2.1 Formularea unor întrebări în legătură cu Manuale Temă pentru acasă
o problemă dată (interiorul castelului). Activitate Albume
frontală CD-uri
3.3 Alcătuirea unui glosar cu termeni Materiale
istorici referitori la domeniul feudal şi Activitatea pentru
viaţa cotidiană. individuală realizarea
4.1 desesnului sau
machetei
Dicţionare

1 oră
Evaluare - 15 minute Completarea unui rebus cu tema “Structura societăţii medievale”, “cheia” rebusului , termenul
„feud”.
CLASA a VII – a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REVOLUŢIA TEHNOLOGICĂ ŞI EXPANSIUNEA SOCIETĂTII INDUSTRIALE
NUME DE ORE ALOCATE: 2 ORE
Nr. Detalieri de conţinut Obiective Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
Crt. de referinţă Umane Materiale
Oraş şi stat în Epoca
Modernă
- Revoluţie şi demografie 1.2 - Construirea unor axe Activitate Manualul Observare
cronologice complexe, grafice; individuală sistematică
Atlas de
- Oraş şi sat 3.1 - Comentarea raportului dintre Activitate de istorie
sat şi oraş în epoca modernă sub grup
aspect demografic; CD
inscripţionat Comentarea
- Burghezie şi lucrători 4.2 - Folosirea vocabularului în fişelor
industriali rezolvarea problemelor istorice individuale de
indicate Activitate lucru
- Studiu de caz: Regiunea 3.2 - Distingerea cauzelor şi frontală
Ruhr, Zona Manchester consecinţelor pe termen scurt şi Tema pentru
lung ale faptului istoric 1 oră acasă
Revoluţia industrială şi
agrară
- Revoluţia industrială în 2.1 - Alcătuirea unui repertoriu de Manualul Comentarea
Europa şi în SUA surse istorice pentru tema dată Activitate fişelor
frontală urmată individuale de
de activitate Fişe de lucru lucru
individuală cu
- Anglia – ţara primei 3.2 - Distingerea cauzelor şi fişe de lucru Imagini ale
revoluţii industriale consecinţelor pe termen scurt şi realizărilor
lung ale faptului istoric revoluţiei Tema pentru
industriale acasă
Studiu de caz
- Anglia, Franţa, SUA, 3.1 Identificarea elementelor Activitate Manualul Probă scrisă cu
Germania comune şi diferenţele legate de frontală itemi (10 min)
 mai multe fapte istorice Dicţionar
explicativ
4.3 Redactarea unei lucrări scurte Activitate
privind consecinţele revoluţiei individuală Album istoric Tema pentru
industriale în plan economic, acasă
social şi politic 1 oră
Evaluare 2.1, 2.2, 3.3, 4.1 Se evaluează prin prezentarea şi susţinerea unor referate

CLASA a VIII – a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: STATUL MEDIEVAL ŞI INSTITUŢIILE SALE
NUME DE ORE ALOCATE: 4 ORE
Nr. Detalieri de conţinut Obiective Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
Crt. de referinţă Umane Materiale
1. Formaţiuni politice
româneşti şi statele vecine
- Cnezate şi voievodate 2.2 - Identificarea surselor de Activitate Observare
româneşti informaţii care pot susţine o frontală urmată Manualul sistematică
investigaţie istorică de activitate
individuală Atlasul istoric

- Românii şi statele vecine 3.2 Realizarea tabloului perioadei Activitate de Harta istorică Tema pentru
istorice identificând schimbările grup acasă
intervenite

1 oră

Transilvania de la
2. voievodat la principat
- Organizarea 3.2 Realizarea tabloului perioadei Activitate Verificarea
Transilvaniei istorice identificând schimbările frontală urmată Manualul sarcinilor de
intervenite de activitate lucru
individuală. Atlasul istoric
- Statutul politic al 3.4 Identificarea elementelor Lucru în grup
românilor comune şi a diferenţelor pe bază de fişe CD
 referitoare la faptele istorice
Harta istorică Probă scrisă cu
itemi obiectivi şi
Studiu de caz: Raportarea critică la opiniile Activitate de Culegeri de semiobiectivi
Românii în viziunea 5.1 altora şi revizuirea propriilor grup texte 10 min
cronicilor maghiare opinii în funcţie de context
Tema pentru
1 oră acasă

Semnificaţia întemeierii
3. statelor medievale:
Valahia, Ţara Moldovei, Manualul Verificarea
Dobrogea sarcinilor de
- Valahia 2.1 Folosirea tehnicilor de analiză a Activitate Atlasul istoric lucru
documentului scris şi a celui frontală urmată
iconic de activitate CD
individuală.
- Moldova 3.3 Formularea planului unei Harta istorică
investigaţii istorice simple

Culegeri de Tema pentru

- Dobrogea 5.2 Dezvoltarea încrederii faţă de Lucru în grup texte acasă
propria capacitate de investigaţie pe bază de fişe

1 oră
4. Studii de caz:
Diploma Cavalerilor 2.2 Identificarea surselor de Activitate în Manualul Verificarea
Ioaniţi informatie care pot susţine o grup sarcinilor de
investigaţie istorică Culegere de lucru
texte
Semnificaţia titulaturilor 4.1 Identificarea evoluţiei Activitate Dicţionarul Tema pentru
lui Mircea cel Bătrân şi semnificaţiei termenilor istorici individuală istoric acasă
Roman I 1 oră
Evaluare 21., 22., 2.3, 3.2, 3.3, 4.3, 5.2 Se evaluează prin prezentarea şi susţinerea unor referate
PROIECT DIDACTIC
Profesor:
Data:
Unitatea şcolară:
Clasa: a V-a
Unitatea de învăţare: Lumea elenistică
Lecţia: Imperiul macedonean. Alexandru cel Mare
Tipul lecţie: mixtă
Obiective operaţionale:
1. să utilizeze corect termenii şi noţiunile istorice mercenar, falangă, elenism, diadoh., regat
elenistic
2. să lectureze harta istorică din atlasul şcolar reconstituind itinerariul lui Alexandru cel Mare
în Orient, indicând principalele bătălii şi localizând oraşe din Imperiul macedonean.
3. să extragă informaţii din sursele istorice primite de la profesor.
4. să exprime opinii referitoare la Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare prin prisma
multiperspectivităţii oferite de sursele istorice.
Resurse materiale:
 Manual Liuba Ghiorghiţă, Sorin Oane, Istorie, Bucureşti, Editura „Teora”.
 Angela Bălan, Ovidiu Ioniţă, Atlas şcolar de istorie universală, Bucureşti, Editura
"Didactică şi Pedagogică", 2003 – harta Imperiul macedonean, p. 8.
 fotografie după bustul lui Alexandru cel Mare, sculptat de Lysip.
 Emil Condurachi, Vladimir Iliescu, Crestomaţie de texte privitoare la istoria antică, ediţia a
II-a, Bucureşti, Editura "Didactică şi Pedagogică", 1963 , pp. 115 – 116, 122 - 128.
 Dimitrie Tudor, Alexandru cel Mare, Bucureşti, Editura “Tineretului”, 1965.
 Pierre Cabanes, Mic atlas al antichităţii greceşti, Iaşi, Editura „Polirom”, 2001
procedurale: expunerea, conversaţia euristică şi examinatoare, comparaţia,
problematizarea, descoperirea,
diagrama Venn.
de timp: 50 minute
Modalităţi de evaluare: observarea activităţii elevilor, „ascultarea” orală.
Forma de organizare a activităţii elevilor
– trecerea de la activitatea frontală la activitatea pe grupe
Schema la tablă:
Imperiul macedonean:
Profitând de rivalitatea dintre polisurile greceşti, ilustrată şi de războiul peloponeziac,
regatul Macedoniei sub Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare şi-a impus hegemonia asupra
grecilor şi apoi asupra Orientului.
1. Macedonenii: originea şi localizarea acestora.
 localizaţi în nordul Greciei, erau înrudiţi cu grecii (istoricul Tucidide nu-i numeşte nici
greci dar nici barbari)
 cultivau grâne, creşteau turme de oi, exploatau lemnul şi extrăgeau aur şi argintul din mine
 erau organizaţi politic într-un regat.
2. Regatul macedonean în timpul lui Filip al II-lea (359 – 336 î. Hr.)
 cucereşte teritoriile vecinilor iliri şi traci
 bate moneda de aur. filipii, organizează armata creând falanga macedoneană (pedeştrii dotaţi
cu lance şi scut).
 impune hegemonia Macedoniei asupra polisurilor greceşti (victoria de la Cheroneea – 338 î.
Hr.), organizate apoi în Liga de la Corint.
3. Imperiul macedonean sub Alexandru cel Mare (336 – 323 î. Hr.)
 fiul lui Filip al II-lea
 expediţia lui la nordul Dunării – luptele cu geţii
 cucereşte Egiptul, Orientul şi Imperiul persan în urma luptelor cu Darius al III-lea, regele
perşilor (Granicus, Arbella) ajungând până la fluviu Indus ridicând regatul Macedonia la
rang de imperiu
4. Personalitatea lui Alexandru cel Mare.
  geniu politic şi militar
 spirit temerar
 divinizat de orientali
 ctitor de oraşe, porturi şi drumuri
 a răspândit cultura greacă în Orient
5. Regatele elenistice
 după moartea lui Alexandru cel Mare, vasta sa stăpânire s-a împărţit în mai multe regate,
numite regate elenistice, cele mai importante sunt
 Egiptul, Siria şi Macedonia.
 Regatele eleniste erau conduse iniţial de foştii generali ai lui Alexandru cel Mare – diadohi
 regatele elenistice vor fi cucerite de romani
6. Elenismul –răspândirea şi adoptarea culturii greceşti în afara Greciei .
 Scenariu didactic:
Obiectivul Momentul Conţinutul Resurse Activitatea profesorului Resurse Activitatea elevilor
lecţiei ştiinţific al materiale procedurale
lecţiei
1. Organizarea Verificarea -catalogul FRONTALĂ observarea elevul de serviciu
clasei şi stării de -stiloul Verifică mediul ambiental, conversaţia comunică numele
captarea curăţenie a -tabla cere elevului de serviciu să descoperirea elevilor absenţi.
atenţiei clasei şi a -cretă comunice absenţele şi inductivă Elevii stabilesc
elevilor elevilor, -hârtie notează absenţele. ordinea corectă a
( 5 min.) notarea fragmente de Împarte hârtiile care conţin fragmentelor de
absenţelor în frază fragmentele de frază şi frază şi o
catalog (regatul cere elevilor să reconstituie.
Îmbinarea Macedoniei sub reconstituie fraza. Fraza Notează în caiet
corectă a unor Filip al II-lea şi reconstituită este notată pe fraza reconstituită.
fragmente de Alexandru cel tablă.
frază în Mare - Fraza este: Profitând de
vederea Profitând de rivalitatea dintre polisurile
reconstituirii rivalitatea greceşti, ilustrată şi de
acesteia dintre războiul peloponeziac,
polisurile regatul Macedoniei sub
greceşti, - Filip al II-lea şi Alexandru
asupra grecilor cel Mare şi-a impus
şi apoi asupra hegemonia asupra grecilor
Orientului. - şi apoi asupra Orientului.
ilustrată şi de
războiul
peloponeziac )

Obiectivele 2. Actualizarea Lumea greacă tabla Plecând de la fraza conversaţia - prezintă reperele
operaţionale ale elementelor de în secolul al creta reconstituită, subliniază examinatoare cronologice ale
lecţiilor din cadrul conţinut şi V-lea caietul noţiunea războiul acestui război (431-
unităţii de învăţare evaluarea peloponeziac. 404 î. Hr.) şi
Lumea greacă în iniţială. Adresează întrebări principalele polisuri
secolul al V-lea ( 10 min.) elevilor referitoare la : combatante Atena şi
- când a avut loc acest Sparta.
război şi care au fost - menţionează
principalele polisuri războaiele medice,
adversare? prin care lumea
- ce alt război purtat de greacă respinge
greci în secolul V î. Hr. atacul perşilor,
mai cunoaşteţi, menţionaţi luptând eroic la
evenimente istorice din Termopile,
cadrul acestui război. Marathon, Salamina
- cum explicaţi faptul că problemati- şi Plateea; evocă
unitatea lumii greceşti de zarea eroi precum
la începutul secolului V î. comparaţia Leonidas,
Hr., dovedită în războaiele Temistocle,
 medice, s-a destrămat la Miltiade, secvenţa
sfârşitul aceluiaşi secol, vestei victorie de la
ajungându-se la războiul Marathon la Atena
peloponeziac? (marşul lui
Phillipos)
- prezintă unitatea
lumii greceşti în
contextul
pericolului extern
persan , respingerea
perşilor, modul de
organizare politică
şi socială diferit al
polisurilor Atena şi
Sparta (exemplifică)
şi lupta pentru
hegemonie în lumea
greacă între acestea,
fiind cauze ale
divizării lumii
greceşti şi a
decăderii ei.

3. Pregătirea Fraza: Tabla, creta, - accentuează termenii: conversaţia Notează titlul noii
elevilor pentru Profitând de caietul Regatul Macedoniei, Filip euristică lecţii şi planul de
asimilarea de rivalitatea al II-lea, Alexandru cel predare învăţare
noi cunoştinţe dintre Mare
( 3 min.) polisurile -anunţă titlul lecţiei şi
greceşti, obiectivele operaţionale
ilustrată şi de ale acesteia, notează pe
războiul tablă planul de predare –
peloponeziac, învăţare al lecţiei
regatul
Macedoniei
sub Filip al II-
lea şi
Alexandru cel
Mare şi-a
impus
hegemonia
asupra
grecilor şi
apoi asupra
Orientului.

Imperiul
macedonean:
 1.
Macedonenii:
originea şi
localizarea
acestora.
2. Regatul
macedonean în
timpul lui Filip
al II-lea
3. Imperiul
macedonean
sub Alexandru
cel Mare
4.
Personalitatea
lui Alexandru
cel Mare.
5. Regatele
elenistice
6. Elenismul

2. 4. Asimilarea Macedonenii: Harta din Cere elevilor să localizeze descoperirea localizează

de noi originea şi atlasul şcolar pe hartă regatul conversaţia Macedonia în
cunoştinţe prin localizarea Macedoniei şi capitala euristică nordul Greciei,
activităţi activ acestora. acestuia.; solicită elevilor capitala Pella,
participative caracterizarea reliefului învecinarea cu tracii
( 25 min.) Greciei de nord şi şi ilirii. Cunoscând
descoperirea ocupaţiilor din lecţia Omul şi
specifice acestui relief, mediul relieful
adăugând şi cultivarea expunerea muntos al Greciei
grânelor şi extragerea de nord , deduc
aurului şi argintului. drept principală
Prezintă diferenţierea ocupaţie creşterea
etnică dintre greci şi animalelor şi
macedoneni făcând apel la exploatarea
spusele lui Tucidide. lemnului.
Expune elevilor despre Notează în caiet
organizarea Macedoniei în schema lecţiei
regat.

1, 2, 3, 4. Regatul Harta din PE GRUPE descoperirea Studiază

macedonean în atlasul şcolar. - împarte clasa în 4 grupe, conversaţia documentele primite
timpul lui Filip Textele 8 p. de la 1 la 4, G1 primeşte euristică şi extrag
al II-lea 115, 9 p. 116 ca temă textul 8 , G2 informaţiile
din primeşte textul 9, G3 solicitate,
Crestomaţie… portretul lui Filip, iar G4 referitoare la :
Imagine din reconstituirea falangei - divizarea lumii
 Manual - macedonene .
portretul lui - cere acestor grupe
Filip al II-lea extragerea şi notarea de
p. 86 şi falanga informaţii referitoare la :
macedoneană G1. condiţiile care au
p. 87 favorizat ascensiunea lui
Filip
G2. relaţiile lui Filip cu
lumea greacă; atitudinea
lui Demostene
G3. portretul fizic şi moral
al lui Filip
G4. modul de constituire
al falangei şi echipamentul
militar al acesteia.
Sintetizează informaţiile
oferite de elevi şi le
transcrie pe tablă,
expunând despre cucerirea
macedoneană asupra
ilirilor şi tracilor.
Preluând informaţiile
despre cucerirea unor
cetăţi greceşti, prezintă
victoria asupra Atenei şi
aliaţilor ei la Cheroneea şi
constituirea Ligii de la
Corint, partener egal, în
contextul pregătirilor de
război împotriva perşilor.
Războiul cu perşii nu are
loc, datorită asasinării lui
Filip.
2, 3.
Imperiul Harta din Împarte sarcinile de lucru
macedonean atlasul şcolar astfel G1 şi, G2 primesc
sub Alexandru Crestomaţie, textul 5, G3 textul 1, iar
cel Mare textele 5 pp. G4 textul 2.. tuturor li se
126 –127; 1 pp. cere lecturarea hărţii
122-123 şi 2 pp Cere elevilor să studieze
124-125. textele şi să extragă
informaţii despre
-G1 geţii de la nord de
Dunăre
greceşti, atragerea
unor greci în slujba
lui Filip, abilitatea
lui Filip de a
manevra certurile
dintre polisuri,
descoperă
semnificaţia
termenului
mercenar
- cucerirea militară
a unor polisuri.
- discursurile lui
Demostene, care
atrag atenţia asupra
pericolului
macedonean –
Filipicele.
- personalitatea
puternică a lui Filip,
portretul fizic,
figura hotărâtă şi
autoritară.
expunerea - organizarea
falangei – unitate de
infanterie dotată cu
lance lungă de 5-7
m, platoşă, scut şi
coif, dispusă în
rânduri.
Prezintă aceste
informaţii apoi le
notează în caiete,
primind şi alte
informaţii din partea
profesorului
conversaţia Studiază
euristică documentele primite
descoperirea şi extrag
informaţiile
solicitate,
referitoare la :
- modul de viaţă şi
organizare al geţilor
nord –dunăreni
- expediţia lui
 -G2 expediţia lui Alexandru la nord
Alexandru împotriva de Dunăre şi
geţilor înfrângerea geţilor.
-G3 bătălia de la Granicos -victoria de la
-G4 bătălia de la Arbella Granicos asupra lui
Pe hartă sunt urmărite Darius
itinerariile lui Alexandru şi -cucerirea
localizate principalele Imperiului persan
localităţi unde au avut loc după victoria de la
evenimente istorice, Arbella
precum şi întinderea Urmăresc pe hartă
Imperiului persan. itinerariile
- Expune despre asasinarea expunerea alexandriene,
lui Darius al III-lea, localizează
organizarea Imperiului principalele locuri
macedonean şi despre istorice şi limitele
expediţia până la Indus. teritoriale ale
Schematizează Imperiului
informaţiile pe tablă macedonean.
Prezintă aceste
informaţii apoi le
notează în caiete,
primind şi alte
informaţii din partea
profesorului
1, 2, 3, 4.
Personalitatea Crestomaţie … Împarte sarcinile de lucru descoperirea Studiază
lui Alexandru text 1 pp. 123- astfel G1 primeşte textul conversaţia documentele primite
cel Mare. 124, text 3 pp. 1 p 123- 124 , G2 primeşte euristică şi extrag
125 – 125, text textul 3 pp. 125 – 125, G3 informaţiile
4 p. 126 şi text textul 4 p. 126, iar G4 solicitate,
1 p. 128 textul 1 p. 128 referitoare la :
fotografie tuturor li se dă fotografia - spiritul temerar,
bustul sculptat bustului lui Alexandru curajul, geniul
de Lysip sculptat de Lysip militar al lui
Cere elevilor să studieze Alexandru
textele şi să extragă - divinizarea lui
informaţii despre Alexandru de către
-G1 vitejia şi spiritul orientală şi
temerar al lui Alexandru diferenţele de
-G2 divinizarea lui viziune dintre greci
Alexandru de către – conducător şi
orientali camarad de arme,
-G3 intenţia lui Alexandru orientalii - zeu.
de ai uni pe macedoneni şi - încercarea lui
iranieni Alexandru de a-i uni
-G4 Alexandru ctitor şi pe greci şi perşi
 răspânditor al culturii pentru mai buna
greceşti administrare a
tuturor li se cere să Imperiului,
creioneze portretul fizic şi îmbrăţişându-le
moral al lui Alexandru în obiceiurile, modul
urma vizualizării sculpturii de viaţă şi
lui Lysip încurajând
Expune despre sfârşitul lui expunerea căsătoriile mixte
Alexandru şi - rolul de ctitor de
schematizează pe tablă oraşe, drumuri de
informaţiile primite de la răspânditor al
elevi culturii greceşti în
Orient al lui
Alexandru
Vizualizând
fotografia şi având
şi informaţiile din
surse elevii
conturează portretul
fizic şi moral al
marelui cuceritor
Prezintă aceste
informaţii apoi le
notează în caiete,
primind şi alte
informaţii din partea
1, 2. profesorului
FRONTALĂ
Regatele Harta istorică Expune despre fărâmiţarea descoperirea notează în caiet
elenistice din atlasul vastului Imperiu după conversaţia informaţiile primite
şcolar moartea lui Alexandru în euristică şi lecturează harta
regate elenistice, cele mai expunerea localizând cele mai
importante fiind Egiptul importante regate
Ptolemeilor, Siria elenistice
Seleucizilor şi Macedonia profesorului
Antigonizilor. Conducerea .
acestora a revenit
diadohilor – generali ai lui
Alexandru. Regatele
elenistice au dăinuit până
31 î Hr când Egiptul a fost
cucerit de romani
Cere elevilor localizarea
regatelor elenistice pe
hartă
Completează schema la
1. tablă
 Elenismul tabla Defineşte elenismul ca expunerea notează în caiet
creta fiind descoperirea definiţiile şi
caietul fenomenul de răspândire şi informaţiile primite.
adoptare a culturii greceşti
în afara Greciei şi noţiunea
de epocă elenistică drept
perioadă delimitată
cronologic de moartea lui
Alexandru cel mare şi
cucerirea Egiptului de
către romani (323 – 31 î
Hr.).
Completează schema la
1,2,3,4. tablă

Sistematizarea caietul PE GRUPE expunerea Găsesc asemănări:

şi fixarea Celor 4 grupe li se cere să descoperirea -amândoi sunt
noilor compere personalitate şi conversaţia macedoneni
cunoştinţe faptele celor doi Diagrama -conducători politici
( 6 min.) conducători macedoneni. Venn - strategi militari
Sunt prezentate şi notate - se bazează pe
pe tablă şi în caiet falanga
deosebirile şi asemănările macedoneană
dintre personalitatea şi - stăpânesc lumea
faptele celor doi greacă
conducători - bat monedă de aur
şi întemeiază oraşe
deosebiri
Filip al II-lea
- organizează
regatul macedonean
- supune lumea
greacă
- reorganizează
falanga
macedoneană
- îl are ca duşman
pe Demostene
- este asasinat
Alexandru cel Mare
- organizează
Imperiul
macedonean
- cucereşte Orientul
până la fluviul Indus
- încearcă să-i
 unească pe greci şi
iranieni
- este divinizat
- favorizează
elenismul
Tema pentru acasă : ( 1 min.) Lectura lucrării Dimitrie Tudor, Alexandru cel Mare, Bucureşti, Editura “Tineretului”, 1965.
CICLUL LICEAL – ŞCOALA DE ARTĂ ŞI MESERII

AN ŞCOLAR : UNITATEA DE ÎNVAŢĂMÂNT :

DISCIPLINA : ISTORIE, CL. a IX-a PROGRAMA ŞCOLARA – APROBATĂ PRIN O.M. Nr. 3458/09.03.2004
TIMP ALOCAT : 1 ORA SĂPTĂMÂNAL PROFESOR :
Nr crt UNITĂŢI DE ÎNVAŢARE COMPETENŢE SPECIFICE NR. ORE SĂPTĂMÂNA OBSERVAŢII
1 Popoare în antichitate 1.1; 3.1; 5.3. 2
2 Forme de organizare politica în 1.1; 1.2; 2.1; 2. 2 2.4, 2.5, 5.3, 5.5 4
antichitate
3 Moştenirea culturală a antichităţii 1.1; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1; 5.3. 1
4 Marile religii 1.1; 2.5; 3.1; 3.2; 5.3. 2
5 Formarea popoarelor medievale 1.1; 3.1; 5.3. 2
6 Etnogeneza românească 1.1; 3.1; 5.3. 1
7 Civilizaţia medievală 1.1; 2.1; 3.2; 4.2. 3
8 Statul medieval 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.4; 2.5; 5.1; 5.3; 5.5 3
9 Statele medievale în spaţiul romanesc 1.1; 2.1; 2.4; 2.5 ; 5.1. 2
10 Islamul şi Europa 1.1; 1.2; 2.1; 2.4; 3.1; 5.1; 5.3; 5.5. 3
11 Ţările Romane ăi statele vecine in Evul 1.1; 1.2; 2.1; 2.4; 3.1; 5.1; 5.3; 5.5. 3
Mediu
12 Umanismul şi Renaşterea 1.1; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1; 2
5.3; 5.5.
13 Reforma religioasă şi urmările sale 1.1; 2.5; 3.1; 3.2; 5.3. 2
14 Expansiunea europeană 1.1; 1.2; 2.1; 2.4; 3.1; 5.5. 2
15 Absolutismul 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.4; 2.5; 5.1; 5.5. 2
16 Războiul de 30 de ani 1.1; 1.2; 2.1; 2.4; 3.1; 5.1; 5.3. 1
17 Recapitulare finală. 1
AN ŞCOLAR : UNITATEA DE ÎNVAŢĂMÂNT :
DISCIPLINA : ISTORIE, Clasa a X-a. PROGRAMA ŞCOLARĂ APROBATĂ PRIN O.M. NR. 4598/31.08.2004
TIMP ALOCAT : 1 ORA SĂPTĂMÂNAL PROFESOR :
NR. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE SPECIFICE NR. ORE SĂPTĂMÂN OBSERVAŢII
CRT. A
1 Epoca luminilor 1.1;1.2;2.3;2.5;3.1;5.3. 2
2 Organizarea statelor moderne. 1.1;1.2;2.2;2.3;2.4;2.5;5.2. 3
3 Ţările Romane şi problema orientală. 1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.2;5.3. 2
4 Revoluţia industriala. 1.1;1.2;2.3;2.4;2.5;3.1;4.2;5.2;2.3 2
.
5 Anul 1848 în Europa 1.1;1.2;2.2;2.3;2.4;2.5;5.3. 2
6 State naţionale şi multinaţionale în a 1.1;1.2;2.2;2.3;2.4;2.5;5.1; 2
doua jumătate a sec. al XIX-lea 5.2;5.3.
7 Relaţiile internaţionale în sec. al XIX- 1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.1;5.2;5.3. 2
lea.
8 Lumea la cumpăna secolelor XIX-XX. 1.1;2.4;3.1;4.1;4.2. 1

9 Marile conflicte ale sec. XX(I). Primul 1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.1;5.2;5.3. 2

război mondial.
10 Regimuri politice în perioada 1.1;1.2;2.1;2.2;2.3;2.5;5.1;5.2;5.3 2
interbelică. .
11 Lumea în perioada interbelică 1.1;1.2;2.3;2.4;4.2;4.3;5.3. 2
12 Marile conflicte ale sec. XX(II). Al 1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.1;5.2;5.3. 2
doilea război mondial
13 Regimuri politice postbelice 1.1;2.1;2.2;2.3;5.2;5.3. 2
14 Lumea postbelică 1.1;2.3;2.4;3.1;4.2;5.2;5.3. 1

15 Relaţiile internaţionale postbelice 1.1;1.2;2.1;2.4;2.5;5.1;5.2;5.3. 2

16 Societatea la începutul mileniului III 1.1;1.2;2.2;2.3;2.5;5.3. 2

17 Religia în viaţa contemporană 1.1;2.1;2.3;2.5;3.1;3.2. 1
18 România şi integrarea euroatlantică 1.1;1.2;2.1;2.5;5.2;5.3. 2
19 Recapitulare finală. 2
AN SCOLAR : UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT :
DISCIPLINA : ISTORIE, Clasa a XI-a PROGRAMA ŞCOLARĂ APROBATĂ PRIN
O. M. NR. 3252/13.02.2006
TIMP ALOCAT : 1 ORA SĂPTĂMÂNAL PRPFESOR :
NR. UNITĂŢI DE ÎNVAŢARE COMPETENŢE SPECIFICE NR. ORE SĂPTĂMÂNA OBSERVAŢII
CRT
1 Europa şi lumea în secolul XX. 1.1;1.2;3.2. 5
2 Economia mondiala astăzi. 1.1;1.2;2.1;3.1;4.1. 5
3 Societatea în lumea actuală. 1.1;1.2;2.1. 4
4 Ştiinţa contemporană. 1.1;1.2;3.1;4.1 5
5 Statul si politica. 1.1;1.2;1.3;2.2;2.3;3.3. 5
6 Relaţiile internaţionale. 1.1;1.2;1.4;3.3;4.2; 4
7 Religia în lumea contemporană. 1.1;1.2;1.4;3.4. 6
8 Recapitulare finală. 1.1;1.2;1.3;2.2;2.3;3.3;4.1;4.2. 2

AN SCOLAR : UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT :

DISCIPLINA : ISTORIE, clasa a XII-a PROGRAMA ŞCOLARĂ APROBATĂ PRIN O.M. NR. 3371/02.03.1999
ŞI COMPLETATĂ PRIN O.M. NR. 3316/06.03.2000 ŞI 3915/ 31/05.2001
TIMP ALOCAT : 2 ORE SAPTĂMÂNAL PROFESOR :
Nr UNITĂŢI DE ÎNVAŢARE COMPETENŢE NR. ORE SĂPTĂMÂNA OBSERVAŢII
crt SPECIFICE
1 Introducere : Românii în Europa. C1; C2; C3; C4. 1
2 De la geneza etnică la geneza statală. C1; C3; C4. 10
3 Civilizaţia româneasca în context european în C2; C4. 8
secolele al XV-lea – al XVII-lea.
4 Premisele constituirii României moderne. C2; C3. 6
5 Crearea instituţiilor moderne. C1; C3. 8
6 Liberalismul : ideologie şi practici politice. C1; C2. 3
7 Conservatorism, naţionalism, tradiţionalism. C1; C2; C3; C4. 3
8 Unitate şi diversitate în România Mare. C1; C2; C3; C4. 6
9 Stat, societate, cultură. C1; C3; C4. 6
10 Economia şi societatea în perioada comunistă. C1; C3. 4
11 Dominaţia ideologică şi represiunea politică. C2; C4. 5
12 Statul şi societatea civilă după 1989. C1. 2
13 România în politica internaţională în secolul al C1; C4. 4
XX-lea.
14 Recapitulare finală. C1; C2; C3; C4. 6
AN ŞCOLAR UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT :
DISCIPLINA : ISTORIE, Clasa a X-a, S.A.M.
TIMP ALOCAT : 1 ORĂ SĂPTĂMÂNAL PROFESOR :
UNITĂŢI DE ÎNVAŢARE COMPETENŢE NR. ORE SĂPTĂMÂNA OBSERVAŢII
R. SPECIFICE
CRT
1 Forme de organizare politică în antichitate 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3
4.1.
2 Ideile, artele, ştiinţele şi tehnicile în antichitate 1.1; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 2
5.1; 5.2.
3 Formarea popoarelor medievale 1.1; 2.1; 3.1; 5.1; 5.2. 2
4 Etnogeneza româneasca 2.1; 3.1. 1
5 Statul medieval 1.1; 1.2; 2.2; 3.2. 2
6 “Revoluţia industrială” în Evul Mediu 1.1; 2.1; 2.2; 2.3; 3.2; 1
4.1.
7 Expansiunea europeană( sec. XVI-XIX) 1.1; 2.1; 2.2; 3.2; 4.1. 2
8 Umanismul . Renaşterea artistică. 1.1; 2.1; 2.3; 3.2; 4.1; 2
4.2.
9 Revoluţiile industriale 1.1; 1.2; 2.3; 3.2; 4.1; 2
4.2; 5.1; 5.2.
10 Anul 1848 în Europa 1.1; 1.2; 2.1; 2.2. 2
11 Organizarea statului modern 1.1; 1.2; 2.1; 2.2. 2
12 Societatea în perioada interbelică 1.2; 2.1; 2.3. 2
13 Regimuri politice postbelice 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 2
3.2.
14 Ştiinţa si globalizarea in mileniul III 1.1; 2.1; 2.3; 3.2. 2
15 România şi integrarea în U.E. 1.1; 2.1; 2.2; 3.2; 4.1; 2
4.2.
16 Recapitulare finală. 1
AN SCOLAR : UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT :
DISCIPLINA : ISTORIE, Clasa a XI-a, S.A.M.
TIMP ALOCAT : 1 ORĂ SĂPTĂMÂNAL PROFESOR :
Nr UNITĂŢI DE ÎNVAŢARE COMPETENŢE SĂPTĂMÂNA
NR. ORE OBSERVAŢII
crt SPECIFICE
1 Lumea la cumpăna secolelor XIX- XX. 1.1; 2.1; 3.1. 2
2 Democraţie antică, democraţie contemporană. 1.1; 2.2; 5.2. 2
3 Civilizaţie medievală. 1.1; 2.2; 5.2. 2
4 Epoca luminilor. 1.1; 2.2; 5.2. 2
5 Lumea în perioada postbelică. 1.1; 2.2; 5.2. 1
6 Religia în lumea contemporană. 1.1; 2.3; 2.4; 3.2; 4.1. 2
7 România modernă. 2.4; 5.1; 5.2; 5.3. 3
8 Marile conflicte ale secolului XX (I). 2.4; 5.1; 5.2; 5.3. 4
9 Regimuri politice în secolul XX. 2.4; 5.1; 5.2; 5.3. 3
10 Tratatele de pace şi relaţiile internaţionale 1.1; 2.1; 5.2. 2
interbelice.
11 Marile conflicte ale secolului XX (II). 2.4; 5.1; 5.2; 5.3. 3 24 - 26
12 Holocaustul. 1.1; 2.2; 2.4; 5.3 1 27
13 România şi integrarea euro-atlantică. 1.1; 2.4; 5.1. 1 28
14 Recapitulare finală. 1 29
Proiectarea unităţii de învăţare

Clasa a IX-a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: UMANISMUL. RENAŞTEREA ARTISTICĂ
TIMPUL ALOCAT : 2 ORE
PROFESOR :
NR. DETALIERI COMPETENŢE ACTIVITĂŢI NR. RESURSE DATA EVALUARE
CRT DE SPECIFICE DE ÎNVĂŢARE ORE
CONŢINUT ALOCATE
1 Umanismul. 1.1; 2.1; 3.2; Recunoaşterea terminologiei specifice 1 Activitate Observarea
5.3. umanismului. individuală. sistematică a
Să aprecieze rolul moştenirii Culegeri de texte. elevilor.
antichităţii în dezvoltarea Atlas istoric. Test (itemi de
umanismului. Andrei Oţetea completare).
Umanismul şi noul ideal uman. „Renaşterea”.
Să caracterizeze noile principii
elaborate de umanişti.
Să identifice principalele domenii de
manifestare a umanismului.
Să analizeze schimbările aduse.
2 Renaşterea 1.1; 2.1; 3.1; Să prezinte condiţiile care au favorizat 1 Activitate de grup. Observarea
artistică. 4.1; 4.2; 5.2; apariţia Renaşterii. Albume de artă. sistematică a
5.5. Identificarea surselor şi a motivelor Manualul. elevilor.
dominante ale creaţiilor artistice din Folosirea Referat despre
epoca Renaşterii pornind de la diferite videoproiectorului o
izvoare. pentru proiectarea personalitate:
Să compare formele de manifestare ale unor imagini cu Leonardo da
Renaşterii din Europa Apuseană cu tablouri, sculpturi şi Vinci.
cele din Europa Centrală şi construcţii celebre
Răsăriteana. din perioada
Să numească reprezentanţi ai Renaşterii.
Renaşterii.
3 Evaluare. 1
Clasa a X-a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: MARILE CONFLICTE ALE SECOLULUI XX(I).PRIMUL RAZBOI MONDIAL.
TIMPUL ALOCAT : 2 ORE
PROFESOR :
NR. DETALIERI COMPETENŢE ACTIVITĂŢI NR.ORE RESURSE DATA EVALUARE
CRT. DE SPECIFICE DE ÎNVĂŢARE ALOCATE
CONŢINUT
1 Primul război 1.1; 1.2; 2.1; 2.5; Formularea unor opinii 1 Manualul. Întrebări frontale şi
mondial. 5.2; 5.3. referitoare la informaţii Hărţi. directe.
România în provenite din lectura textelor. Atlas de istorie Observarea
primul război Marcarea pe harta a principalelor universală. sistematică a
mondial. operaţiuni militare din primul Culegere de elevilor.
război mondial. documente. Completarea unei
Sa distingă trăsăturile primului Fişe de lucru hărţi mute cu
război mondial în funcţie de individual. informaţiile
modul de desfăşurare a acestuia. Vyvyen dobândite.
Comentarea rolului armatei Brenddon Realizarea de axe
romane in ansamblul conflictului „Primul război cronologice.
european. mondial.”

2 Tratatele de 1.1; 1.2; 2.5; 5.1; Să analizeze consecinţele 1 Manualul. Întrebări de

pace şi 5.2; 5.3. războiului. Hărţi. controversă.
relaţiile Identificarea unor principii şi Atlas de istorie Observarea
internaţionale valori propuse de Woodrow universală. sistematică a
interbelice. Wilson. Culegere de elevilor.
Formularea unor opinii in urma documente. Alcătuirea
lecturării hărţilor. Pierre Milza, biografiilor unor
Formulare unor opinii personale Serge Berstein personalităţi.
argumentate. „Istoria
Să numească iniţiativele care secolului XX”,
urmăreau stabilirea unei vol. I.
securităţi colective.
3 Evaluare 1
Clasa a XI- a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: RELAŢIILE INTERNAŢIONALE.
TIMPUL ALOCAT : 4 ORE
PROFESOR :
NR. DETALIERI DE COMPETENŢE ACTIVITĂŢI NR.ORE RESURSE DATA EVALUARE
CRT. CONŢINUT SPECIFICE DE ÎNVĂŢARE ALOCATE
1 Cooperare si 1.1; 1.2; 3.3. Formularea unor opinii referitoare 1 Manualul. Întrebări
conflict. la informaţii provenite din lectura Atlas de istorie frontale şi
textelor. universală. directe.
Marcarea pe harta a principalelor Fişe de lucru Observarea
conflicte militare din perioada individual. sistematică a
contemporană. Pierre Milza, elevilor.
Identificarea unor principii si Serge Berstein Realizarea de
valori moderne de cooperare între „Istoria axe
statele lumii. secolului XX”, cronologice.
vol III.
2 România şi 1.1; 1.2; 4.2. Cunoaşterea contextului 1 Manualul. Întrebări de
conflictele internaţional. Hărţi. controversă.
regionale în secolul Formularea unor opinii în urma Atlas de istorie Observarea
XX. lecturării hărţilor. universală. sistematică a
Formulare unor opinii personale Culegere de elevilor.
argumentate. documente. Test (itemi de
Prezentarea acţiunilor româneşti Activitate completare).
iniţiate pentru menţinerea păcii. individuală.

3 Instituţii, 1.1; 1.4. Să identifice principalele instituţii Manualul. Referat pe

mecanisme şi menite să susţină pacea in lume. Ziare si reviste tema
politici de rezolvare Să analizeze principalele de specialitate. mijloacelor de
a conflictelor în caracteristici ale conflictelor Internetul. rezolvare a
lumea existente în lume pentru a căuta Activitate de conflictelor în
contemporană. modalităţi de rezolvare a lor. grup. societatea
contemporană
4 Evaluare 1
Clasa a XII-a
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : CONSERVATORISM, NAŢIONALISM, TRADIŢIONALISM.
TIMPUL ALOCAT :3 ORE
PROFESOR :
Nr. Detalieri de Competenţe Activităţi de învăţare Nr. ore Resurse Data Evaluare
crt. conţinut specifice alocate
1. Conservatorismul Caracterizarea conservatorismului 1 Manual Probe
românesc: idei şi românesc pe baza termenilor istorici Culegere de texte practice.
medii sociale. C1; C2 dobândiţi. Articole de presă Observarea
Să numească şi să analizeze Activitate de grup sistematică
principiile conservatorismului. pentru alcătuirea a elevilor
Să definească „teoria formelor fără planului în timpul
fond”. dezbaterii. activităţii.
Cunoaşterea atitudinii conservatorilor „Istoria românilor” Realizarea
faţa de problema agrară. vol. VII. unor
Compararea politici conservatoare cu Bulei Ion biografii.
cea liberală. „Conservatori şi
Alcătuirea unui glosar de termeni conservatorism în
istorici cu referire la conservatorism. România.”
2. Tradiţionalism şi Caracterizarea naţionalismului 1 Manualul. Verificarea
identitate naţională C1; C4 românesc în cadrul mişcării de idei Culegere de texte. fişelor de
la începutul europene. Activitate lectură.
secolului al XX- Să compare cele două curente: individuală. Temă
lea sămănătorismul şi poporanismul. „Istoria romanilor” pentru
Să numească lucrări literare care vol. VII. acasă.
reflectă ideile celor două curente. Filitti Ioan
Identificarea ideilor de baza ale „Conservatori si
mişcării poporaniste. junimişti în viaţa
Prezentarea şi analiza concepţiei politică
junimiste asupra culturii romane. româneasca.”
3. Evaluare C2; C3; C4. 1 Lucrare
scrisa.
Clasa a X-A S.A.M.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: IDEILE, ARTELE, STIINTELE SI TEHNICILE IN ANTICHITATE
TIMPUL ALOCAT : 2 ORE
PROFESOR :
NR. DETALIERI DE COMPETENŢE ACTIVITĂŢI NR. RESURSE DATA EVALUARE
CRT. CONŢINUT SPECIFICE DE ÎNVĂŢARE ORE
ALOCATE
1 Mitologie şi ştiinţa. 1.1; 2.1; 3.1. Formularea unor opinii referitoare 1 Manualul. Activităţi
Apariţia scrisului. la informaţii provenite din lectura Atlas istoric privind individuale şi
Cunoştinţe ştiinţifice textelor. istoria universala. frontale.
şi tehnice. Realizarea unor studii Dicţionar. Realizarea unor
comparative între civilizaţia Culegere de texte. enunţuri folosind
greacă si cea romană. Horia C. Matei termenii istorici
Dezbateri pe baza unor surse „Civilizaţia lumii învăţaţi.
istorice indicate. antice”. Completarea unor
Exerciţii de folosire a termenilor rebusuri istorice.
istorici.
2 Artele în lumea, 1.1; 3.2; 4.1; Realizarea unor scurte compuneri 1 Manualul. Întrebări frontale
orientală, romană şi 5.1; 5.2. în care elevul să folosească Culegeri de texte. şi directe.
greacă. empatia faţă de anumite Albume istorice. Observarea
Elementele de personalităţi istorice Imagini ale sistematică.
civilizaţie daco- Observarea şi comentarea unor principalelor Prezentarea
romană. materiale documentare. monumente ale compunerilor şi
Completarea unor texte istorice civilizaţiei antice. analizarea lor.
cu termeni dintr-o lista data. Indro Montanelli
Analiza informaţiilor oferite de „Istoria grecilor”.
texte istorice.
3 Evaluare. 1
Clasa a XI-A S.A.M.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: LUMEA LA CUMPĂNA SECOLELOR XIX – XX
TIMPUL ALOCAT : 2 ORE
PROFESOR :
NR. DETALIERI DE COMPETENŢE ACTIVITĂŢI NR. RESURSE DATA EVALUARE
CRT. ONŢINUT SPECIFICE DE ÎNVĂŢARE ORE
ALOCATE
1 Civilizaţiile asiatice 1.1; 3.1. Sa analizeze stadiul de dezvoltare a 1 Manualul. Activităţi
şi africane şi civilizaţiilor asiatice şi africane. Atlas istoric individuale şi
modernitatea.. Realizarea unor studii comparative privind istoria frontale.
între civilizaţiile asiatice şi universala. Realizarea unor
africane. Dicţionar. enunţuri folosind
Să deosebească procesul de Culegere de termenii istorici
modernizare a Japoniei în texte. învăţaţi.
comparaţie cu restul civilizaţiilor Zorin Zamfir Completarea unor
asiatice. „Istoria ţărilor rebusuri istorice.
Să analizeze consecinţele din Asia, Africa Alcătuirea de axe
modernizării civilizaţiilor asiatice. si America cronologice.
Să observe fenomenul de colonizare Latina”.
a continentului african de către
state din Europa.
2 Statele Unite ale 1.1; 2.1. Să compare expansiunea teritorială 1 Manualul. Întrebări frontale si
Americii. cu cea demografică. Culegeri de directe.
Să analizeze modelul de democraţie texte. Observarea
american cu limitele lui „problema Atlasul istoric. sistematica.
sclavilor negri”. Imagini ale unor Alcătuirea
Să identifice progresele economiei lideri americani biografiilor unor
americane până în secolul XX. din secolul al personalităţi
Analiza informaţiilor oferite de XIX-lea. studiate.
texte istorice. Vianu Alexandru
„Istoria S.U.A.”.
3 Evaluare. 1
PROIECT DIDACTIC
Profesor:
Data:
Unitatea şcolară:
Clasa: a XII-a
Unitatea de învăţare: Premisele constituirii României moderne
Tipul lecţie: recapitulare, aprofundare şi sistematizare de cunoştinţe
Competenţe generale
- Identificarea caracteristicilor globale şi de detaliu ale unui document
- Utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în analiza schimbărilor
sociale trecute şi prezente
Competenţe specifice:
1. să precizeze elementele crizei orientale şi statutul internaţional al Principatelor
2. să caracterizeze regimul fanariot şi regimul habsburgic, cauzele şi consecinţele instaurării
acestor regimuri.
3. să identifice elemente de modernizare a societăţii româneşti în perioada dată
4. să stabilească legătura între valorile naţionale şi cele europene
5. să numească aspectele contradictorii ale procesului de constituire a identităţii naţionale.
6. să utilizeze corect şi adecvat noţiuni şi termeni istorici
7. să opereze cu datele istorice dovedind înţelegerea timpului istoric
8. să plaseze corect pe hartă evenimentele istorice
9. să manifeste empatie faţă de personalităţile implicate în evenimentele istorice.
Resurse materiale:
 cele cinci manuale de istorie de clasa a XII-a aprobate de MEC
 Ştefan Pascu, Liviu Maior, Culegere de texte pentru istoria României, volumul I, Bucureşti,
Editura "Didactică şi Pedagogică", 1977 , pp. 120 -190.
 Isar Nicolae, Istoria modernă a Românilor. Partea I (1774-1848), ediţia a II-a, Bucureşti, 2005.
procedurale: conversaţia euristică şi examinatoare, comparaţia, problematizarea,
demonstraţia,
interpretarea de text, descoperirea, diagrama Venn, eseul de 5 minute.
de timp: 50 minute
Modalităţi de evaluare: observarea activităţii elevilor, „ascultarea” orală ,eseu nestructurat,
investigaţia.
Forma de organizare a activităţii elevilor: activitatea pe grupe
Schema la tablă / planul de recapitulare
1. Statutul politic internaţional al Principatelor române la sfârşitul secolului XIX – prima jumătate
a secolului XX.
2. Regimul fanariot şi regimul habsburgic.
3. Mişcarea naţională reformatoare în spaţiul românesc - premise ale formării naţiunii române
4. Documentele programatice ale revoluţiei de la 1821 şi 1848.
5. Vâlcea şi mişcarea de renaştere naţională
Momentul I :
Cu cel puţin două săptămâni înaintea desfăşurării lecţiei, se stabileşte împreună cu elevii
planul recapitulării şi competenţele vizate.
Clasa se împarte în şapte grupe: „istorici”, „politicieni”, „literaţi”, „sociologi”, „geografi”,
„artişti plastici”,„jurişti” şi „localnici”, cărora li se distribuie sarcini specifice grupei din care fac
parte şi li se recomandă bibliografia aferentă.
GRUPA ISTORICILOR
Sarcini Bibliografie
 Obiectivele mişcării de emancipare  ¤¤¤, Documente privind istoria
naţională României. Răscoala din 1821, 5 vol,
 Documentele programatice ale Bucureşti, Editura „Academiei”, 1959 -
revoluţiei de la 1821 şi 1848. 1982.
 Rolul personalităţilor în desfăşurarea  ¤¤¤, Documente privind revoluţia de la
evenimentelor istorice. 1848 în Ţările Române, Bucureşti,
Editura „Academiei”, 1977.

GRUPA LITERAŢILOR
Sarcini
 Cum se reflectă mişcarea naţională de
la sfârşitul secolului XVIII – prima
jumătate a secolului XIX în operele
literare ale contemporanilor
evenimentelor.
GRUPA POLITICIENILOR
Sarcini
 Proiecte de reformă şi aşezăminte
constituţionale în societatea
românească la sfârşitul secolului XVIII
– prima jumătate a secolului XIX.
 Caracteristicile regimului fanariot şi
habsburgic.
GRUPA GEOGRAFILOR
Sarcini
 Modificările teritoriale ale
Principatelor la sfârşitul secolului
XVIII – prima jumătate a secolului
XIX
 Influenţele mediului asupra românilor
 Vlad Georgescu, Ideile politice şi
Iluminismul în Principatele Române
1750-1831,Bucureşti, Editura
„Academiei”, 1972.
 Nicolae Edroiu, Răscoala lui Horea
(1784), Bucureşti, Editura „Ştiinţifică şi
Enciclopedică”, 1978
 Iscru Gh. D, Revoluţia de la 1821
condusă de Tudor Vladimirescu,
Bucureşti, 1982.
 Cornelia Bodea. 1848 la români. O
istorie în date şi mărturii, ediţia a II-a, 3
volume, Bucureşti, 1998.
 Orice monografie referitoare la
personalităţile implicate în evenimente
Bibliografie
 George Călinescu, Istoria literaturii
române, Bucureşti, Editura „Minerva”,
1988
 Cornel Cîrstoiu (ediţie critică), Opere.
Poeţii Văcăreşti, Bucureşti, Editura
„Univers”, 1982
 Dumitru Ghişe, Pompiliu Teodor (ediţie
critică), Şcoala Ardeleană, Bucureşti,
Editura „Minerva”, 1983
 Cornea P, Zamfir M, Gândirea
românească în epoca paşoptistă (1830 -
1860), / antologie, 2 vol., Bucureşti,
1968.
Bibliografie
 Vlad Georgescu, Ideile politice şi
Iluminismul în Principatele Române
1750-1831,Bucureşti, Editura
„Academiei”, 1972.
 Idem, Memoires et projets de reforme
dans les Principautes Roumaines.
1769– 1831, Bucureşti, 1970
 David Prodan, Supplex Libellus
Valachorum, Bucureşti, Editura
„Ştiinţifică” ,1967
 Cornelia Bodea,. 1848 la români. O
istorie în date şi mărturii, ediţia a II-a, 3
volume, Bucureşti, 1998.
Bibliografie
 Ştefan Pascu (coord.), Atlas pentru
istoria României, Bucureşti, Editura
"Didactică şi Pedagogică", 1983 –
hărţile 43, 45, 48
 Marian Stroia, Românii, marile puteri si
sud-estul Europei, 1800-1830,
Bucureşti, Editura „Semne”, 2002.
 Cernovodeanu Paul , Binder Petre. ,

GRUPA SOCIOLOGILOR
Sarcini
 Românii văzuţi de alţii
 Starea societăţii româneşti la sfârşitul
secolului XVIII – prima jumătate a
secolului XIX
GRUPA ARTIŞTILOR PLASTICI
Sarcini
 Extragerea de informaţii din
vizualizarea stampelor, portretelor,
tablourilor, schiţelor, gravurilor etc. de
epocă referitoare la societatea
românească.
GRUPA JURIŞTILOR
Sarcini
 Statutul politic internaţional al
Principatelor la sfârşitul secolului
XVIII – prima jumătate a secolului
XIX
Cavalerii apocalipsului. Calamităţile
naturale din trecutul României (până la
1800), Bucureşti, 1993
Bibliografie
 Dimitrie Cantemir, Descrierea
Moldovei, Bucureşti, Editura
„Academiei”, 1973
 Cristian Tiberiu Popescu, Istoria
mentalităţii romaneşti, vol. I , Editura
„Universal Dalsi”, 2000
 ¤¤¤, Călători străini despre Ţările
Române, Bucureşti, Editura
„Academiei”, seria nouă, vol. I (1801 -
1821), 2004, , vol X , partea I (1769-
1786),2000, partea a II-a (1787–
1800),2001.
 Ileana Căzan, Irina Gavrilă, Societatea
românească între modern şi exotic
văzută de călătorii străini în secolele
XVIII-XIX, Bucureşti,,Editura „Oscar
Print”, 2005.
 Gheorghe Brătescu, Paul
Cernovodeanu, Biciul holerei pe
pământ românesc, , Bucureşti, Editura
„Academiei”, 2002
 Ileana Căzan, Daniela Buşă, Oraşul
românesc şi lumea rurală. Realităţi
locale şi percepţii europene la sfârşitul
secolului al XVIII-lea şi începutul
secolului al XIX-lea Brăila, Editura
Istros, 2004.
Bibliografie
 Adrian Silvan Ionescu, Moda
româneasca 1790-1850. Între Stambul
si Paris, Bucureşti, Editura “Maiko”,
2001.
 Solcanu, Ion I. Artă şi societate
românească (sec. XIV-XVIII) ,
Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2002.
 Alexandru Alexianu, Mode şi veşminte
din trecut, 2 vol, Bucureşti, Editura
„Meridiane”, 1987.
Bibliografie
 Stan Apostol, Protectoratul Rusiei
asupra Principatelor Române. 1774-
1856, Bucureşti. 1999
 Ioan C. Filitti, Rolul diplomatic al
fanarioţilor, 1700-1821, Iaşi, Editura
„DominoR”, 2002.
 Marian Stroia, Românii, marile puteri si
sud-estul Europei, 1800-1830,
Bucureşti, Editura „Semne”, 2002.
GRUPA LOCALNICILOR
Sarcini Bibliografie
 implicarea locuitorilor judeţului  ¤¤¤, Revoluţia de la !821 în judeţul
Vâlcea în evenimentele istorice Vâlcea, Bălceşti, 1981
studiate  ¤¤¤, Revoluţia de la 1848 în judeţul
Vâlcea, Bălceşti, 1978
 Şerban Papacostea, Oltenia sub
austrieci., Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1998.
 Momentul II:
Desfăşurarea lecţie – se dezbat secvenţe didactice din planul de recapitulare (40 minute).
Competenţe Plan de Activitatea desfăşurată de Resurse Resurse materiale
specifice recapitulare Profesor Elev procedurale
1, 6, 7, 8. 1. Statutul Prezentaţi evoluţia Juriştii” definesc conceptul de Expunerea, Documente / bibliografie
politic statutului politico- „criză orientală” şi consecinţele conversaţia,
internaţional al juridic şi teritorial acestei crize pentru Ţările interpretarea de
Principatelor al Principatelor la Române potrivit tratatelor text.
române la sfârşitul secolului internaţionale de la Karlowitz
sfârşitul XVIII – prima (1699), Vadul Huşilor (1711),
secolului XIX jumătate a Passarowitz (1718), Belgrad
– prima secolului XIX în (1739), Kukiuk Kainargi
jumătate a contextul crizei (1774), Şiştov şi Iaşi (1791-
secolului XX. orientale. 1792), Bucureşti (1812),
Akkerman şi Adrianopol (1826
-1829), Balta Liman (1649).
Prezintă documentele referitoare
la statutul internaţional al
Principatelor şi schimbările
survenite: autonomia limitată a
Transilvaniei în cadrul
Imperiului Habsburgic din
1699, suzeranitatea otomană şi
din 1774 şi protectoratul rusesc modelarea Atlas istoric, hărţi
asupra Moldovei şi a Ţării video/retroproiectorul
Româneşti.
„Geografii” prezintă cu ajutorul
hărţilor consecinţele teritoriale
ale crizei orientale asupra
spaţiului românesc: pierderea
Banatului, Bucovinei, şi
temporar a Olteniei (în favoarea
Austriei) a Basarabiei (în
favoarea Rusiei) şi a cetăţii
Hotin (devenită raia a Turciei),
dar şi restituirea raialelor
Giurgiu Turnu şi Brăila către
Ţara Românească. precizând
indicatorii referitori la suprafaţă
şi numărul de locuitori.
2, 3, 6, 7. 2. Regimul Comparaţi „Politicienii” compară regimul Comparaţia, Documente / bibliografie
fanariot şi regimurile habsburgic şi fanariot găsind diagrama Venn
regimul habsburgic şi asemănări (limitarea
habsburgic. fanariot, găsind autonomiei, reforme iluministe,
asemănări şi existenţa mişcării naţionale
deosebiri. influenţe occidentale, fiscalitate
excesivă etc) şi deosebiri
(grecizare / germanizare,
păstrarea bisericii ortodoxe /
organizarea bisericii greco–
catolice şi excluderea celei
ortodoxe, drepturi pentru
români / românii sunt toleraţi,
menţinerea instituţiei domniei /
principele este înlocuit cu un
guvernator etc)

Identificaţi „Politicienii” prezintă reformele Interpretarea de Documente / bibliografie

elementele de iluministe ale împăraţilor Maria text, expunerea,
modernitate ale Tereza şi Iosif al II-lea şi ale descoperirea
societăţii fanarioţilor Constantin
româneşti în Mavrocordat, Alexandru
contextul Ipsilanti, Scarlat Callimachi şi
reformelor Gheorghe Caragea
oficiale. descoperind elemente ale
modernităţii: eliberarea din
şerbie / iobăgie, organizarea
administrativă şi judecătorească,
introducerea capitaţiei etc.
3, 4, 5, 6, 7, 3. Mişcarea Menţionaţi „Istoricii” grupează obiectivele Comparaţia, Documente / bibliografie
9 naţională în obiectivele urmărite de partida naţională şi conversaţia,
spaţiul mişcării de de românii ardeleni (autonomie expunerea
românesc - emancipare – independenţă, domni
premisă a naţională şi pământeni, drepturi politice şi
formării mijloacele de civile, recunoaşterea bisericii
naţiunii exprimare ale ortodoxe etc) şi mijloacele de
române. acestora. exprimare : memorii, proiecte
de reformă, Supplex Libellus,
scrieri istorico –literare (Şcoala
Ardeleană).

Cum este reflectată „Literaţii” vor arăta reflectarea interpretarea şi Antologii de texte /
mişcarea de revendicărilor în literatura şi analiza de text, bibliografie
emancipare gândirea politică a vremii comparaţia,
naţională în subliniind argumentele expunerea
scrierile româneşti ce ţin de vechime,
contemporanilor ? continuitate şi număr de
locuitori, dar şi exagerările
latiniste. Tot ei vor prezenta şi
gândirea politică paşoptistă –
împletirea romantismului cu
liberalismul economic şi politic
şi naşterea daco-românismului.

Prezentaţi „Sociologii” şi „artiştii plastici” Descoperirea, Reproduceri după gravuri,

imaginea vor radiografia societatea comparaţia, tablouri, monede.
românilor văzuţi românească din perspectiva expunerea, Texte privind descrierea
de ei şi de alţii. „noi” şi „ceilalţi”, prezentând interpretarea de românilor de către străini
imaginea românilor în scrierile text / bibliografie, documente,
călătorilor străini şi în izvoare arheologice
reprezentările artistice ale
vremii: locuinţa, obiceiuri,
petrecerea timpului liber, moda,
alimentaţia etc.

Prezentaţi din „Istoricii” vor prezenta prin Interpretarea de Documente / bibliografie

perspective prisma perspectivei multiple text, comparaţia, / reproducerea
multiple una din una din personalităţile descoperirea reprezentărilor plastice
personalităţile menţionate: de exemplu ale lui Tudor
renaşterii personalitatea lui Tudor Vladimirescu
naţionale: Ioan Vladimirescu trebuie conturată #######
Inochentie Micu prin prisma relaţiei dintre el şi
Klein – Tudor apropiaţii lui (căpitanii şi
Vladimirescu – pandurii săi), dintre el şi
Nicolae Bălcescu gruparea boierilor patrioţi
(Comitetul de oblăduire), dintre
3, 4, 5, 6, 7, 4. Selectaţi şi grupaţi Tot „istorici” analizând Comparaţia, Tabele sinoptice,
9. Documentele după criterii ca: documentele programatice ale interpretarea de documentele
programatice problema agrară, revoluţiilor de la 1821 şi 1828 text, modelarea, programatice ale
ale revoluţiilor unitatea statală, trebuie să grupeze , în funcţie de conversaţia revoluţiilor de la 1821 şi
de la 1821 şi problema criteriile stabilite, revendicările 1848.
1848 . independenţei, programatice şi să alcătuiască
drepturi şi libertăţi un tabel sinoptic.
democratice –
revendicările
prezente în
documentele
programatice ale
celor două
revoluţii.

Motivaţi absenţa Răspunsul la această întrebare Problematizarea, Extrase din documentele

problemei unirii problemă vizează condiţiile date demonstraţia programatice şi presă /
din documentele de pericolul intervenţiei străine bibliografie
oficiale, deşi apare şi prioritatea aplicării
formulat în presă programului social al revoluţiei,
şi în documentele urmând ca acestei revoluţii
programatice sociale să-i urmeze o altă care
să realizeze unitatea şi
independenţa. Dorinţa unirii
este însă probată de
revendicările prezentate de
revoluţionarii moldoveni în exil
şi de presa şi opinia publică din
Ţara Românească.
 3, 4, 6, 7, 9. 5. Vâlcea şi Precizaţi „Localnicii” vor prezenta Interpretarea de Documente / bibliografie
mişcarea de contribuţia investigaţiile lor referitoare la text, expunerea
renaştere vâlcenilor în situaţia judeţului Vâlcea în anii
naţională cadrul mişcării de ocupaţiei austriece, la imaginea
renaştere judeţului şi locuitorilor lui în
naţională. viziunea străinilor, dar şi la
implicarea activă în cadrul
mişcării de renaştere naţională
(revoluţiile de la 1821-
fortificarea mânăstirilor şi 1848
–centrul revoluţionar Ocnele
Mari, activitatea lui Gheorghe
Magheru – tabăra de la Râureni,
Anton Pann şi intonarea
cântecului Un răsunet în parcul
Zăvoi, dar şi activitatea lui
Petrache Poenaru – inventatorul
stiloului etc.).

Momentul III
Concluzii şi aprecieri – Eseul de 5 minute: se cere elevilor să scrie un mic eseu în care să prezinte un lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă şi să formuleze
o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta. Se trec rapid în revistă aceste idei şi întrebări, se face un comentariu preliminar şi se formulează concluziile
desprinse în urma lecţie, fiind notate în caiete (9 minute)
Tema pentru acasă : ( 1 min.) Realizaţi un eseu istoric cu titlul: Marile puteri şi revoluţia română de la 1848.
PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE

PROIECT DE EXCURSIE

Data şi durata excursiei: sfârşitul lui mai -2 zile.

Tema: Istoria Românilor pentru examene Testarea Naţională / Bacalaureat
Traseul: Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeş – Câmpulung Muscel – Bran – Braşov – Predeal –
Sinaia -
Târgovişte – Goleşti – Râmnicu Vâlcea
Tipul excursiei: excursie cu caracter recapitulativ, vizând şi formarea de priceperi şi deprinderi, în
vederea susţinerii cu succes a examenelor finale de Testare Naţională / Bacalaureat
Documentele excursiei:
 Tabelul nominal al elevilor participanţi şi al profesorilor participanţi
 Cererea prin care se solicită acordul conducerii şcolii / Inspectoratului Şcolar Judeţean
pentru efectuarea excursiei7, avizată favorabil.
 Programul excursiei
 Regulamentul de organizare al excursiei
 Procesul verbal al şedinţei speciale, semnat de toţi participanţii
Clasele: a VIII–a / a XII-a
Obiective operaţionale / competenţe specifice:
Se au în vedere obiectivele / competenţele de evaluat din programa examenelor de Testare
Naţională / Bacalaureat.

I. PREGĂTIREA EXCURSIEI

1. Anunţarea excursiei. Cu cel puţin o lună de zile înainte de efectuarea ei, este anunţată
excursia (număr de locuri, traseu, obiective, mijloc de transport, cazare, preţ, profesori însoţitori 8 ).
Cu cel puţin două săptămâni înainte de efectuarea excursiei se încheie înscrierea şi se fac diligenţele
necesare obţinerii avizului favorabil (tabelele cu numele şi prenumele elevilor şi al profesorilor
însoţitori, durata şi traseul –3 exemplare din care unul pentru firma transportatoare şi unul pentru
cazare, având acordul conducerii şcolii / după caz al Inspectoratului Şcolar Judeţean)
2. Pregătirea elevilor. Se face într-o şedinţă specială, la care participă profesorii însoţitori şi
elevii participanţi. Se întocmeşte un regulament şi un program al excursiei, indicându-se materialele
de care au nevoie elevii (caiete de notiţe, instrumente de scris, hărţi, ghiduri etc.), echipamentul
necesar, rezervele de hrană, data , ora şi locul întâlnirii pentru a se pleca în excursie. Profesorul de
geografie va indica elevilor caracteristicile geoclimatice ale traseului ce urmează a fi parcurs, iar
profesorul de istorie va transmite elevilor obiectivele educaţionale ale excursiei. Cu ajutorul
videoproiectorului / calculatorului / albumelor foto / casetelor video, va fi stârnit interesul elevilor,
prezentându-se parţial obiectivele ce urmează a fi vizitate şi observate. Se precizează faptul că
informaţiile dobândite în cadrul excursiei vor fi sistematizate în cadrul unei ore de curs şi apoi
valorificate în cadrul unei lecţii de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare. În urma acestei
şedinţe se încheie un proces verbal.

II. DESFĂŞURAREA EXCURSIEI

A. Itinerariul din prima zi: Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeş – Câmpulung Muscel – Rucăr -
Bran - Braşov
Nr. Itinerar Conţinutul de idei din explicaţiile profesorului de
crt. Obiective istorice şi culturale istorie
1. Râmnicu Vâlcea –Curtea de Plecând din Râmnicu Vâlcea, prin Tigveni ajungem la
Argeş Curtea de Argeş
Curtea de Argeş În Curtea de Argeş se vor vizita: ansamblul Curţii

7
conţine informaţii referitoare la traseul excursiei, durata şi datarea, locul cazării, numărul de participanţi şi clasele din care provin, profesorii
însoţitori, asistenţa medicală şi mijlocul de transport
8
de regulă un însoţitor la 10 elevi, obligatoriu un cadru medical
 Domneşti, biserica Mânăstirii Curtea de Argeş, Fântâna
Meşterului Manole, Muzeul Orăşenesc. Se vor transmite
elevilor informaţii referitoare la întemeierea Ţării
Româneşti, stilul arhitectonic muntenesc şi influenţele
externe, prima mitropolie a Ţării Româneşti, dinastia de
Hohenzollern şi rolul acestor regi în istoria modernă şi
contemporană.
2. Curtea de Argeş – Câmpulung De la Curtea de Argeş, peste dealurile pline de pruni şi
Muscel meri, luăm drumul Câmpulungului. De la Domneşti ne
abatem spre satul Nucşoara. Aici vizităm casa Elisabetei
Nucşoara Rizea „duşman al poporului”, erou al rezistenţei
anticomuniste. Prilej de reamintire a rezistenţei
anticomuniste, formele acestei rezistenţe, eroii rezistenţei
şi formele de represiune ale regimului comunist.
Câmpulung Muscel În Câmpulung vizităm ansamblul feudal "Negru Vodă",
Biserica Domnească, Biserica "Sf. Gheorghe", Biserica
Şubeşti, Muzeul Orăşenesc, castrul roman Jidava, aşezarea
dacică de la Cetăţeni. Elevii vor primi informaţii despre
civilizaţia dacică, războaiele daco – romane, despre
romanizare şi sistemul militar roman, despre
„descălecatul” lui Negru-vodă şi despre necropola primilor
domni munteni Basarab I şi Nicolae Alexandru. Tot aici
vom reaminti de prima scriere în limba română –
Scrisoarea lui Neacşu către braşoveni, 1521 şi de prima
moară de hârtie din 1643 din Ţara Românească. Nu trebuie
omisă nici importanţa economică a oraşului în epoca
medievală.
3. Câmpulung Muscel – Braşov Pe unul dintre cele mai pitoreşti trasee din ţara
noastră, pasul Rucăr–Bran, pe lângă etnografia şi
geografia zonei, ne vom reaminti de primul război mondial
şi luptele din 1916 pentru apărarea acestei porţi de intrare
Mateiaş în regatul României
Un prim popas va fi făcut la complexul muzeal –
mausoleu Mateiaş, acolo unde îşi dorm somnul de veci
Rucăr - Peştera Dâmbovicioara 2300 de soldaţi pe ale căror oseminte s-a ridicat România
întregită.
Un obiectiv turistic îl reprezintă cheile Dâmboviţei
Bran şi peştera Dâmbovicioara, aflate în parcul naţional Bucegi
.Apoi se va trece graniţa nedreaptă ce a despărţit românii
de români şi se va vizita castelul Bran. Construit ca punct
Râşnov de observare a drumului spre Ţara Românească, de către
braşoveni în secolul XIII, castelul poartă în el legende
despre Vlad Ţepeş şi urma paşilor reginei Maria.
Braşov Vizitarea cetăţii medievale a Râşnovului oferă
posibilitatea observării organizării unui oraş feudal de tip
apusean , a rostului militar şi politic al cetăţii medievale şi
a arhitecturii acesteia.
Ajunşi în Braşov , ne vom caza mai întâi la Hotelul
Sport, apoi după o binemeritată odihnă de maxim 1 h, vom
porni pe jos spre a vizita Braşovul: Porţile medievale,
Biserica Neagră – ilustrare a stilului gotic, Piaţa Sfatului,
Casa Sfatului , Scheii Braşovului. Seara va fi petrecută în
Poiana Braşov.
B. Itinerariul din a doua zi: Braşov – Sinaia – Fieni – Târgovişte – Goleşti – Piteşti – Râmnicu
Vâlcea
Nr. Itinerar Conţinutul de idei din explicaţiile profesorului de
crt. Obiective istorice şi culturale istorie
4. Braşov – Sinaia A doua zi se va pleca din Braşov spre Predeal. Un mic
Predeal popas în staţiunea de la poalele Postăvarului, admirarea
Sinaia frumuseţilor naturii şi apoi continuăm spre Sinaia.
Reşedinţa de vară a regilor României cu splendidele
castele Peleş şi Pelişor. Vizitarea acestora va permite
dezvoltarea informaţiilor referitoare la regii României şi la
contribuţia lor la modernizarea României.
5. Sinaia – Târgovişte Admirând semeţiei munţilor Bucegi, cu regretul că
timpul nu ne va permite escaladarea acestora, plecăm prin
Fieni / Pucioasa Comarnic spre Târgovişte
Trecem prin Fieni, pe lângă fabrica de ciment, apoi prin
Mânăstirea Dealul Pucioasa, cu recunoscutele sale băi de sulf şi coborâm spre
Mânăstirea Dealul.
Aşezată pe un piemont la marginea oraşului Târgovişte
– capitală medievală, ctitoria lui Radu cel Mare (1495 -
1508), puternic centru de iradiere a culturii româneşti, aici
funcţionând prima tipografie a Ţării Româneşti. Tot aici se
Târgovişte află mormintele domnitorilor Vladislav al II-lea, Radu cel
Mare, Vlad cel Tânăr, Vlad Înecatul, Pătraşcu cel Bun,
Radu Bădica precum şi mormântul capului domnitorului
Mihai Viteazul.
Un timp mai îndelungat vom acorda vizitării oraşului
Târgovişte. Capitală a Ţării Româneşti. Un prim obiectiv îl
reprezintă Complexul Muzeal Curtea domnească, ce
grupează monumente din secolele XV - XVIII. Prima
casă domnească, împrejmuită cu un zid de incintă din
piatră, cu turnuri patrulatere, datează din vremea domniei
lui Mircea cel Bătrân. Alţi ctitori ce şi-au lăsat în istorie
amprenta asupra acestor locuri sunt Vlad Ţepeş ctitorul
Turnul Chindiei, Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Radu
de la Afumaţi, Petru Cercel, Pătraşcu cel Bun, Mihai
Viteazul, Radu Şerban, Constantin Şerban, Şerban
Cantacuzino Radu Mihnea, Matei Basarab şi Constantin
Brâncoveanu. Vizitarea Curţii domneşti (Turnul Chindiei,
Biserica Domnească, Casa Domnească, Biserica Sfânta
Vineri), permite transmiterea de cunoştinţe referitoare la
istoria medievală a Ţării Româneşti, faptele de arme şi de
cultură ale domnitorilor menţionaţi.
Aceste informaţii vor fi aprofundate prin vizitarea altor
obiective târgoviştene: Muzeul Tiparului şi a cărţii
româneşti, Complexul Monumental Stelea, Complexul
monumental mitropolitan.
6. Târgovişte – Piteşti Părăsim capitala medievală valahă, şi prin pădurile
Goleşti Dragodanei ne îndreptăm spre Piteşti. Un nou popas la
Goleşti, la conacul Goleştilor, permite recapitularea
evenimentelor istorice la care au luat parte boierii patrioţi
Golescu: 1848 – 1859 – 1866 – 1877. Pe locul acestui
complex şi-a stabilit tabăra şi Tudor Vladimirescu, aici
găsindu-şi şi tragicul sfârşit. Evocarea lui Tudor permite
aprofundarea cunoştinţelor despre Tudor Vladimirescu şi
revoluţia de la 1821. Tot la Goleşti va fi vizitat şi Muzeul
Viticulturii şi Pomiculturii (gospodăriile ţărăneşti aduse

Florica – Ştefăneşti
Piteşti
Piteşti – Râmnicu Vâlcea
Mânăstirea Cotmeana
Râmnicu Vâlcea
III. SISTEMATIZAREA CUNOŞTINŢELOR
Se va face în cadrul unei lecţii de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor „Ce am învăţat din
excursia făcută ?”. În cadrul acestei lecţii se poate folosi cu succes metoda Ştiu – vreau să ştiu – am
învăţat. Cu ajutorul notiţelor, elevii vor fixa cunoştinţe despre istoria Românilor, geografia
României, religie şi cultură, folositoare pentru examenul de Testare Naţională sau Bacalaureat.
din principalele zone viticole şi pomicole sunt grupate sub
forma unui sat românesc, care urmează conturul ţării şi
înlănţuirea provinciilor istorice naţionale), unde elevii vor
primi informaţii despre istoria viticulturii şi pomiculturii
din ţara noastră .
Cramele din Ştefăneşti vor prilejui elevilor să cunoască
civilizaţia vinurilor astăzi, pe raza acestui oraş fiind
amplasată şi „Mecca liberalilor” – conacul Brătienilor de
la Florica. Evocarea membrilor familiei Brătianu (Ion C,
Ion I. C., Dinu, Vintilă, Gheorghe) permit aprofundarea
marilor momente ale istoriei moderne şi contemporane ale
României, la care aceşti patrioţi au luat parte: revoluţia de
la 1848, Unirea Principatelor la 1859, aducerea prinţului
străin Carol, cucerirea Independenţei, făurirea României
Mari şi modernizarea societăţii româneşti interbelice.
Totodată pomenirea lui Gheorghe Brătianu va da
posibilitate evocării activităţii sale istoriografice şi a
tezelor sale referitoare la tradiţia istorică a întemeierii
statelor feudale şi la continuitatea de locuire în spaţiul
nord – dunărean (O enigmă şi un miracol poporul
român.). Sfârşitul tragic al lui Dinu Brătianu şi Gheorghe
Brătianu, în închisoarea comunistă de la Sighet, face
legătura cu fenomenul Piteşti, metodă dramatică a
„reeducării” prin tortură a deţinuţilor politici de către
regimul comunist. În oraşul Piteşti va fi vizitat Muzeul
Judeţean Argeş. Patrimoniul acestui muzeu este tezaurizat
în cele mai importante clădiri laice, monumente istorice
din judeţul Argeş: castrul roman restaurat de la Jidava -
Câmpulung Muscel (sec. al II-lea d.Hr. ); prima clădire
modernã a Primăriei municipiului Piteşti (1886); casa
memorialã a scriitorului Liviu Rebreanu, fondatorul
romanului românesc modern; casa memorialã a celebrului
pianist român Dinu Lipatti (1936).
Ultima parte a itinerariului excursiei, înainte de se
ajunge acasă, se va vizita mânăstirea Cotmeana, ctitorie
din secolul XIV (atestată documentar la 20 mai 1388), al
treilea aşezământ monahal construit în spaţiul Ţării
Româneşti, după Vodiţa şi Tismana, posibilă ctitorie a lui
Radu I, prezentând elemente iniţiale de arhitectură
ecleziastică din Ţara Românească cu influenţe dinspre
ţaratul târnovean: pe o planimetrie dreptunghiulară şi
spaţiu boltit semicilindric, unitar pe naos şi pronaos, se
grefează un triconc.
La reîntoarcerea în Râmnicu Vâlcea, elevilor li se
reaminteşte tema lecţiei următoare: „Ce am învăţat din
excursia făcută ?”
 IV. VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

După fixarea, aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor va urma o lecţie de valorificare şi

apreciere a rezultatelor, sub forma evaluării scrise – subiectele având structura asemănătoare celor
pentru examenele finale.

V. CONCLUZII

În următoarea întâlnire dintre profesor şi elevi, se va face aprecierea rezultatelor testului şi

se vor preciza modalităţile de completare a lacunelor, de corectare a greşelilor şi de valorificare a
cunoştinţelor dobândite în cadrul excursiei, permiţând profesorului să constate nivelul de pregătire
al elevilor şi să optimizeze activităţile ulterioare.

VIZITA LA MUZEU

Este forma conexă de studiere a istoriei prin deplasarea organizată la un obiectiv istorico-
cultural cu scop instructiv-educativ. Vizitele cu caracter istoric pot fi planificate atunci când este
întocmită planificarea anuală şi trimestrială a materiei sau se pot realiza în timpul studierii unei
teme sau în faza evaluării şi recapitulării acesteia. De asemenea, deplasările la muzee, monumente
etc, se por organiza şi în cadrul cercului de istorie, a unor excursii, cu ocazia unor întâlniri cu
personalităţi cultural-ştiinţifice şi politice. În funcţie de resurse şi pregătire, profesorul de istorie
creează o serie de fişe corespunzătoare obiectivelor urmărite, tematicii, locului de desfăşurare al
activităţii, etc. Vizitele la muzeele de istorie îmbogăţesc, fixează, sistematizează, recapitulează,
evaluează informaţiile de istorie locală, naţională şi universală. Ex: Deplasare la Muzeul de Istorie
Judeţean Vâlcea în cadrul unei şedinţe de cerc. Participă elevi ai claselor a VII-a, a VIII-a. Sunt
însoţiţi de profesorul coordonator şi muzeograf.

Proiect de lecţie : vizita la muzeu

Data şi durata lecţiei:
Tema lecţiei: Vestigii ale preistoriei şi antichităţii pe teritoriul judeţului Vâlcea
Locul: Muzeul Judeţean de Istorie Vâlcea
Scopul lecţiei: aprofundarea cunoştinţelor de istorie locală în cadrul cercului de istorie
Clase participante: a VII-a şi a VIII-a
Tipul lecţiei: activitate de cerc - formarea de priceperi şi deprinderi
Obiective de referinţă. Elevii trebuie:
1. să identifice duratele variate ale timpului istoric;
2. să analizeze hărţi care prezintă spaţii istorice (Judeţul Vâlcea) în istorie şi antichitate;
3. să folosească tehnici de analiză a documentelor iconice;
4. să identifice sursele de informaţie ce pot susţine o investigaţie istorică;
5. să identifice elementele comune şi diferenţele legate de cele două perioade istorice;
6. să redacteze lucrări folosind termenii indicaţi şi informaţiile dobândite.
Informaţie diagnostică:
 Nivelul de cunoştinţe al elevilor:
 elevii sunt foarte activi la cercurile de istorie
 ei au cunoştinţe despre urmele de locuire din preistorie şi antichitate din judeţul
Vâlcea
 Probleme de fond:
 cunoaşterea unor elemente specifice culturii şi civilizaţiei preistorice şi antice din
judeţul Vâlcea
I. Pregătirea vizitei
1. Anunţarea vizitei la muzeu cu cel puţin o săptămână înainte de efectuarea ei.
2. Pregătirea elevilor pentru această vizită se face în cadrul unei şedinţe de cerc; profesorul arată
scopul vizitei,
secţiile pe care le vor vizita. Se precizează materialele necesare fiecărui elev pentru activitatea
desfăşurată
(fişe, creioane, pixuri).Elevii sunt însoţiţi de profesorul de istorie.
II. Desfăşurarea vizitei
În data stabilită se realizează deplasarea la muzeul de istorie. Profesorul anunţă scopul
vizitei, iar elevii primesc fişe de lucru, după modelul celor de mai jos, pe care le completează în
timpul vizitei.
Exemplu: Fişe de lucru în timpul vizitei la muzeu
Nr.crt. Obiectivul observat Data, locul Ce Importanţa Descrierea
unde este eveniment pentru realizată de
aşezat, a fost marchează conţinuturile elev în urma
găsit, autorul studiate observării.
care l-a
realizat, etc.

III. Sistematizarea cunoştinţelor. Concluzii. Tema pentru acasă

În scopul recapitulării şi sistematizării cunoştinţelor se poate recurge la discuţii, întrebări,
recomandări pentru viitor. Există diferite forme de valorificare şi finalizare a cunoştinţelor
dobândite în timpul vizitei, în cadrul orelor de cerc. Elevii vor încerca să rezolve mai multe teme.
Exemplu: ¤ Inscripţionarea sau marcarea cu simboluri pe o hartă mută a principalelor
descoperiri arheologice din judeţul Vâlcea; ¤ Elaborarea unei comunicări despre una dintre
descoperiri (cele mai bune comunicări vor fi afişate la gazeta de perete a cercului de istorie din
şcoală); ¤ Realizarea unui portofoliu pe tot parcursul anului şcolar „valori ale trecutului de la cele
locale la cele naţionale şi universale”.
Bibliografie:
Tănase, Ghe., Metodica predării istoriei, p. 180-184;
Păun, Ştefan, Didactica istoriei, Ed. Corint, Bucureşti, 2001, p. 113-179
Ioniţă, Ghe.I., Metodica predării istoriei, Ed. Universităţii din Bucureşti, 1997, p.156.
 METODE INTERACTIVE DE PREDARE- ÎNVĂŢARE A ISTORIEI

Noile cerinţe ale actului educaţional impun restructurarea fundamentală a lecţiei de istorie în
direcţia folosirii tot mai frecvente a noilor metode interactive de predare – învăţare .Ele schimbă
radical rolul profesorului în clasă, el devenind „moderator” al unor dezbateri de idei şi probleme
controversate ale istoriei, „susţinător” al motivaţiei şi interesului elevilor pentru istorie, „ghid” al
elevilor în procesul de punere în valoare a abilităţilor personale şi de dobândire de noi competenţe.
Propunând deplasare accentului de la profesor la elevi, noile metode stimulează elevii să
înţeleagă mai bine şi mai profund logica fenomenelor şi faptelor istorice, stimulează formularea de
opinii personale argumentate, încurajează deopotrivă parcursurile personale dar şi spiritul de
echipă. contribuie la formarea de deprinderi şi atitudini durabile.
Capitolul prezintă câteva din aceste metode interactive, FIŞELE TEHNICE(prelucrări şi
adaptări din lucrări de referinţă) ale acestora fiind exemplificate prin APLICAŢII.
BRAINSTORMING
FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: brainstorming-ul sau asaltul de idei reprezintă formularea a cât mai multe idei – oricât de
fanteziste ar putea părea acestea – ca răspuns la o problemă/situaţie enunţată. Este o variantă a
discuţiei în grup având ca obiectiv, producerea de idei noi sau găsirea celor mai bune soluţii pentru
o problemă de rezolvat prin participarea tuturor membrilor grupului.
Avantaje:
 stimulează creativitatea în grup;
 implică participarea activă a tuturor participanţilor;
 permite exprimarea personalităţii şi eliberarea de prejudecăţi;
 exersează empatia, analiza şi capacitatea de a lua decizii;
 creează emulaţie şi imprimă dinamism.
Etape:
 Faza producţiei de idei:
Alegerea temei şi a sarcinilor. Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi
concrete, fără cenzură a tuturor ideilor – chiar trăsnite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin
ele în minte - legate de tema în discuţie sau de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate în
legătură cu aceasta. Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart). Anunţarea unei pauze
pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)
 Faza aprecierii critice a ideilor:
Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care
reprezintă diferite criterii, etc. Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor
emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici. Selectarea ideilor valoroase, originale
sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atenţiei. În această etapă se
discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar. Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai
variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Sfaturi practice:
 Nu se admit critici;
 Se încurajează producerea a cât mai multor idei;
 Se recomandă preluarea ideilor celorlalţi şi ameliorarea lor.

APLICAŢIE.
Unitatea de învăţare: Mari conflicte ale secolului XX
Lecţia: Primul Război Mondial – un nou tip de război
Secvenţa de lecţie: Războiul total
Competenţe specifice:
C 2.1 (recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice)
C 1.2 (formularea de argumente referitoare la un subiect istoric)
Obiective operaţionale:
1. elevii să analizeze conceptul de „război total”, evidenţiind cel puţin două deosebiri faţă de
războaiele precedente;
2. elevii să exprime puncte de vedere argumentate faţă de consecinţele pe care acest nou tip de
război le-a avut asupra populaţiei din spatele frontului.
Valori şi atitudini:
 gândire critică şi flexibilă
 relaţionare pozitivă cu ceilalţi
 rezolvare pe cale non – violentă a conflictelor
Resurse:
a) resurse umane - clasa de elevi
b) resurse de timp - 20 de minute
Bibliografie:
Astorri Antonella, Salvadori Patrizia, Istoria ilustrată a Primului Război Mondial, Editura „RAO”,
Bucureşti, 2005.
XXX, Enciclopedie de istorie universală, Editura „ALL”, Bucureşti, 2003.
Scenariul didactic:
Prima etapă - profesorul scrie pe tablă conceptul de „război total” şi solicită elevilor să enunţe în
maxim 5 minute toate
ideile care le vin în minte în legătură cu acest concept.
A doua etapă - sunt reluate ideile enunţate, grupate pe categorii şi se realizează o analiză critică şi o
evaluare a ideilor;
A treia etapă - în urma selectării ideilor expuse de elevi şi sub îndrumarea profesorului se
ajunge la următoarele concluzii legate de acest concept:
1. sub aspect economic:
- mobilizarea populaţiei în dezvoltarea capacităţii economice;
- teritoriile ocupate sunt obligate să susţină economic efortul de război al inamicului;
- intervenţia statului în economie - economie de război;
- război economic - slăbirea capacităţii economice şi de luptă a adversarului;
- războiul naval - blocada economică.
2. sub aspect politic:
- angrenarea a numeroase state de partea celor două alianţe;
- state monarhice devin republici;
- desfiinţarea imperiilor multinaţionale.
3. sub aspect social:
- implicarea întregii populaţii - femeile, adolescenţii, populaţia din colonii sau muncitorii din statele
neutre - angrenarea lor în industrie şi agricultură;
- folosirea prizonierilor de război în economie;
- raţionalizarea bunurilor de primă necesitate;
- rechiziţii;
- victime;
- propagandă.
4. sub aspect militar
- folosirea tuturor resurselor militare şi umane;
- cercetarea ştiinţifică - orientată spre producerea de arme noi.
Sugestii:
În ultima etapă a aplicării acestei metode poate fi utilizată şi metoda ciorchinelui, profesorul
solicitându-le elevilor să lege ideile prin săgeţi, evidenţiind conexiunile pe care le observă.

CIORCHINELE

FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniară, de tip grafic care simulează
găsirea conexiunilor dintre idei şi concepte / noţiuni.
Avantaje:
 stimulează gândirea critică şi creativitatea;
 asigură organizarea în sistem a conţinuturilor şi informaţiilor;
 permite exprimarea personalităţii şi eliberarea de prejudecăţi;
 facilitează descoperirea de noi informaţii şi conexiuni;
Etape:
Se scrie un cuvânt / concept (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie; Se
notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vin în mintea elevilor în legătură cu conceptul
respectiv, în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;Pe măsură ce se scriu
cuvinte, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;
Sunt analizate toate tipurile de relaţii / conexiuni stabilite, stabilindu-se tipul lor (cauzale, de
influenţare, etc); Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de
timp acordată.
Sfaturi practice:
Ciorchinele poate fi organizat utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi.
Etapele pot fi precedate de brainstorming, în grupuri mici sau în perechi, rezultatele grupurilor
fiind comunicate profesorului care le notează pe tablă într-un ciorchine fără a le comenta.

APLICAŢIE.
Unitatea de învăţare: Crearea instituţiilor moderne
Lecţia: Constituirea şi consolidarea statului naţional modern, 1859-1881
Secvenţa de lecţie: Constituţia din 1866
Competenţe specifice:
C.2: descrierea şi analiza informaţiilor dintr-un document istoric, în contexte variate.
Obiectiv operaţional:
1. elevii să precizeze minim 4 principii ale Constituţiei din 1866, analizând fragmentul de document
5, pag. 96-97.
Valori şi atitudini:
 înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor;
 stimularea interesului pentru lecturi şi simulări istorice.
Resurse:
a) resurse materiale: fragmentul de document 5 din „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri
până astăzi”, manual pentru clasa a XII-a, Editura Petrion, 2000, pag. 97-98;
b) resurse umane: clasa de elevi;
c) resurse de timp: 30 de minute.
Bibliografie: Focşăneanu, Eleodor, Istoria constituţională a României: 1859-1991, ediţia a II-a,
revizuită, Editura Humanitas, 1998.
Scenariul didactic:
Profesorul solicită elevilor să analizeze documentul 5 pag. 96-97 referitor la Constituţia din 1866,
timp de 10 minute.
Notează pe tablă „Constituţia din 1866. Principii” şi solicită elevilor să realizeze împreună un
ciorchine grafic plecând de la textul analizat. Pentru a realiza o învăţare activă şi participativă,
profesorul solicită elevilor să realizeze conexiuni cu situaţia actuală: Constituţia din 2003
Sugestii
Acesta este un ciorchine semidirijat. Dar această metodă se poate aplica şi fără utilizarea unei surse
documentare. Spre exemplu, pentru secvenţa de lecţie „Constituţia din 1923”, din cadrul lecţiei
„Unificarea politică şi administrativă”, această metodă poate fi aplicată şi fără surse documentare,
apelând la cunoştinţele elevilor legate de Constituţia din 1866.
 Puterea emană de la
naţiune Vot
cenzitar

Suveranitatea
naţională Monarhia
ereditară
Libertatea
conştiinţei

Constituţia Libertăţi şi
drepturi Egalitate în
din 1866 cetăţeneşti faţa legii
Separarea Principii
puterilor în stat Libertatea
învăţământului

Drept de
Libertatea exercitării Libertatea
Puterea control
Puterea Puterea drepturilor politice presei
legislativă executivă judecătorească (numai de către creştini)

Înalta Curte
de Casaţie Curţi de
judecată Tribunale
prin
Reprezentanţa colectiv Domn Guvern
Naţională

Adunarea
Senat Deputaţilor
 BULGĂRELE DE ZĂPADĂ

FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei
probleme / situaţii în vederea focalizării asupra celor esenţiale.
Avantaje:
 stimulează învăţarea prin cooperare şi încurajează consensul;
 angajează procese psihice complexe (analiza, sinteză, comparaţie, gândirea
critica);
 antrenează întreg colectivul de elevi;
 dezvoltă capacitatea de negociere şi încurajează exprimarea opiniilor personale.
Etape:
Organizarea colectivului de elevi în grupe de 7 – 8 elevi; Enunţarea temei sau a
problemei de abordat; Notarea de către fiecare elev în parte a ideii exprimate sau a
soluţiei găsite pe o bucată de hârtie (post-it) care este pusă în centrul mesei; Citirea la
nivelul fiecărui grup a tuturor ideilor şi repartizarea lor pe o scară de la 1 la 8. Sunt
selectate primele 2 – 3 idei sau soluţii; Reunirea grupurilor la nivelul clasei cu cele 2 – 3
idei / aspecte reţinute şi repetarea algoritmului; Reţinerea primelor idei / aspecte / soluţii
pe care întreaga clasă le consideră relevante şi punerea lor în discuţie;
Sfaturi practice:
Bulgărele de zăpadă ca metodă se poate organiza şi prin creştere:abordarea problemei la
nivelul colegilor de bancă, apoi în 4, în 6, în 8 elevi şi reţinerea de fiecare dată – prin
negociere – a 2-3 idei comune.

APLICAŢIE.
Clasa : a VIII-a
Unitatea de învăţare: Constituirea României moderne
Lecţia: Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei
Obiectiv de referinţă:
- să se raporteze critic la opiniile altora şi să-şi revizuiască propriile opinii în
funcţie de context
Resurse:
- materiale: manual pentru clasa a - VIII-a
- umane: activitate pe grupe de 7-8 elevi
- metoda: bulgărele de zăpadă
- de timp:20 minute
Scenariu didactic
- Profesorul alcătuieşte grupe formate din 7-8 elevi ;
- Se enunţă tema: Independenţa de stat a României
- Fiecare membru al grupului notează pe un post-it o idee în legătură cu tema anunţată şi
o pune pe centrul mesei. Grupul va avea în centrul mesei 7-8 idei ( exemplu: Chestiunea
orientală 1875-1876, Convenţia româno-rusă, proclamarea independenţei de stat,
cucerirea Plevnei, bătălii importante din acest război, eroi ai independenţei, prevederile
Tratatului de la Berlin, importanţa cuceririi independenţei de stat).
- Sunt citite citeşte toate ideile şi ierarhizate pe o scară de la 1 la 8.. Se vor reţine primele
2-3 asupra cărora au căzut de acord toţi membrii grupului.
- Se reunesc toate grupele cu cele 2-3 idei de la fiecare şi se repetă algoritmul, astfel se
vor reţine doar ideile-aspectele pe care întreaga clasă le consideră relevante (exemplu:
proclamarea independenţei de stat, cucerirea Plevnei, prevederile Tratatului de la Berlin).
- Ideile reţinute sunt comentate şi se argumentează importanţa lor.
Sfaturi practice: metoda poate fi folosită foarte bine în verificarea cunoştinţelor

CUBUL

Definiţie: metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Avantaje:
 Asigură abordarea complexă şi completă a unei probleme, multiperspectivitatea;
 Încurajează munca în echipă la nivel microgrup şi macrogrup;
 Antrenează întreaga clasă;
 Stimulează gândirea critică,
 Stimulează învăţarea prin cooperare.

Etape:
Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează; Anunţarea temei sau a subiectului pus în discuţie;
Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând subiectul/tema din perspectiva
cerinţei de pe una din feţele cubului:
 Descrie: culorile, formele, mărimile, faptele;
 Compară: ce este asemănător?ce este diferit?
 Analizează: elementele componente, aspectele de conţinut;
 Asociază: la ce te îndemnă să te gândeşti? ce idei îţi sugerează?
 Aplică: ce poţi face cu aceasta? la ce ne foloseşte? care sunt învăţămintele?
 Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiei tale.
Împărtăşirea informaţiilor celorlalte grupe şi afişarea formei finale pe tablă sau pe
pereţii clasei;- Discutarea aspectelor reţinute.
Sfaturi practice:
 Cerinţele fiecărei feţe a cubului, pot fi reformulate în funcţie de specificul temei
abordate (fapt istoric, proces istoric).
 Anunţarea cerinţelor de lucru se poate face aleatoriu prin rostogolirea cubului
pentru fiecare grupă.

APLICAŢIE.
Clasa : a VIII-a
Unitatea de învăţare: Constituirea României moderne
Lecţia: Revoluţia din 1848-1849
Obiective de referinţă:
- să folosească tehnici de analiză a documentului scris şi a celui iconic;
- să realizeze tabloul unei perioade istorice identificând schimbările intervenite;
- să identifice elementele comune şi diferenţele legate de mai multe fapte istorice;
Resurse:
- materiale: manual pentru clasa. a –VIII- a, surse, foi de flipchart, markere;
- umane: activitate pe grupe
- metoda: cubul
- surse de timp:25 minute
Bibliografie: Culegere de texte - documentele programatice ale revoluţiei române de la
1848-1849.
Scenariu didactic:
Elevii realizează un cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează; Profesorul anunţă subiectul pus în discuţie:
Revoluţia română de la 1848-1849; Clasa este împărţită pe 6 grupe, fiecare dintre ele
examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului;
 grupa I să descrie evenimentele revoluţionare de la 1848 din Ţările Române (
când a izbucnit revoluţia, momente importante ale revoluţiei, forţe participante,
fruntaşi ai revoluţiei, înfrângerea revoluţiei);
 grupa II să compare revoluţia din Ţara Românească cu cea din Transilvania
sesizând asemănările şi deosebirile dintre cele două evenimente istorice (analiza
comparativă a cauzelor, a obiectivelor, a documentelor programatice, desfăşurarea
evenimentelor, sfârşitul revoluţiilor, urmările);
 grupa III să analizeze documentele programatice ale revoluţiei de la 1848-1849
(revendicări, caracterul programelor - radical sau moderat, obiective urmărite,
caracterul lor plebiscitar). Se folosesc ca surse fragmente din documentele
programatice din spaţiul românesc( exemplu: Petiţia Naţională, Proclamaţia de la
Izlaz, Petiţia proclamaţie, etc
 grupa IV asociază revoluţia din Ţările Române cu cele din Europa (elevii trebuie
să sesizeze faptul că revoluţia română a fost parte integrantă din revoluţia general
europeană).
 grupa V aplică algoritmul revoluţiei (cauze, obiective, forţe participante,
izbucnire şi desfăşurare, programe, importanţă şi urmări) la revoluţia din 1989 din
România;
 grupa VI să argumenteze importanţa revoluţiei de la 1848-1849 în spaţiul
românesc;
După ce elevii au realizat sarcinile didactice pe foi de flipchart ei prezintă şi comentează
răspunsurile. Forma finală a acestora este afişată pe tablă sau pe pereţii clasei.

ESEUL DE 5 MINUTE

FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi
adune ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului, o idee mai clară despre ce
s-a întâmplat, în plan intelectual, în acea oră.
Avantaje:
 Oferă feed-back-ul lecţiei;
 Creează premisele proiectării activităţii din următoarea oră;
 Încurajează exprimarea personalităţii elevilor;
 Stimulează învăţarea activă şi conştientă.

Etape:
Se cere elevilor să scrie un mic eseu în care să prezinte un lucru pe care l-au învăţat din
lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta. Se
strâng eseurile pe măsură ce elevii au terminat. Trecerea rapidă în revistă şi un
comentariu preliminar cu inventarierea întrebărilor.
Sfaturi practice
Proiectarea lecţiei următoare se poate fundamenta pe întrebările formulate de elevi.
APLICAŢIE.
Unitatea de învăţare: România între democraţie şi autoritarism.
Lecţia: Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelică. Constituţia
din 1923.
Obiective de referinţă:
- să-şi dezvolte încrederea faţă de capacitatea proprie de investigaţie.
- să exprime opinii despre personaje şi evenimente istorice.
Resurse:
- materiale: manual pentru clasa a – VIII -a,
- umane – activitate individuală;
- metoda – eseul de 5 minute;
- resurse de timp – 5 minut.
Bibliografie: Constituţia din 1923
Scenariu didactic:
Profesorul cere elevilor să alcătuiască un eseu cu titlul ,,Caracterul democratic al
Constituţiei din 1923”, având în vedere:
- o prevedere a Constituţiei din 1923 referitoare la caracterul statului român;
- forma de guvernământ a ţării şi un principiu democratic preluat din Constituţia din
1866 şi înscris şi în cea din 1923;
- două drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
De asemenea - elevii trebuie să formuleze o întrebare pe care o au în legătură cu lecţia.
Exemplu: Ce efect a avut promovarea ţărănimii pe scena vieţii politice? Elevii
realizează eseurile şi formulează întrebarea; Se strâng eseurile pe măsură ce elevii au
terminat; Se trec rapid în revistă eseurile şi se comentează. Cele mai bune eseuri sunt
notate. Pe tablă se realizează o listă cu întrebările elevilor şi se recomandă ca aceştia să
caute răspunsurile acasă.
Sfaturi practice:
Proiectarea lecţiei următoare se poate fundamenta pe întrebările formulate de elevi.
Exemple:
- Care au fost cauzele care au dus la instaurarea monarhiei autoritare a regelui Carol al II-
lea?
- Care a fost atitudinea partidelor faţă de asasinatele săvârşite de legionari? Dar
atitudinea regelui Carol al II-lea ? etc.

MOZAICUL

FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea
achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Avantaje:
 Încurajează încrederea în sine a elevilor;
 Dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului;
 Dezvoltarea gândirii logice critice şi independente;
 Dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
 Optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.
Etape:
Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă
de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de
cunoaştere(fragment de lecţie). Prezentarea succintă a subiectului tratat; Explicarea
sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere; Regruparea elevilor, în
funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1 vor
forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup ş.a.m.d. În cazul în care se lucrează
cu toată clasa se vor forma două grupuri pentru fiecare număr; Învăţarea prin cooperare a
secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată pentru oră: elevii
citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea
ce au înţeles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de predare şi materialele folosite
rămân la latitudinea grupului de experţi. Este foarte important ca fiecare membru al
grupului de experţi să înţeleagă că el este responsabil de predarea secţiunii respective
celorlalţi membri ai grupului iniţial; Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii
pregătite pentru ceilalţi membri. Dacă sunt neclarităţi, se adresează întrebări expertului.
Dacă neclarităţile persistă se pot adresa întrebări şi celorlalţi membri din grupul expert
pentru secţiunea respectivă. Dacă persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în
continuare; Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa
/ cu toţi participanţii;
Sfaturi practice
Este important de monitorizat predarea pentru ca achiziţiile să fie corect transmise.

APLICAŢIE.
Unitatea de învăţare: Epoca luminilor
Lecţia: Critica societăţii; noi principii şi valori în societate
Secvenţa de lecţie: Ideile iluminismului politic
Competenţe specifice:
C 1.2 (formularea de argumente referitoare la un subiect istoric);
C 4.2 (aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate).
Obiective operaţionale:
1. elevii să identifice cel puţin patru principii fundamentale ale gândirii social – politice
iluministe , analizând fragmentele de document puse la dispoziţie pe fişele de lucru;
2. elevii să exprime puncte de vedere argumentate în legătură cu rolul principiilor
iluministe în evoluţia societăţii.
Valori şi atitudini:
 gândire critică şi flexibilă
 relaţionare pozitivă cu ceilalţi
 antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi
ca factor de predicţie a schimbărilor
Resurse:
a) resurse materiale: fişe de lucru care cuprind câte un fragment de document şi câte
două cerinţe la care elevii trebuie să răspundă după analizarea fragmentului de document;
b) resurse umane: 6 grupe a câte 4 elevi;
c) resurse de timp: 30 de minute (din care 10 minute pentru studierea fragmentelor de
document şi formularea răspunsurilor în cadrul grupurilor de experţi, 10 minute
explicarea în cadrul grupurilor iniţiale, 10 minute alocate evaluării prin sondaj a
cunoştinţelor însuşite).
Bibliografie: Hof, Ulrich Im, Europa luminilor, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
Scenariul didactic:
Etapa I
- se formează 6 grupe cooperative a câte 4 elevi; fiecare elev din grupă primeşte câte o
fişă de expert (vezi fişa de expert).
Etapa II
- elevii care au studiat aceeaşi fişă se grupează în „grupuri de experţi”, rezolvând
împreună sarcinile de lucru de pe fişa de expert, formulând un răspuns comun pentru
fiecare din ele în maxim 10 minute.
Etapa III - se întorc în grupurile iniţiale şi prezintă pe rând rezultatele cercetării.
Etapa IV – evaluarea.

FIŞE DE EXPERŢI:
Fişa nr. 1
„Omul s-a născut liber, dar pretutindeni e în lanţuri ... Ordinea socială este un drept sfânt
care stă la temelia tuturor celorlalte. Totuşi acest drept nu vine nicidecum de la natură, ci
este întemeiat pe convenţii.
A renunţa la libertatea ta înseamnă a renunţa la calitatea de om, la drepturile umanităţii,
chiar la datoriile tale. Dacă este dificil ca un stat mare să fie bine guvernat, este şi mai
greu ca el să fie bine guvernat de un singur om.
Voinţa generală poate dirija singură forţele statului ... Poporul supus legilor poate fi
autorul acestora ... Puterea legislativă aparţine poporului şi nu-i poate aparţine decât lui”.
(Jean Jacques Rousseau, Contractul social)
Cerinţe:
1. Ce principiu fundamental privind organizarea statului poate fi identificat în acest
fragment de document?
2. Stă acest principiu iluminist la baza regimurilor democratice actuale? Argumentaţi.
Fişa nr. 2
„Orice act de autoritate al unui om faţă de altul, care nu izvorăşte dintr-o necesitate
absolută, este tiranic. Justiţia este legătura necesară pentru menţinerea intereselor
individuale unite şi fără de care oamenii s-ar întoarce la barbarie. Toate pedepsele care
depăşesc această necesitate sunt injuste. Scopul pedepsei este să-l împiedice pe răufăcător
să vatăme în continuare societatea şi să-i împiedice pe alţii de a comite un rău similar.
Fărădelegile sunt prevenite prin certitudinea - şi nu prin severitatea – pedepsei. Este mai
bine să prevenim crimele decât să le pedepsim.
Vreţi să preveniţi o crimă? Faceţi legi clare şi simple. Acestea nu trebuie să favorizeze o
anumită clasă socială. Legile, şi numai ele, trebuie să fie temute. Oamenii înrobiţi sunt
mai cruzi şi mai vicioşi decât cei liberi! Lăsaţi libertatea să fie ajutată de cunoaştere!”
(Cesare Beccaria, Crimă şi pedeapsă)
Cerinţe:
1. Ce principiu modern pune în discuţie Cesare Beccaria?
2. Este o necesitate privarea de libertate? În ce condiţii poate fi ea acceptată?
Fişa nr. 3
„În fiecare stat există trei feluri de puteri: puterea legislativă, puterea executivă şi puterea
juridică sau judecătorească. Prin cea de-a treia putere, magistratul pedepseşte infracţiunile
sau judecă diversele conflicte dintre cetăţeni. Atunci când puterea executivă şi cea
legislativă se reunesc într-o singură persoană, nu mai există libertate deoarece ne putem
teme că această persoană ar putea face legi tiranice şi apoi să le pună în practică abuziv.
Dacă puterea juridică ar fi deţinută împreună cu puterea legislativă, controlul asupra vieţii
şi libertăţii cetăţenilor ar fi arbitrar deoarece judecătorul ar fi şi legiuitor. Dacă puterea
juridică ar fi îmbinată cu puterea executivă, judecătorul ar putea deţine forţa unui
opresor.”
(Montesquieu, Despre spiritul legilor)
Cerinţe:
1. Identificaţi principiul modern invocat de autor în ceea ce priveşte organizarea statului.
2. Identificaţi 3 argumente în susţinerea acestui principiu.
Fişa nr. 4
„Egalitatea naturală este cea care există între toţi oamenii prin alcătuirea naturii lor.
Această egalitate este principiul fundamental libertăţii. Egalitatea naturală se întemeiază
deci pe alcătuirea naturii umane comună tuturor oamenilor care se nasc şi mor în acelaşi
chip. Fiindcă natura umană este identică la toţi oamenii, este limpede că în virtutea
dreptului natural fiecare trebuie să-i stimeze şi să-i trateze pe ceilalţi ca pe fiinţe care îi
sunt natural egale, adică oameni ca şi el.”
(Enciclopedia sau Dicţionarul raţional al ştiinţelor, artelor şi meseriilor)
Cerinţe:
1. Identificaţi principiul modern invocat de autor.
2. Acest principiu iluminist stă la baza regimurilor democratice actuale? Argumentaţi.
Sugestii
Feed-back-ul se poate realiza utilizând metoda ciorchinelui, profesorul având
astfel posibilitatea de a verifica dacă elevii şi-au însuşit corect şi complet cunoştinţele
esenţiale pentru acest subiect.

SINELG

FIŞELĂ TEHNICĂ
Definiţie: Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii
(SINELG) este o modalitate de codificare a textului ce permite celui care învaţă să
asculte, să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragramatic un anumit conţinut. Ca
metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului ( învăţare, comprehensiune). Se
folosesc ca bază de plecare pentru lectura / ascultarea textului, cunoştinţele anterioare ale
elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare.
Avantaje:
 Facilitează munca în echipă;
 Valorifică cunoştinţele anterioare ale elevilor;
 Asigură învăţarea conştientă;
 Angajează procese psihice complexe (analiza, sinteza, comparaţia).
Etape:
În timpul lecturii / ascultării elevii marchează în text (sau notează pe hârtie): cunoştinţele
confirmate de text ( √ ); cunoştinţele infirmate / contrazise de text ( - ); cunoştinţele noi,
neîntâlnite până acum ( + ); cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ( ?
). După lectură informaţiile se trec într-un tabel:
√ - + ?

Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se comunică de

către perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel similar pe tablă;
Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.
Sfaturi practice: Se poate folosi cu mult succes la analiza documentelor scrise
APLICAŢIE.
Unitatea de învăţare: Unitate şi diversitate în România Mare
Lecţia: Unificarea politică şi administrativă
Secvenţa de lecţie: Constituţia din 1923
Competenţe specifice:
C2 (descrierea şi analiza informaţiilor dintr-un document istoric în contexte variate).
Obiectiv operaţional:
1. elevii să identifice principalele prevederi ale Constituţiei din 1923, analizând
fragmentul de lecţie din manualul şcolar (pag. 171-172).
Valori şi atitudini:
 înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor
 stimularea interesului pentru lecturi şi simulări istorice
Resurse
a) resurse materiale: „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi” –
Manual pentru clasa a XII-a, Editura Petrion, 2000;
b) resurse umane: clasa de elevi;
c) resurse de timp: 20 de minute.
Bibliografie: Focşăneanu, Eleodor, Istoria constituţională a României: 1859-1991, ediţia
a II-a revizuită, Editura Humanitas, 1998.
Scenariul didactic:
Elevilor li se solicită să citească cu atenţie fragmentul de lecţie din manualul şcolar –
„Constituţia din 1923” – şi să marcheze pe marginea textului semnele specifice enunţate
mai sus. Profesorul specifică că această Constituţie preia aproape jumătate din articolele
Constituţiei din 1866, motiv pentru care solicită elevilor ca în analizarea informaţiilor din
acest text să facă apel la cunoştinţele însuşite anterior.
După finalizarea lecturării fragmentului de lecţie se realizează următorul tabel pentru a
monitoriza ideile care reies din text şi a gradului de înţelegere al acestora 1:
√ + - ?
- independenţa, - votul universal - proprietatea are - interesele
unitatea şi - dreptul de vot îl funcţie socială – este colectivităţii
suveranitatea naţională aveau toţi cetăţenii posibilă primează asupra
- menţine principiul de la 21 de ani în sus exproprierea cu celor individuale
separaţiei puterilor în - naţionalizarea despăgubire pentru - semnificaţia
stat: puterea legislativă: zăcămintelor cauză de utilitate noţiunii de
rege – Parlament; miniere, precum şi publică utilitate publică
puterea executivă: bogăţiile subsolului
regele prin intermediul de orice natură
guvernului; puterea
judecătorească:
instanţe, Curtea de
Casaţie şi Justiţie
- drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti
Sugestii
Metoda poate fi aplicată şi pe un fragment de document, şi nu numai pe un fragment de
lecţie aşa cum a fost prezentată mai sus.

1
Acestea sunt câteva exemple de cum ar putea fi completat un astfel de tabel, întrucât semnele care apar pe
marginea textului pot diferi de la elev la elev în funcţie de nivelul cunoştinţelor şi de gradul înţelegerii
acestora. Ceea ce pentru un elev poate fi o noutate, pentru un altul poate fi o informaţie deja cunoscută.
 ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: Metoda constă în trecerea în revistă a ceea ce elevii ştiu despre o anumită temă
şi formularea de întrebări la care se aşteaptă răspunsuri în lecţie.
Avantaje:
 stimulează gândirea critică ;
 încurajează iniţiativa, învăţarea prin descoperire;
 valorifică experienţa de cunoaştere anterioară a elevilor în legătură cu diferite
teme.
Etape:
Trecerea în revistă a ceea ce elevii ştiu despre tema anunţată. Organizaţi în perechi elevii
realizează o listă de informaţii deţinute despre tema ce urmează a fi discutată;
STIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT
Notarea în tabelul realizat după modelul de mai sus – în coloana ŞTIU – a tuturor
informaţiilor şi ideilor asupra cărora toată lumea este de acord. Informaţiile pot fi grupate
pe categorii sau domenii; Formularea de întrebări, despre lucrurile, aspectele de care
elevii nu sunt siguri sau despre care ar vrea să afle informaţii noi. Aceste întrebări pot fi
produse de curiozitatea, nevoia de cunoaştere a elevilor sau pot apărea din dezacordul
elevilor privind anumite detalii. Notarea acestor întrebări se realizează pe coloana
„VREAU SĂ ŞTIU”; Citirea textului / a lecţiei; Revenirea la întrebările formulate şi
consemnarea la rubrica „AM ÎNVĂŢAT” a răspunsurilor găsite. Se solicită elevilor
evidenţierea altor informaţii găsite în text în legătură cu care nu au pus întrebări;
Revenirea la întrebările rămase fără răspuns şi recomandări cu privire la sursele ce pot a
fi consultate pentru găsirea informaţiilor.
Sfaturi practice: Întrebările rămase fără răspuns pot fi sugestii pentru tema pentru acasă.

APLICAŢIE.
Unitatea de învăţare: Mari conflicte ale secolului XX
Lecţia: România în anii celui de-al Doilea Război Mondial
Secvenţa de lecţie: Campania din Est (1941-1944)
Competenţe specifice:
C5.1 (Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la
sursele istorice);
C5.3 (Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context istoric mai larg
românesc, european sau universal).
Obiective operaţionale:
1. elevii să evidenţieze obiectivul intrării României în război, analizând fragmentul de
document 2, pag. 91
2. elevii să identifice etapele participării armatei române în campania din est, utilizând
harta Europei.
Valori şi atitudini:
 coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
 gândire critică şi flexibilă
 rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
Resurse
a) resurse materiale: harta Europei, documentul 2, pag. 91 din Manual de istorie pentru
clasa a X-a, Editura Economică - Preuniversitaria, Bucureşti, 2005.
b) resurse umane: perechi de elevi
c) resurse de timp: 30 de minute
Bibliografie:
Buzatu, Gheorghe, România şi războiul mondial din 1939-1945, Editura Centrul de
Istorie şi Civilizaţie Europeană, Iaşi, 1995.
Kinder, Hermann, Hilgerman, Werner, Atlas de istorie mondială, vol.II, Editura „Rao”,
Bucureşti, 2002
Scenariul didactic:
Profesorul realizează un tabel cu următoarea structură pe care îl completează implicându-
i pe elevi9:
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat
- al Doilea Război Mondial s-a desfăşurat între 1. Când a intrat - profesorul solicită elevilor să
anii 1939-1945, războiul fiind declanşat de România în analizeze fragmentul de
Germania nazistă Război? document 2, p. 91 - „Ordinul de
- în vara anului 1940 România pierde teritorii, 2. Care a fost zi către armată al generalului Ion
generalul Antonescu este numit prim – ministru, obiectivul? Antonescu – 22 iunie 1941” din
regele Carol II abdică la 6 septembrie 1940 în 3. De ce a intrat care reiese momentul intrării
favoarea fiului său Mihai, gen. Antonescu preia de partea Axei? României în război, precum şi
puterea în stat. 4. Care sunt obiectivul urmărit.
- Situaţia internaţională din anii 1938-1940: principalele - motivarea intrării României în
destrămarea Cehoslovaciei; Pactul Ribbentrop – operaţiuni război este dat de situaţia
Molotov; ocuparea Poloniei; izolarea României; militare la care politică internaţională în 1938 -
capitularea Franţei; „bătălia Angliei” România a participat 1940
aderă la Pactul Tripartit, pierderile teritoriale ale armata română? - cu ajutorul hărţii elevii
României în favoarea statelor revizioniste identifică operaţiunile militare
al armatei române între 1941 -
1944
Sugestii
Această metodă se poate aplica şi fără utilizarea unor surse documentare.

TURUL GALERIEI

FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: Turul galeriei este o metodă care constă în trecerea în revistă a produselor
realizate de elevi expuse pe pereţii clasei sau pe tablă. Ea presupune o evaluare
interactivă şi profund formativă a realizărilor elevilor realizate individual sau în grup.
Avantaje:
 Stimulează creativitatea individuală sau de grup;
 Permite analize comparative şi aplicaţii ale cunoştinţelor în contexte noi;
 Creează emulaţie şi dinamism;
 Încurajează învăţarea prin cooperare.
Etape:
Alegerea şi lansarea sarcinii de lucru către elevi. organizaţi în echipe de câte 4–5; elevii
pot materializa rezultatul muncii într-un produs care să ilustreze abordări diferite ale
problemei (lucrare, desen, diagramă, schemă etc.); Expunerea produselor pe pereţii
clasei într-o galerie; Examinarea şi analiza produselor prin „turul galeriei”. Individual
sau în grup elevii inventariază toate lucrările expuse (luând notiţe şi făcând comentarii).
Unele observaţii sau comentarii pot fi consemnate direct pe lucrările expuse;
9
Acestea sunt câteva exemple de cum ar putea fi completat un astfel de tabel.
Reexaminarea propriilor produse prin comparaţie cu celelalte şi citirea
comentariilor făcute pe produsul lor.
Sfaturi practice
- Se încurajează abordarea cât mai originală şi creativă a problemei.
- Produsele pot fi folosite şi în lecţia următoare la momentul verificării.

APLICAŢIE.
Clasa: a VII-a
Unitatea de învăţare: Lumea postbelică şi problemele sale
Lecţia: O lume divizată. Războiul rece
Obiective de referinţă:
- să distingă cauzele şi consecinţele pe termen scurt şi lung ale unui fapt istoric
- să exprime opinii despre personaje şi evenimente istorice.
Resurse
- materiale: manual pentru clasa a –VII-a, foi de flipchart, markere;
- umane: activitate pe grupe de 5 sau 6 elevi;
- metoda: turul galeriei;
- resurse de timp:35 minute.
Scenariu didactic
Profesorul alcătuieşte grupele de elevi şi cere fiecărei grupe să realizeze un produs
(sarcină de lucru) referitoare la Războiul rece:
 prima grupă: să definească noţiunea de război rece şi să menţioneze cauzele
acestuia;
 grupa II :să realizeze o comparaţie între blocul comunist şi cel capitalist din punct
de vedere economic şi politic;
 grupa III: să prezinte conflictele din timpul războiului rece;
 grupa IV trebuie să realizeze biografia unei personalităţi istorice implicate în acest
eveniment istoric.
Fiecare grupă îşi realizează produsul pe un poster; posterele sunt expuse pe pereţii clasei;
După expunerea produselor obţinute, fiecare grup examinează cu atenţie produsele
celorlalte grupe; grupele se perindă de la un produs la altul, discută şi eventual notează
comentariile, neclarităţile, întrebările care vor fi adresate celorlalte grupe (exemplu: una
dintre grupe notează pe posterul grupei I: definiţia şi cauzele sunt corecte; se cere
grupului să alcătuiască un enunţ cu termenul ,,războiul rece”); După turul galeriei,
fiecare grup răspunde la întrebările celorlalţi şi clarifică unele aspecte solicitate de colegi,
apoi îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte;
Sugestii:
Aplicarea metodei trebuie pregătită din timp.

ORGANIZATORUL GRAFIC

FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: organizatorul presupune esenţializarea unui material informativ care urmează
să fie exprimat sau scris, prin schematizarea sistematizarea şi vizualizarea ideilor.
Organizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii: comparaţia, descrierea,
structurarea pe secvenţe, relaţia cauză –efect, detectarea problemei şi găsirea soluţiei.
 Avantaje:
 eliminarea redundanţei din informaţie;
 structurarea informaţiei;
  reprezentarea vizuală a unor noţiuni, concepte, fenomene:;
 facilitatea înţelegerii proceselor şi fenomenelor;

Etape:
Prezentarea temei/problemei şi identificarea domeniului în care se încadrează .opţiunea
asupra tipului de organizator grafic (tabel, schemă, arbore, diagramă,etc.). Realizarea
organizatorului grafic şi dezbaterea asupra informaţiei.
Sfaturi utile:
Elevii pot lucra pe grupe propunând diferite formule de organizare grafică a informaţiei.

APLICAŢIE.
Clasa a VII-a
Unitatea de învăţare: Democraţie şi totalitarism 1922-1939
Lecţia: Crize politico-diplomatice
Obiectiv de referinţă:
- să respecte principiile cronologice în prezentări orale şi în scris.
Resurse:
- materiale: manual pentru clasa a VII-a.
- umane: Activitate pe grupe.
- metoda: organizatorul grafic.
- resurse de timp: 10 minute
Scenariul didactic:
Profesorul cere elevilor să realizeze o axă cronologică în care să redea reperele
cronologice care pun în evidenţă acţiunile agresive săvârşite de statele fasciste. Axa ar
putea să arate similar celei prezentate mai jos:

1935
Agresiunea 1938 1939
1936
1933 Italiei - martie: - aprilie: Italia
Ocuparea
1931 Germania contra anexarea cucereşte Albania
zonei
Japonia şi Japonia Etiopiei; Austriei - august: Pactul
demilitarizate
cucereşte părăsesc Hitler (Anschluss) Ribbentrop – Molotov
renane de
Manciuria Societatea reintroduce - septembrie: - 1septembrie:
către
naţiunilor serviciul Conferinţa de agresiunea Germaniei
Germania
militar la Munchen contra Poloniei
obligatoriu
Se prezintă pe rând fiecare fapt istoric menţionat pe axă.
 DISCUŢIA

FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: Discuţia constă într-un schimb organizat de informaţii şi de idei, de impresii şi
de păreri, de critici şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul
examinării şi clarificării în comun a unor noţiuni şi idei, al consolidării şi sistematizării
datelor şi conceptelor, al explorării unor analogii, similitudini şi diferenţe, al soluţionării
unor probleme care comportă alternative. Discuţia cu clasa este fundamentală pentru
învăţarea interactivă, conducând la avansarea unor idei şi receptarea unei multitudini de
alte idei, în acord sau în dezacord cu părerile proprii.
Avantaje:
 Crearea unei atmosfere de deschidere;
 Facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere diferite;
 Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple;
 Optimizarea relaţiilor profesor-elevi;
 Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei;
 Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.
Etape:
Stabilirea regulilor discuţiei şi reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecărei noi discuţii
sau pe parcursul discuţiei); Dispunerea elevilor în cerc sau semicerc; Prezentarea
subiectului cu claritate şi într-un mod care să încurajeze exprimarea ideilor; Moderarea
discuţiei facilitând exprimarea punctelor de vedere. Într-o discuţie rolul profesorului este
de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor ceea ce presupune încurajarea lor de a se
exprima adecvat şi la obiect.
Următoarele acţiuni sunt de natură să faciliteze discuţia:
 Parafrazarea – astfel încât elevul să simtă că a fost înţeles iar colegilor săi să li se
faciliteze înţelegerea printr-un rezultat esenţializat a ceea ce a fost spus pe larg;
 Verificarea înţelegerii – prin adresarea unei întrebări de clarificare astfel încât
elevul să reformuleze ceea ce a spus;
 Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;
 Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara –
fără a critica însă – un punct de vedere nerealist;
 Energizarea discuţiei – folosind o glumă sau solicitând în mod explicit luarea de
poziţii din partea celor tăcuţi;
 Medierea divergenţelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din
perspectiva toleranţei,
 Evidenţierea relaţiilor dintre intervenţiile diferiţilor elevi – ceea ce va oferi
coerenţă şi pertinenţă temei de discutat şi comentariilor elevilor, facilitând
înţelegerea conceptelor vehiculate;
 Rezumarea ideilor principale.
Sfaturi practice
De maximă importanţă pentru derularea unei discuţii profitabile este maniera de a
adresa întrebări stimulative pentru elevi:
- întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările cu răspuns Da/Nu
- întrebări de genul „de ce consideri asta?”, „de ce credeţi….?” (pentru a aprofunda
problema pusă în discuţie)
-„Ce s-a întâmplat?” (o astfel de întrebare îi ajută pe elevi să-şi clarifice perspectiva
asupra problemei în discuţie)
-„De ce s-a întâmplat această?” (se încurajează înţelegerea cauzelor şi a efectelor, se
deplasează accentul spre căutarea motivelor).
-„Se putea întâmpla şi altfel? Cum?” (se subliniază ideea că acţiunile sunt de fapt
rezultatul unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu s-a ales cea mai bună
alternativă)
-„Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie? Ce crezi că a simţit persoana respectivă ? Ce
ai fi simţit tu într-o astfel de situaţie?”(elevii sunt antrenaţi să exprime empatic)
-„A fost corect? De ce?” (sunt întrebări esenţiale pentru stimularea dezvoltării morale la
elevi).

BIBLIOGRAFIE:
Păcurari, O.(coord.) „Învăţarea activă. Ghid pentru formatori”, MEC CNPP,2001
Păcurari, O., Ţârcă, A., Sarivan, L.,”Strategii didactice inovative-suport de curs”,Editura
Sigma, Bucureşti .,2003
Manea,M., Palade, E., Sasu,N., „Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţenia
democratică:demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006
 MIJLOACE DIDACTICE MODERNE – INTERNETUL

La cumpăna dintre mileniile II şi III, şcoala a pierdut monopolul informaţiei,

televiziunea, dar mai ales Internetul dovedindu-se a fi concurenţi deosebit de activi. În
acest context, şcoala a trebuit să se adapteze şi folosească drept mijloace didactice aceste
tehnologii moderne.
Internetul, prin informaţiile disponibile în format digital, combinaţie între text,
imagine şi sunet, este o imensă sursă pentru actorii actului educaţional. Utilizarea
acestuia de către cadrele didactice a devenit o necesitate, dat fiind faptul că informaţiile
sunt actualizate cu uşurinţă şi adaptate la cerinţele cotidiene ale societăţii.
O statistică, prezentată de Internet Word Stats, prezintă următorii indicatori în
ceea ce priveşte utilizarea Internetului la 31 martie 2006:
populaţie locuitori utilizatori internet procent %

România 21 266 679 4 940 000 23,2 %

Europa 807 289 020 291 600 898 36, 1 %
Restul lumii 5 692 408 040 730 462 384 12,8 %
Total 6 499 697 060 1 022063 282 15,7 %

Utilizarea Internetului în cadrul orelor de istorie prezintă avantaje şi dezavantaje,

balanţa se înclinându-se în favoarea avantajelor:
Avantaje:
 mare varietate de surse istorice primare şi secundare (documente, articole de
ziare, fotografii, memorii, filme, enciclopedii etc).
 multiperspectivitatea asupra unui eveniment / proces/ fapt istoric, ca urmare a
diversităţii de interpretare de către cercetătorii problematicii.
 abordarea „în direct” a unor probleme cu care se confruntă societatea
contemporană.
 comunicarea între profesorii şi elevii din alte unităţi şcolare naţionale sau
internaţionale, şi pin urmare realizarea unor proiecte comune de cercetare.
 rezultatele recente ale cercetării istorice şi metodice, ale reuniunilor ştiinţifice.
 cunoaşterea ultimelor producţii istoriografice (articole, cărţi, recenzii etc).
 vizite virtuale la obiective de interes pentru istorie (muzee, monumente etc).
 gratuitatea şi accesibilitatea facilă şi rapidă la aceste informaţii de interes istoric.
 crearea propriilor pagini web dedicate istoriei
Dezavantaje:
 sit-uri care fac propagandă unei anumite cauze sau unor grupuri de interes sau
răspândesc informaţii false (mai ales în cazul problemelor sensibile ale istoriei:
nazism, Holocaust, comunism, etc)
 abordarea unilaterală a unor evenimente istorice (favorizată de accesul la acest tip
de tehnologie)
 creaţii pseudoştiinţifice şi neştiinţifice (cazul celor mai multe referate de pe
www.referate.ro).
 slaba penetrare a acestui mijloc didactic mai ales în mediul rural.

Profesorii / învăţătorii, dar mai ales elevii îndrumaţi de aceştia au astfel

posibilitatea, din perspectiva teoriilor constructiviste, să joace rolul istoricului şi astfel să
reconstituie trecutul, să înţeleagă prezentul şi să prospecteze viitorul, dezvoltându-şi
gândirea critică (exprimă şi justifică opiniile personale, rezolvă probleme, adoptă decizii)
şi astfel sporind încrederea de sine.
Nu vom da reţete de utilizarea a informaţiilor oferite de Internet, fiecare profesor
şi învăţător, după o analiză pertinentă asupra acestor informaţii, va selecta, în funcţie de
tipul lecţiei şi obiectivele / competenţele propuse, cele ce-i sunt necesare în cadrul lecţiei
sau a unei secvenţe didactice. Ne vom permite însă a selecta şi recomanda spre utilizare
următoarele pagini web , grupate în funcţie de tematica lor, insistând cu precădere pe
cele din România (folosiţi motoarele de căutare www.google.ro, www.altavista.com,
www.yahoo.com, etc ):

a. instituţii:
 www.edu.ro – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
 www.vl.edu.ro - Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea
 www.ccdvalcea.ro – Casa Corpului Didactic Vâlcea
 www.cultura.ro - Ministerul Culturii şi Cultelor
 http:// cnc.ise.ro - Consiliul Naţional pentru Curriculum
 www.ise.ro - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
 www.burse.edu.ro - Oficiul Naţional al Burselor de Studii în Străinătate
 www.europa.eu – Uniunea Europeană
 www.coe.int – Consiliul Europei
 www.nato.int - North Atlantic Treaty Organisation (NATO)
b. Institute ştiinţifice
 www.acad.ro – Academia Română
 http://hiphi.ubbcluj.ro/hiphi/institute/orala.htm - Institutul de istorie orală
Cluj Napoca
 www.arheo.ro - Institutul de Arheologie , Iaşi
 www.academiaromana.ro/ief - Institutul de Etnografie si Folclor “C.
Brăiloiu”, Bucureşti
 www.n.iorga.home.ro - Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”
 www.totalitarism.ro - Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului
 www.ispri.ro - Institutul de Ştiinţe Politice si Relaţii Internaţionale
 www.irir.ro - Institutul Român de Istorie Recentă
 www.cimec.ro – Institutul de memorie culturală
 http://arheologie.ulbsibiu.ro/ - Institutul pentru cercetarea patrimoniului
cultural transilvănean în context european
 www.cdsee.org - Centru pentru Democraţiei şi Reconciliere în sud-estul
Europei
c. fundaţii, societăţi, asociaţii:
 http://apir.srv.ro - Asociaţia Profesorilor de Istorie din România
 www.cedu.ro - Centrul Educaţia 2000+
 www.europanostra.org - Federaţia europeană a patrimoniului cultural
 www.int-soc-hist-didact.org - International Society for History Didactics
 www.eurocliohistory.org - Asociaţia Profesorilor de istorie din Europa
d. formare continuă, resurse pentru profesori, dezbateri:
 www.didactic.ro – informaţii , planificări, proiecte, etc
 www.clopotel.ro/ - resurse didactice
 www.1educat.ro - informaţii despre educaţie, formare continua, cariera,
resurse utile pentru cadre didactice si formatori
  www.academiaonline.ro - un model de aplicare a standardelor pedagogice
într-un sistem modern de educaţie la distanţă
 www. e-scoala.ro - cursuri, lecţii interactive etc
 www.elearning-forum.ro sisteme, soluţii, idei şi mai ales descrieri ale
aspectelor pedagogice
 www.civica-online.ro - un site-resursă în domeniile educaţie pentru
cetăţenie democratică, educaţie civică, educaţie pentru drepturile omului
 www.cursurionline.ro – site ce conţine cursuri didactice şi universitare
 www.imagined.ise.ro - imaginar şi imaginaţie în educaţie
 www.jobrotation.ro - prezintă noi strategii la nivel european în educaţia
adulţilor şi noi modele de dezvoltare a resurselor umane
 www.schoolhistory.co.uk - didactica istoriei
 www.atlas-historique.net - hărţi istorice
 www.HTEN.org.uk - dezbateri istorice
e. muzee şi memoriale:
 www.mnir.ro/ - Muzeul Naţional de Istorie a României
 www.muzeu.mapn.ro/ - Muzeul Militar Naţional
 www.itcnet.ro/mtr/index_ro.html - Muzeul Ţăranului Român
 www.museum.utcluj.ro/ - Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
 www.muzee-valcea.ro/ - Muzeul Judeţean Vâlcea
 www.roaf.ro/ro/muzeu.htm - Muzeul Aviaţiei - Forţele Aeriene Române
 www.art.museum.ro/mnar/ - Muzeul Naţional de Artă al României
 www.memorialsighet.ro – Muzeul Memorial Sighet
 www.luvru.edu – Muzeul Louvre
f. castele şi cetăţi:
 www.peles.ro – Castelul Peleş
 www.brancastlemuseum.ro - Castelul Bran
 www.castelulcorvinilor.ro- Castelul Huniazilor din Hunedoara
 www.neamt.ro/cmj/Cetatea_Neamt/ - Cetatea Neamţ

g. Holocaust:
 www.ushmm.org - United States Holocaust Memorial Museum,
Washington
 www.yadvashem.org - Institutul Yad Vashem, Ierusalim
 www.memorialdelashoah.org/ - Mémorial de la SHOAH - Musée, centre
de documentation juive contemporaine.
h. Mănăstiri:
 www.putna.ro - Mănăstirea Putna
 www.manastirea-cozia.go.ro – Mânăstirea Cozia
 http://www.bogdana.ro/ - Mânăstirea Bogdana din Rădăuţi
 http://www.manastirea-tismana.go.ro/ - Mânăstirea Tismana
 http://www.dragomirna.ro - Mânăstirea Dragomirna

i. enciclopedii:
 www.encarta.msn.com – Encarta
 www.eb.com – Enciclopedia Britannica
  www.wikepedia.org
 www.herodote.net
 www.roman-emperors.org - enciclopedia împăraţilor romani
 www.worldwarI.com - primul război mondial
 www.worldwarII.com - al doilea război mondial
j. reviste de specialitate:
 www.magazinistoric.itcnet.ro - revista Magazin Istoric
 www.historia.ro – revista Historia
 www.histoire.presse.fr – L' Histoire
 www.memoria.ro – bibliotecă digitală de istorie recentă
 www.tcr.org - The Concord Reviews
k. bibliografii:
 www.bcucluj.ro/re/oc/BistRO/ - Bibliografia istorică a României
1994 – 1999
 www.bcucluj.ro/re/oc/BistRO1999-2004/ - Bibliografia istorică a
României 1999 – 2004
l. cronologii:
 www.hyperhistory.com
m. canale de televiziune:
 www.thehistorychannel.com
 www.discovery.ro
 www.bbc.co.uk/education
pagini personale: – Compartimentul de Istoriei-Ştiinţe socio-umane din
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vâlcea
 www.istorie.isjvl.go.ro – departamentul istorie
 www.socio-umane.isjvl.go.ro – departamentul ştiinţe socio-umane

Pentru a reliefa capacitatea de informare oferită de Internet, vom exemplifica prin

faptul că folosind motorul de căutare google pentru termenul history am găsit
aproximativ 3 550 000 000 sit-uri, în limba română, pentru acelaşi termen istorie,
găsindu-se aproximativ 5 910 000 sit-uri.
 EVALUAREA PERFORMANŢELOR ŞCOLARE

UNELE ASPECTE PRIVIND PROBLEMATICA

EVALUĂRII PERFORMANŢELOR ELEVILOR

„Ceea ce ne îndeamnă pe toţi să ne evaluăm este

faptul că nu mai suntem siguri de ceea ce facem”

G. Berger

Evaluarea reprezintă totalitatea activităţilor prin care se colectează, organizează şi

interpretează datele obţinute în urma aplicării unor instrumente de măsurare în scopul
emiterii unei judecăţi de valoare pe care se bazează o anumită decizie în plan educaţional.
Din perspectiva procesului care se desfăşoară în clasă, evaluarea este o componentă
reglatoare. Ea se află în legătură indisolubilă cu activităţile de predare şi învăţare; în
consecinţă, proiectarea trebuie să se facă concomitent. Altfel, orice schimbare produsă la
nivelul uneia dintre aceste activităţi influenţează modalitatea de realizare a celorlalte.
Ca activitate în sine, evaluarea cuprinde trei etape principale:
 măsurarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice, utilizând instrumente
adecvate scopului urmărit;
 aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare;
 formularea concluziilor impuse de interpretarea rezultatelor în vederea adaptării
unor decizii educaţionale adecvate.
Evaluarea performanţelor şcolare este o activitate complexă, care are ca scop
perfecţionarea procesului educativ, stabilirea de acţiuni precise pentru a adapta continuu
strategiile educative. În general, evaluarea performanţelor elevilor are următoarele
funcţii:
 funcţia diagnostică, care face cunoscute situaţiile şi factorii care conduc la
obţinerea anumitor rezultate ale elevilor pentru a stabili eventualele proceduri de
remediere a punctelor critice;
 funcţia prognostică, care anticipează performanţele viitoare ale elevilor pe baza
rezultatelor înregistrate şi permite planificarea secvenţelor următoare ale
activităţii de învăţare;
 funcţia de certificare a nivelului de cunoştinţe şi a abilităţilor elevilor la sfârşitul
unei perioade lungi de pregătire;
 funcţia motivaţională, de natură să stimuleze activitatea de învăţare a elevilor prin
valorificarea optimală a feedback-ului pozitiv oferit de actul evaluativ in sine;
 funcţia de orientare şcolară şi profesională, prin intermediul căreia evaluarea
performanţelor furnizează informaţii utile elevilor in vederea alegerii formei
corespunzătoare de învăţământ.
Evaluarea performanţelor învăţării reclamă respectarea câtorva cerinţe
psihopedagogice de bază:
 compararea obiectivelor specifice istoriei cu obiectivele operaţionale ale fiecărei
lecţii, astfel încât să fie asigurată unitatea intre cerinţele obiectivelor şi cerinţele
probelor de evaluare;
  eliminarea hazardului în evaluarea conţinuturilor, ceea ce se face prin fişe de
lucru, miniteste, itemi;
 caracterul stimulativ al evaluării, înţeleasă ca o sarcină firească.
De asemenea, sunt de luat în considerare constrângerile şi riscurile proiectării
demersului de evaluare:
 riscul formulării de scopuri şi obiective neclare sau neprecizate în termeni corecţi
de la bun început;
 riscul nepotrivirii între scopuri şi modurile evaluării;
 riscul neadecvării tehnicilor de evaluare la modurile enunţate;
 riscul neadecvării tehnicilor de evaluare alese la scopurile şi obiectivele anunţate;
 riscul lipsei de comunicare - totală sau inadecvată – a rezultatelor / notelor /
concluziilor privind procesul de evaluare.
Efectele acestor situaţii se traduc în: dezorientarea aşteptărilor celor implicaţi,
neconcordanţe în fluxul şi succesiunea logice a evaluării, diminuarea eficienţei
procesului, obţinerea de date nerelevante sau la eronarea judecăţii evaluative,
imposibilitatea obţinerii feedback-ului ş.a.
Teoria şi practica pedagogică operează cu mai multe clasificări ale tipurilor de
evaluare în funcţie de criterii: domeniul în care se realizează, momentul, modul de
efectuare, scop, modul în care se interpretează rezultatele etc.
După momentul în care se efectuează evaluarea poate fi iniţială, curentă
(continuă), periodică şi finală.
1. Evaluarea iniţială se face la începutul unei etape de instruire: an şcolar,
ciclu de învăţământ, început de capitol, temă sau lecţie. Testele de evaluare iniţială
cuprind itemi formaţi din noţiuni, concepte şi conţinuturi din materia parcursă la acea
dată. Sunt recomandate răspunsurile de tip eseu şi rezolvări de probleme (de pildă:
elementele caracteristice ale unei culturi, civilizaţii, cauzele unor evenimente, etape de
desfăşurare). Itemii de tipul da sau nu, cu alegere multiplă nu sunt relevanţi
2. Evaluarea continuă (curentă) se face pe parcursul predării – învăţării
istoriei. Este evaluare formativă, de progres; indicând, unde se află rezultatele zilnice,
progresul in procesul cunoaşterii evenimentelor şi noţiunilor istorice. Profesorul constată
cantitatea de noţiuni însuşite, calitatea lor, şi observă dacă elevii cunosc cauzele,
noţiunile istorice specifice, etapele, evoluţia evenimentului istoric, datele semnificative şi
elementele de referinţă.
3. Evaluarea periodică se face după un capitol şi se referă la structurarea
informaţiilor şi la nivelul de cunoaştere la care s-a ajuns după predarea – învăţarea
lecţiilor din capitolul respectiv.
4. Evaluarea finală sau sumativă reflectă cantitatea şi calitatea cunoştinţelor şi
deprinderilor la sfârşitul unei etape: semestru, an şcolar, ciclu de învăţare. Se realizează
în timpul orelor de recapitulare – consolidare la finalul semestrului sau anului şcolar, prin
teze dar şi prin, testarea naţională după clasa a VIII-a. Fiecare evaluare finală are un
specific determinat de perioada evaluată.
După provenienţa evaluatorului:
 evaluare internă făcută de către profesorii clasei;
 autoevaluarea făcută de fiecare elev;
 evaluare externă efectuată de profesori din afara şcolii.
După ritmul evaluării:
 evaluare punctuală, într-un moment al activităţii didactice;
 evaluare continuă, pe parcursul activităţii de predare-învăţare.
 După modul de efectuare a evaluării:
 evaluare orală;
 evaluare scrisă;
 evaluare practică.
1. Evaluarea orală este o formă particulară a conversaţiei, prin chestionare,
examinare, ascultare. Profesorul verifică cantitativ şi calitativ, gradul de însuşire a
conţinuturilor, noţiunilor, datelor istorice. Evaluarea orală este limitată după unii
cercetători, deoarece vizează secvenţe din lecţie şi numai o parte din elevi. Formularea
întrebărilor, problemelor presupune delimitarea conţinuturilor, timp de gândire. Sunt
formulate întrebări privind memoria, date şi fapte istorice, cauze, etape, desfăşurări, dar şi
întrebări care solicită aport de gândire, prin care elevii sunt solicitaţi să facă comparaţie
între evenimente istorice, analize, sinteze ale unei evoluţii istorice, explicaţii ale cauzelor
etc. Proba examinării orale depinde de calităţile didactice ale profesorului. Evaluarea
orală prezintă subiectivitate, deoarece nu există baremuri controlabile. După numărul
elevilor evaluaţi, există evaluare individuală, frontală, cu implicarea majorităţii elevilor,
sau evaluarea unui grup de elevi. Există trei moduri de desfăşurare a evaluării orale la
istorie: prin chestionarea elevilor, prin ascultarea expunerii unui subiect istoric numit de
profesor şi prin ascultarea explicaţiei unui proces istoric sau fenomen istoric.
2. Evaluarea scrisă vizează extemporalele, lucrările scrise semestriale (teze)
examenele de la sfârşit de ciclu care presupun nivelul de cunoştinţe abilitate la obiectul
istorie. Elevii au şansa să-şi prezinte achiziţiile fără intervenţia profesorului, în absenţa
unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrării, e uşor de realizat, îngăduie o
diminuare a subiectivităţii profesorului. Între avantaje există şi acelea ale verificării unui
număr mare de elevi într-un interval de timp determinat şi raportării rezultatelor la un
criteriu, de validare. De asemenea, sunt avantajaţi elevii timizi sau care se exprimă
defectuos pe cale orală. Verificarea scrisă implică un feedback mai slab, în sensul că
multe erori sau neîmpliniri nu pot fi eliminate operativ, prin intervenţia profesorului.
Extemporalul este o lucrare scrisă care verifică conţinuturile, noţiunile din lecţia de zi,
conştiinciozitatea elevilor. Cu ajutorul lui profesorul constată capacităţile de sinteză ale
elevilor, greşelile privind unele conţinuturi şi noţiuni istorice, date etc. Lucrarea de
control este un procedeu de evaluare a unui capitol. Subiectele au în vedere capacitatea
de analiză şi sinteză, comparaţii, interpretări, utilizarea cunoştinţelor într-un context nou.
Lucrarea de control poate cuprinde eseu, itemi etc. Teza este o lucrare scrisă la anumite
clase cu o valoare diferenţiată, în media de semestru. Pune în evidenţă capacitatea de
sinteză dintr-un volum mare de cunoştinţe istorice. La clasele terminale teza presupune
itemi asemănători celor de la probele testelor naţionale sau de la examenul de
bacalaureat, sinteze, eseuri structurate, interpretarea unor documente istorice la prima
vedere, diferite tipuri de itemi. Examinarea se discută în clasă pentru ca elevii să
cunoască criteriile de notare, greşelile făcute, pentru a avea prilejul să le compare cu ale
colegilor. Teza este analizată în clasă într-o oră de curs pentru a putea discuta
performanţele la acest tip de examinare. Tezele şi lucrările de control trebuie văzute de
părinţi, semnătura acestora fiind o modalitate de urmărire a situaţiei elevilor. Examenul
este o evaluare în domeniul cunoştinţelor şi capacităţilor achiziţionate din domeniul
istoriei, conform unei programe specifice.
3. Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmit pe baza
unei teme sugerate de profesori sau elevi; cuprinde analiza cauzală, cronologia unui
eveniment istoric, noţiuni specifice; implică cercetarea unor materiale bibliografice şi de
arhivă, o cercetare pe teren într-un interval de timp scurt dacă este cazul. Etapele realizării
unui proiect sunt:alegerea subiectului sau temei;programarea etapelor de lucru;identificarea
surselor istorice;prelucrarea datelor;proiectarea unei variante sau mai multor variante de
rezolvare a obiectivelor propuse;alegerea variantei soluţiei optime; cercetarea propriu-zisă;
realizarea materialelor şi a proiectului; evaluarea rezultatelor (mod de lucru, mod de
prezentare, cercetarea în ansamblu, originalitatea);
4. Portofoliul cuprinde materiale elaborate de elevi pe teme istorice, într-un
an sau ciclu: tete de cunoştinţe istorice; referate; eseuri, rezumate, recenzii ale unor cărţi
istorice, poster, hărţi, diagrame. Portofoliile permit evaluarea de către profesor a capacităţii
de documentare şi informare, capacitatea de a duce la bun sfârşit studiul unei probleme.
Frecvent, în evaluarea performanţelor elevilor se utilizează testele, diferenţiate după
obiectivul prioritar şi scopul lecţiei.
 După obiectivul aplicat prioritar sunt: teste de sondaj iniţial la începutul semestrului,
anului, ciclului şcolar; cu ajutorul lor profesorul evaluează însuşirea materiei la data
respectivă din perioada la care se raportează; teste de progres prin care evaluează
anumite teme şi capitole, se stabilesc modificările realizate prin învăţare, se
formulează concluzii asupra accesibilităţii conţinuturilor, se indică erori, lacune, teste
de sinteză care se aplică la sfârşitul semestrului sau anului şcolar şi teste de
constatare care reflectă eficienţa procesului de predare asupra învăţării.
 După scopul testării sunt :testele de diagnoză, care evaluează comportamente şi
cunoştinţe la un moment dat;teste de prognoză, pentru orientarea elevilor spre
anumite domenii şcolare şi profesionale; teste de ierarhizare (docimologice), pentru
ierarhizarea elevilor la examene, olimpiade; teste pentru acordarea de note şi
calificative (cuantificare);teste de plasament pentru repartizarea elevilor în grupe
omogene sau relativ omogene.
Itemul este format dintr-un element independent al lucrării scrise, dintr-o unitate de
conţinut care evidenţiată pe baza unei întrebări, printr-o problemă sau sarcină de efectuat.
Baremul este o grilă de evaluare care cuprinde punctaje pentru fiecare element esenţial din
conţinutul evaluat. Testul cuprinde itemi variaţi ca mod de formulare. Testele sunt numite
teste – grilă, deoarece cuprind, o evaluare şi un barem, cu punctajul pentru fiecare item.
Itemul ca unitate de conţinut este format dintr-o întrebare, problemă sau sarcină de efectuat.
Clasificarea are la bază mai multe criterii:
După criteriul obiectivităţii:
 itemi obiectivi;
 itemi subiectivi care pun în evidenţă capacitatea de analiză şi sinteză a elevului,
dar depind de judecăţile evaluatorului.
După modul de construire a răspunsurilor:
 itemi cu răspunsuri închise, cuprinzând întrebări sau propoziţii cu două sau mai
multe variante de răspuns, cerând asocierea unor elemente, două câte două, care
prezintă între ele o relaţie oarecare, şi itemi de aşezare în ordine logică a unor
elemente de conţinut;
 itemi de discriminare liniară cu două variante de răspuns, din care elevul alege
răspunsul corect, după formula adevărat/fals, da/nu, corect/greşit, subliniază sau
încercuieşte.
 itemi de discriminare multiplă, care conţin întrebări cu mai multe variante de
răspuns, din care corecte pot fi mai multe răspunsuri, unul singur sau nici un
răspuns;
 itemi de asociere care presupun asocierea unor elemente de conţinut două câte
două, între acestea existând o relaţie;
 itemi de aşezare în ordine logică care presupun elemente de conţinut enumerate la
întâmplare pe care elevii trebuie să le ordoneze;
  itemi de clasificare care presupun clasificarea răspunsurilor după anumite
elemente;
 itemi de completare a lacunelor;
 itemi de prezentare grafică;
 itemi de răspunsuri deschise care presupune formularea răspunsurilor de către
elevi.
 itemi de completare a unor propoziţii lăsate neterminate:
 itemi de explorare;
 itemi de analiză de caz;
 itemi de descriere;
 itemi de interpretare a unui document grafic.
Aprecierea nivelului învăţării se face prin aspecte pozitive şi negative, printr-o
ierarhizare a notelor şi a categoriilor de note. Notarea este o etichetă sau un simbol, un
produs al învăţării după o judecată de valoare, în urma unui proces de evaluare. Prin
notare se înfăptuiesc funcţii multiple, precum:
 de informare a elevilor şi părinţilor asupra nivelului de pregătire şcolară;
 de măsurare a progresului învăţării;
 de control, deoarece validează activitatea desfăşurată de profesori şi elevi;
 de reglare a procesului de predare învăţare;
 de recompensare, de afirmare.
O notare obiectivă presupune:evaluarea cantităţii cunoştinţelor dobândite este în
concordanţă cu cantitatea de cunoştinţe prevăzute de programă: noţiuni, concepte,
probleme de atins, conţinuturi, obiectivele operaţionale, în funcţie de bibliografia
recomandată etc.; evaluarea calităţii cunoştinţelor se face în funcţie de interpretarea
fenomenelor istorice, de sintetizarea conţinuturilor, de capacitatea de a face raţionamente
şi comparaţii etc. Însuşirea temeinică presupune din partea elevului o exprimare
sistematică, precisă, clară; evaluarea performanţelor intelectuale, printr-o notare
obiectivă. Creativitatea, imaginaţia, spiritul de observaţie şi spiritul critic sunt sesizate de
profesor în activitatea de evaluare atunci când elevii răspund la întrebările orale,
realizează hărţi istorice, interpretează documentele, grafice, realizează studii de caz;
evaluarea deprinderilor practice de a utiliza materialele cartografice, materiale istorice, de
a face eseuri pe o temă dată de profesor; evaluarea greşelilor de conţinut, noţiuni şi timp
istoric, în lucrările scrise şi în modul de exprimare; evaluarea originalităţii prin eseuri,
studii de caz, interpretarea documentelor istorice; poate fi observată originalitatea
răspunsului, gradul de participare.
Notarea subiectivă poate fi consecinţa efectului:
 halo: notarea sub impresia notelor de la alte discipline, a simpatiei şi antipatiei,
determinat de faptul că elevul este cunoscut, provine de la clasa la care profesorul
e diriginte;
 de contrast determinat de tendinţa profesorului de a compara rezultatele
elevilor, când un elev slab este stimulat cu o notă mai mare sau i se acordă o notă
mai mică, pornindu-se de la comparaţia cu răspunsurile elevilor foarte buni;
 Pygmalion sau oedipian, când profesorul prezice nota sau se află sub anumită
impresie despre elev, bună sau rea;
 de nivel, când notarea este influenţată în primul rând de nivelul clasei, al şcolii şi
nu se iau ca punct de referinţă standardele de performanţă;
 tipului de evaluator, când notarea este influenţată de gradul de exigenţă sau de
comportamentul docimologic al profesorului. Profesorii exigenţi utilizează
 întreaga scară de notare, cei indulgenţi dau note mari şi influenţează în activitatea
la clasă.
Profesorii indiferenţi faţă de note demonstrează neimplicarea lor în procesul de
predare – învăţare, sub raport afectiv. Profesorii autoritari îndepărtează pe elevi de
disciplinele istorice. Examinatorii optimişti sunt aceia care înţeleg manifestările elevilor
şi îi ajută să depăşească situaţiile dificile.

BIBLIOGRAFIE

Cristea, Sorin, Pedagogie, vol. I – II, Editura Hardiscom, Piteşti, 1996, 1997
Cristea, Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998
Dulamă, Maria, Eliza, Strategii didactice, Clusium, 2000
Ene, Elena şi col., Metodica predării istoriei României, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983
Felezeu, Călin, Metodica predării istoriei, Editura Universitară Clujeană, 1998
Gafar, Tatiana, Metodica predării istoriei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1968
Ghid de evaluare pentru istorie, Editura ProGnosis, 2001
Holban, Ioan, Testele de cunoştinţe, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
Ionescu, M., Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
Ioniţă, Gheorghe, Metodica predării istoriei, Editura Universităţii, Bucureşti, 1997
Jinga, Ioan, Negreţ, Ioan, Eficienţa învăţării, Editis, Bucureşti, 1994
Joiţa, Elena, Didactica aplicată, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 1994
Nicola Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996
Pavelcu, Vasile, Principii de docimologie. Introducere în ştiinţa examinării, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968
Păun, Ştefan, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2001
Popa, Ion, coordonator, Metodica predării istoriei în învăţământul preuniversitar,
Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 1999
Popeangă, U., Rozuţ, N., Ştefan, Gr., Metodica predării istoriei patriei, manual pentru
liceele pedagogice, , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974
Radu, Ion, Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
Tănasă, Gheorghe, Metodica predării, învăţării istoriei în şcoală, Editura Spiru Haret,
Iasi, 1996
 APLICAŢII
A. CICLUL PRIMAR

1. Din trecutul familiei

1. Notează cele mai importante evenimente din viaţa unei familii şi actele care le
dovedesc
Evenimentul Actele doveditoare

Ce alte evenimente (activităţi) din viaţa unei persoane trebuie dovedite prin acte oficiale?
Numeşte-le!
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________

2. Completează-ţi arborele genealogic:

bunica din bunicul din bunica din

bunicul din
partea mamei partea mamei partea tatălui
partea tatălui

mătuşă unchi mama tata

unchi mătuşă

fratele EU sora

3. Prezintă-le colegilor albumul familiei tale. Vorbeşte despre câteva dintre momentele
redate de fotografii.
4. Povestiţi între voi într-un anumit moment al vieţii. Remarcaţi asemănările şi
deosebirile dintre voi, referitor la acest moment.
5. Informaţi-vă despre obiceiurile din zona voastră, practicate cu ocazia evenimentelor
principale din viaţa unei familii (naştere, botez, deces, căsătorie).
6. Ghicitoare!
Cine este, faţă de mine, mama mamei fiului soţiei fratelui nevestei mele?

2. Strămoşii noştri

1. Subliniază informaţiile corecte:

a. Strămoşii noştri sunt:
slavii romanii dacii
b. Principalele ocupaţii ale dacilor erau:
cucerirea altor ţări agricultura mineritul construirea
2. Completează cu informaţii istorice:
Primul război daco-roman a avut loc între anii _______ - ________. Romanii îşi
doreau foarte mult ____________ dacilor. Însă regele dacilor, _____________________,
s-a opus. S-a purtat o mare luptă la __________________. Nefăcând faţă atacurilor
romanilor, dacii au încheiat cu ei o _________________________ umilitoare. În anul
_________ a reizbucnit războiul sfârşindu-se cu victoria ______________________.

3. Alcătuieşte câte o propoziţie cu cuvintele:

castru
________________________________________________________________________
_______
romanizare
________________________________________________________________________
_____
colonişti
________________________________________________________________________
________

4. Daţi câte 3 exemple de:

- cuvinte dace:
______________________________________________________________
- cuvinte latine:
_____________________________________________________________

5. Realizaţi un scurt text în care să-l caracterizaţi, la alegere, pe Decebal sau Traian
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________
B. CICLUL GIMNAZIAL – LICEAL
TIPURI DE ITEMI

I. ITEMI OBIECTIVI

A. Itemi tip pereche : permit evaluarea învăţării prin stabilirea corespondentelor între
informaţii aflate pe două coloane, în funcţie de obiectivele stabilite, cum ar fi:
a) evenimente - cauze/urmări
b) evenimente - date, locuri, personalităţi implicate
c) curente artistice, filosofii, religii - caracteristici, personalităţi implicate

Exemple :
a) evenimente – cauze sau urmări
Clasa a VIII-a:
Enunţ: În coloana A sunt enumerate evenimente, iar in coloana B cauze ale acestora.
Scrieţi asocierile corecte dintre numerele din coloana A si literele din B:
A B
1.Revoluţia din 1848 în Moldova a. izolarea diplomatică a României
2. Pierderile teritoriale din 1940 b. Vlad Ţepeş refuză plata tributului şi se
aliază cu Matei Corvin
3. Campania lui Matei Corvin in Moldova(1467) c. încălcarea autonomiei de către
Imperiul Rus
4. Invazia otomană din 1462 în Ţara Românească d. abdicarea lui Cuza
e. Ştefan cucereşte Chilia şi alungă
garnizoana
maghiară
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru fiecare din răspunsurile
1-c; 2-a; 3-e; 4-b
b) evenimente – date, locuri, personalităţi implicate
Clasa a V-a
Enunţ : In coloana A sunt enumerate evenimente, iar in colana B personalităţi implicate
în desfăşurarea acestora. Scrieţi asocierile corecte dintre numerele din coloana a şi literele
din B.
A B
1. Cucerirea Daciei de către romani a. Hannibal
2. Edictul de la Milan (313 d. Hr.) b. Traian
3. Războaiele punice c. Alexandru cel Mare
4. Lupta de la Termopile d. Constantin cel Mare
e. Leonida

Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru fiecare din răspunsurile
1-b; 2-d; 3-a; 4-e.
c) curente artistice sau politice, filosofii, religii – caracteristici, personalităţi culturale,
religioase
Clasa a XI-a
Enunţ: În coloana A sunt enumerate ideologii politice, iar în coloana B caracteristici ale
acestora. Scrieţi asocierile corecte dintre numerele din coloana A şi literele din coloana B
A B
1. Socialismul marxist a.
2. Liberalism b. antagonism ireconciliabil între burghezie şi
proletari
3. Anarhism c. mişcare politica şi religioasă pentru înfiinţarea
statului evreiesc
4. Sionism d. libertate fără limite, desfiinţarea statului
e. schimbul şi competiţia economică fără stavile
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru fiecare din răspunsurile
1-b; 2-e; 3-d; 4-c

B Itemi cu alegere duală: elevii pot alege răspunsul corect din mai multe alternative:
adevărat-fals, da-nu, fapt-opinie.

Obiectiv / Competenţe specifice: identificarea relaţiilor de tip cauze – consecinţe

Enunţ: Citiţi cu atenţie anunţurile de mai jos. Dacă a doua parte este cauză pentru prima
parte încercuiţi DA, în caz contrar încercuiţi NU.
Clasa a VII-a :
1. În 1823 SUA promovează doctrina Monroe în politica externă. Sfânta Alianţă încerca
suprimarea revoluţiilor în America Latina. DA NU
2. Germania, Austro-Ungaria şi Italia au înfiinţat Tripla Alianţă. Aceste ţări erau direct
ameninţate de Antanta.
DA NU
Clasa a X-a:
3.Martin Luther a fost excomunicat în 1521 El a contestat practica indulgenţelor şi
autoritatea papală. DA NU
4. În 1642 a început războiul civil în Anglia. Parlamentul dorea să-şi impună controlul
asupra regelui. DA NU
5. Iosif al II-lea a dus o politica reformatoare, în spiritul iluminismului. El a renunţat la
absolutismul monarhic. DA NU
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru fiecare din răspunsurile
1-Da; 2-Nu; 3-Da; 4-Da; 5-Nu.

Obiectiv / Competenţe specifice: recunoaşterea unor definiţii, principii, termeni.

Enunţ: Dacă enunţurile de mai jos sunt adevărate subliniaţi A, dacă sunt false subliniaţi F.
Clasa a V-a:
1. Obiceiul în Grecia antică de a exila pentru 10 ani cetăţenii consideraţi periculoşi se
numea ostracism. A F
Clasa a VI-a :
2. Conchistadorii erau cei care răspândeau religia creştină băştinaşilor din Lumea Nouă.
A F
Clasa a IX-a:
3. Titlul de „Imperator” primit de Octavianus îi conferea puteri militare absolute. A F
Clasa a XII-a:
4. Prin desfiinţarea votului cenzitar aveau voie să voteze doar cetăţenii lipsiţi de avere A
F.
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru fiecare din răspunsurile
1-A; 2-F;3-A; 4-F.

Obiectiv / Competenţe specifice: Distingerea între realităţi istorice şi opinii.

Enunţ: Dacă afirmaţiile de mai jos reprezintă un fapt istoric real încercuiţi F, iar dacă
reprezintă o opinie încercuiţi O.
Clasa a V-a:
1. Traian a fost cel mai bun împărat al Romei antice.
F O
Clasa a VII-a:
2. Societatea Naţiunilor nu şi-a îndeplinit principalul scop, acela de „a menţine pacea şi
securitatea internaţională”. F O.
Clasa a X-a:
3. Înfiinţarea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei a dus la agravarea conflictului
israeliano-palestinian. F O
4. PNL şi Partidul Conservator s-au putut înfiinţa ca urmare a aplicării Constituţiei din
1866. F O
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru fiecare din răspunsurile
1-O; 2-F; 3-O; 4-F,

C. Itemi cu alegere multiplă: sunt cel mai utilizat tip de itemi. Enunţul constituie premisa,
răspunsul corect este „cheia”, iar opţiunile incorecte se numesc distractori.

Obiectiv / Competenţe specifice: Stabilirea relaţiilor de cauzalitate (cauze-consecinţe)

Enunţ: Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.

Clasa a V-a:
Una dintre cauzele prăbuşirii Imperiului Roman a fost:
a) numărul mare de senatori; b)anarhia militară; c)încetinirea cuceririlor militare; d)
renunţarea la unele provincii.
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul b

Clasa a XII-a:
Recunoaşterea internaţionala a Independenţei României a avut drept primă consecinţă:
a) participarea României la războaiele balcanice; b) retragerea trupelor de la sudul
Dunării; c) principele Carol a fost proclamat rege; d) unirea provinciilor româneşti în
1918.
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul c

Obiectiv / Competenţe specifice: Recunoaşterea caracteristicilor unor ideologii, curente

artistice.
Enunţ: Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
Clasa a VI-a:
Încrederea în valorile şi posibilităţile fiinţei umane, preocuparea pentru probleme omului
sunt caracteristice:
a) umanismului; b) reformismului c) iluminismului; d) raţionalismului.
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul a

Clasa a X-a:
Curentul artistic care pune accent pe monumental, fantezie, asimetrie, supraîncărcare
ornamentală se numeşte:
a) clasicism; b) baroc; c) impresionism; d) renascentism.
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul b
Obiectiv:Elevii vor fi capabili să recunoască date şi evenimente istorice.
Enunţ: Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
Clasa a V-a:
Anul 271 se încadrează în secolul al:
a) II-lea; b) III-lea; c) V-lea; d) XII-lea.
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul b

Clasa a X-a:
Revoluţia glorioasă are loc în Anglia în anul:
a) 1688; b) 1660; c) 1689; d) 1628.
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsurile a..

II. ITEMI SEMIOBIECTIVI

Acest tip de itemi presupune o implicare mai mare a elevului pentru că în elaborarea
răspunsului este nevoie de mai multe capacităţi intelectuale.
A. cu răspuns scurt (de completare);
B. întrebări structurate.

A. Itemii cu răspuns scurt se construiesc sub forma unor afirmaţii sau texte incomplete.
Se poate oferi elevului o listă cu termeni care să includă atât termenii cheie cât si
distractori.
Obiectiv – Competenţe specifice: Plasarea în timp şi spaţiu a unor evenimente şi a
personalităţilor istorice implicate.
Enunţ: Completaţii spaţiile punctate cu termenii corespunzători din lista dată.

Clasa a V-a:
„În anul …… împăratul …………. a cucerit Dacia. Aceasta a fost transformată în
……………. Romană. Regele dacilor, …………, s-a sinucis pentru a nu fi capturat.
Romanii s-au retras din Dacia în anul…….”
Lista de termeni: provincie, Decebal, 271, 106, Traian, Augustus.
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul: 106, Traian,
provincie, Decebal, 271

Clasa a X-a :
1. În Imperiul Britanic sclavia a fost interzisă în 1834 ca urmare a mişcării………..
2. Teoria ……………. a lui Copernic plasa în centrul soarele în centrul sistemului
planetar.
3. Napoleon I şi Papa Pius al VII-lea au încheiat un …………..pentru a rezolva
diferendele de ordin religios.
Barem de corectare şi notare: se acordă punctajul stabilit pentru răspunsul 1-aboliţioniste;
2- heliocentristă; 3-concordat.
B. Întrebările structurate sunt formate din întrebări de tip obiectiv şi/sau semiobiectiv
pornind de la un element comun care poate fi: un text-document istoric, o hartă istorică, o
schemă grafică, un tabel sinoptic etc.

Obiectiv – Elevul va fi capabil să selecteze informaţii istorice dintr-un document dat

Clasa a VII-a :
Enunţ: Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
„România, Serbia, Muntenegrul trebuie să fie evacuate; lor li se vor restitui teritoriile care
le-au fost ocupate. […] relaţiile între diversele state balcanice trebuie să fie fixate […]
urmând liniile stabilite istoriceşte. Garanţii internaţionale de independenţă politică,
economică şi de integritate teritorială vor fi date acestor state”.
(„Cele 14 puncte” ale Preşedintelui Wilson)
Pornind de la acest text răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Transcrieţi din text garanţiile pe care urmau să fie primite de cele trei state.
2. Ce criteriu trebuia aplicat în stabilirea graniţelor dintre statele balcanice conform
documentului?
3. Menţionaţi provinciile istorice unite cu România în 1918.
4. Enumeraţi două imperii europene care au dispărut în urma Primului Război Mondial şi
două state noi, apărute pe teritoriul acestora.
5. Precizaţi trei principii care au stat la baza elaborării „Celor 14 puncte”.

Barem de corectare şi notare:

1. 3 puncte pentru răspunsul: „independenţă politică, economică şi de integritate
teritorială”
2. 2puncte pentru răspunsul: criteriul istoric sau oricare alt răspuns cu acelaşi sens
3. câte 1 punct pentru fiecare provincie menţionată (3 p)
4. câte 1 punct pentru fiecare imperiu şi fiecare stat menţionat (4p)
5. câte 2 puncte pentru fiecare principiu menţionat (libertatea, autodeterminarea,
pacifismul etc.)

Competenţe : Analiza unor surse istorice privitoare la Reformă. Explicarea cauzelor şi

implicaţiilor sociale ale Reformei.
Clasa a X-a
Enunţ: Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
„Papii, care sunt vicarii lui Isus Hristos pe pământ, n-ar duce oare cea mai tristă şi cea
mai obidită viaţă dacă ar dori să calce pe urmele Mântuitorului, dacă s-ar sforţa să-i imite
sărăcia, muncile, învăţăturile, suferinţele şi dispreţul faţă de cele lumeşti? […] Papii de
azi au grijă să depărteze de ei astfel de nefericiri … că ţi-e mai mare dragul să-i vezi
aruncând cu interdicţii, ameninţări şi anateme. Cu câtă iubire de aproape rostesc
înfricoşata excomunicare!”
(Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau discurs despre lauda prostiei, 1510)
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Menţionaţi, pe baza textului, motivele pentru care se considera că papii se
îndepărtaseră de modelul Mântuitorului.
2. Precizaţi, pe baza textului, metodele prin care clerul îşi impunea controlul asupra
credincioşilor.
3. Precizaţi ideile de bază ale doctrinelor luterană si calvinistă.
4. Prezentaţi două consecinţe ale Reformei în plan social – politic.
Barem de corectare şi notare:
1. 3 puncte pentru precizarea motivelor
2. 3 puncte pentru precizarea metodelor interdicţie, anateme, excomunicări.
3. câte 2 puncte pentru precizarea ideilor de bază ale fiecărei doctrine.
4. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei consecinţe
câte 2 puncte pentru explicarea/prezentarea lor

III. ITEMI SUBIECTIVI

A. Eseu cu răspuns restrâns

B. Eseu structurat
C. Eseu cu nestructurat (liber)

A. Eseu cu răspuns restrâns

Obiectiv - Competenţe: Argumentarea unor realităţi istorice date.
Clasa a VIII-a:
Enunţ: O componentă importantă a chestiunii originii latine a românilor este continuitatea
daco-romanilor în spaţiul fostei provincii Dacia.
Argumentaţi în maxim 15 rânduri, prin două exemple, continuitatea daco-romanilor după
retragerea aureliană din 271.
Barem de corectare şi notare:
- câte 4 puncte pentru prezentarea oricăror două argumente
- 2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu

Obiectiv – Competenţe: Evidenţierea aspectelor particulare ale unor evenimente,

fenomene istorice,
ideologii etc.
Clasa a XII-a:
Enunţ: La începutul secolului al XX-lea se definiseră în România mai multe doctrine
politice
Demonstraţi în maxim 20 de rânduri particularitatea doctrinei liberale prin trei elemente
specifice.
Barem de corectare şi notare:
- 5 puncte pentru definirea liberalismului (prin ideologie, prin constituirea partidului)
- câte 4 puncte pentru oricare trei particularităţi exprimate prin ideologie, concepţia
despre economie, prin programul Partidului Naţional Liberal, prin acţiunile în politica
internă
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului de specialitate

Obiectiv – Competenţe: Interpretarea evenimentelor istorice prin prisma cauzelor care le-
au determinat.
Clasa a XII-a :
În octombrie 1599 Mihai Viteazul a obţinut victoria de la Şelimbăr şi a cucerit
Transilvania.
Explicaţi în 10 rânduri două motive pentru care împăratul Rudolf al II-lea l-a susţinut în
această acţiune.
Barem de corectare şi notare:
- câte 3 puncte pentru oricare două răspunsuri dintre următoarele, sau altele cu acelaşi
sens: consolidarea autorităţii imperiale în raport cu nobilimea maghiară, politica
şovăielnică a lui Sigismund Bathory care renunţase la tron, preluarea tronului
Transilvaniei de către Andrei Bathory, fidel Poloniei, favorabil Imperiului Otoman.
- 2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu
Obiectiv: Elevii vor fi capabili să înţeleagă relaţiile dintre anumite fapte istorice.
Clasa a VII-a: Se dau următoarele evenimente:
1. Alegerea lui Abraham Lincoln ca Preşedinte al SUA
2. Războiul de secesiune.
Cerinţă: Explicaţi în 10 rânduri importanţa fiecărui eveniment şi relaţia dintre ele.
Barem de corectare:
- 2 puncte pentru A. Lincoln are ca principal obiectiv desfiinţarea sclaviei pe teritoriul
SUA, sau orice răspuns cu acelaşi sens
- 2 puncte pentru răspunsul războiul a durat între anii 1861-1865 intre statele din sud,
susţinătoare ale sclaviei, şi cele din nord. Prin înfrângerea sudiştilor abolirea sclaviei a
fost extinsă pe întreg teritoriul SUA, sau orice răspuns cu acelaşi sens.
- 4 puncte pentru relaţia: Alegerea lui Lincoln nemulţumeşte Sudul care iese din Uniune
şi declară război Nordului, sau orice răspuns cu acelaşi sens
- 2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu

B. Eseu structurat
Obiectiv – Competenţe: prezentarea unei perioade sau proces istoric; identificarea
schimbărilor survenite într-o perioadă de timp
Clasa a VIII-a:
Prezentaţi în maxim 2 pagini romanizarea dacilor având în vedere:
- etapele romanizării
- organizarea provinciei după model roman
- doi factori de romanizare
- continuitatea după 271
Notă: Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere – cuprins – concluzii),
prezentarea în ordine cronologică a faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric.
Barem de corectare şi notare:
- pentru informaţia istorică se acordă 10 puncte distribuite astfel:
3 puncte pentru fiecare dintre cele trei etape ale romanizării
3 puncte pentru prezentarea organizării provinciei după model roman
câte 2 puncte pentru fiecare factor al romanizării prezentat.
- 6 puncte pentru structura compoziţiei, prezentarea în ordine cronologică/logică a
faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea limitei de spaţiu.

Clasa a X-a:
Prezentaţi în 1-2 pagini marile descoperiri geografice având în vedere:
- încadrarea în timp a fenomenului;
- doi factori care au determinat expediţiile de cunoaştere a noilor lumi;
- patru mari navigatori şi descoperirile lor;
- consecinţele în plan ştiinţific, economic şi politic ale descoperirilor geografice.
Notă: Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere – cuprins – concluzii),
prezentarea în ordine cronologică a faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric
Barem de corectare şi notare:
- 2 puncte pentru încadrarea în timp a fenomenului
- câte 4 puncte pentru fiecare factor prezentat (8p)
- câte 2 puncte pentru fiecare navigator menţionat (8p)
- câte 4 puncte pentru fiecare consecinţă (4x3=12p)
- 10 puncte pentru structurarea compoziţiei (introducere – cuprins – concluzii),
prezentarea în ordine cronologică a faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric
Obiectiv – Competenţe: Utilizarea noţiunilor şi termenilor istorici într-un eseu pe o temă
dată.
Clasa a IX-a:
Realizaţi un eseu cu tema „Evoluţia organizării politice în Roma Antică” în care să
integraţi următorii termeni: regalitate, republică, triumvirat, principat, imperiu, dominat,
tetrarhie. În conţinutul eseului veţi avea în vedere:
- încadrarea în timp a formelor de guvernare;
- explicarea fiecărui termen dat.
- contextul istoric în care au fost adoptate noile forme de guvernare.
Notă: Se punctează şi coerenţa şi ordonarea ideilor, utilizarea limbajului istoric.
Barem de corectare şi notare:
- 12 puncte pentru încadrarea în timp a formelor de guvernare
- 20 de puncte pentru explicarea termenilor
- 20 de puncte pentru prezentarea contextului istoric
- 8 puncte pentru coerenţa şi ordonarea ideilor, utilizarea limbajului istoric

C. Eseu nestructurat (liber)

Competenţe specifice: Formularea unui punct de vedere coerent şi argumentat

Clasa a XII-a
Enunţ: Explicaţi de sunteţi de acord sau nu sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie:
România a fost nevoită să accepte pierderile teritoriale din 1940.
Barem de corectare şi notare:
- descrierea contextului internaţional - 10 puncte;
- descrierea contextului intern – 10 puncte;
- consecinţele pierderilor pentru România – 54 puncte;
- utilizarea limbajului de specialitate – 2 puncte;
- utilizarea argumentelor ştiinţifice – 2 puncte;
- susţinerea afirmaţiilor prin exemple – 2 puncte.

Competenţe specifice: analiza unui proces sau fenomen istoric

Clasa a XII-a
Enunţ: Analizaţi participarea României la Primul Război Mondial pornind de la
următoarea afirmaţie: Puterile Antantei au atras România în război pentru a deschide un
front nou în zona balcanică.
Barem de corectare şi notare:
- analiza intereselor Antantei şi ale României în zona balcanică – 20 puncte;
- prezentarea participării României la război – 10 puncte;
- menţionarea prevederilor tratatelor de pace din Sistemul Versailles privitoare la ţara
noastră – 35 puncte;
- utilizarea limbajului de specialitate – 5 puncte;
- utilizarea argumentelor ştiinţifice – 5 puncte;
- susţinerea afirmaţiilor prin exemple – 5 puncte.

Competenţe specifice: compararea unor procese istorice

Clasa a X-a:
Enunţ: Compară regimurile totalitare din perioada interbelică, stabilind asemănări şi
deosebiri.
Barem de corectare şi notare:
- descrierea contextului apariţiei regimurilor totalitare – 10 puncte;
- prezentarea regimului comunist – 10 puncte;
- prezentarea regimului fascist – 10 puncte;
- menţionarea asemănărilor şi deosebirilor – 20 puncte;
- utilizarea limbajului de specialitate – 5 puncte;
- susţinerea afirmaţiilor prin exemple – 5 puncte;
- claritatea prezentării – 5 puncte;
- elemente de originalitate în abordarea temei – 10 puncte.

INVESTIGAŢIA

Investigaţia necesită două faze

1. exersarea capacităţii de investigaţie a elevului prin munca dirijată de către profesor;
2. munca independentă a elevului.
Exemplele propuse pentru faza muncii dirijate se bazează pe documentele programatice
ale Revoluţiei române din 1848. Studiul introductiv şi prezentarea documentelor se pot da
anterior lecţiei, pentru abilitarea elevilor cu textul.

DOCUMENTE PROGRAMATICE ALE REVOLUŢIEI DIN 1848

Studiu introductiv
1. Documentele sunt creaţia revoluţionarilor din cele trei ţări româneşti. Ele au fost
concepute prin contribuţia unor personalităţi ale epocii printre care: Vasile Alecsandri,
Lascăr Rosetti, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Ion
Heliade Rădulescu, C. A. Rosetti, Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Andrei Şaguna şi alţii.
2. Programele revoluţionare cuprind revendicări cu caracter social- politic şi naţional. În
acelaşi timp ele au formulat drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi au introdus principii, legi şi
instituţii menite să asigure o guvernare democratică.
3. Revoluţiile din spaţiul românesc se înscriu în cadrul general al revoluţiei europene din
1848 care fost insă „ocazia, iar nu cauza revoluţiei române”, aşa cum arăta Nicolae
Bălcescu. Resorturile interne ale revoluţiei au avut ca bază nemulţumirea generală pe
fondul lipsei unor reforme necesare intr-o societate a epocii moderne.
4. În Moldova, la Iaşi, tinerii progresişti au redactat Petiţia – Proclamaţie, în 35 de
puncte, în data de 27 martie. O parte dintre cei arestaţi din ordinul domnitorului au reuşit
să fugă la Braşov unde la 12/24 mai au redactat un nou program, secret, „ Prinţipiile
noastre pentru reformarea patriei”. De aici au mers în Bucovina, la Cernăuţi, unde au
publicat în august noul program, în 36 de puncte, mult mai radical decât cel din luna
martie.
În Muntenia, Proclamaţia, redactată în 22 de articole, a fost citită la Izlaz, la 9 iunie, şi la
Bucureşti, la 11 iunie.
„Petiţiunea Naţională” din Transilvania a fost elaborată în cadrul Adunării de la Blaj din
3/15 – 5/17 mai. La sfârşitul lunii iunie românii din Banat s-au solidarizat şi au redactat o
proclamaţie.
5. Documentele programatice reflectă starea generală a societăţii româneşti în prima
jumătate a secolului al XIX-lea. Burghezia dorea reforme economice de tip capitalist,
clasa mijlocie era nevoită să suport contribuţii fiscale prea mari, iar ţăranii sperau în
desfiinţarea clăcii şi iobăgiei.
6. Era necesar ca toate acestea să fie cunoscute în special de către instituţiile
conducătoare. Petiţia – Proclamaţie a fost prezentată domnitorului Mihail Sturdza,
exponentul intereselor ruseşti în Moldova, dar fără succes. Nici soarta Petiţiunii
Naţionale nu a fost diferită, în faţa Dietei de la Cluj sau a Curţii imperiale de la Viena. În
Ţara Românească Proclamaţia a fost însă aprobată de domnitor, acesta a acceptat şi
formarea unui guvern provizoriu revoluţionar, dar la 13 iunie a abdicat şi a plecat în
Transilvania.

Prezentarea documentelor
„PETIŢIUNEA – PROCLAMAŢIUNE ÎN NUMELE TUTUROR STĂRILOR
MOLDOVEI
[…]
1. Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său şi fără nici o răstălmăcire.
2. Secarea corupţiei prin pravile înadins făcute şi a abusurilor ce izvorăsc din acea
corupţie.
3. Siguranţa personală, adică nimeni să nu poată fi pedepsit decât numai în temeiul legilor
şi în urmarea unei hotărâri judecătoreşti.
4. Grabnica îmbunătăţire a stărei lăcuitorilor săteni, atât în relaţia lor cu proprietarii
moşiilor, cât şi în acelea cu cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor sub numirea
de plată şi celelalte;
[…]
8. Reforma şcoalelor pe o temelie largă şi naţională spre răspândirea luminărilor în tot
poporul;
[…]
10. Ridicarea pedepselor trupeşti înjositoare caracterului de miliţie naţională,
îmbunătăţirea hranei sale şi mai ales dreapta înaintire în ranguri după merituri personale;
[…]
12. Miniştrii să aibă deplină libertate pravilnicească în lucrările lor, pentru ca să poarte
toată răspunderea acestor lucrări.
[…]
20. Aşezarea poliţiei târgurilor pe principii de omenie în privirea nenorociţilor arestuiţi;
21.Liberarea tuturor arestuiţilor în pricini politice atât civile , cât şi militare; reîntoarcerea
driturilor politice acelor cărora li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini;
[…]
30. fiecare pământean să aibă dreptul de a adresa jalubă Obşteştii Adunări.
[…]
32. […] să se înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurire din partea Cârmuirii, pentru
ca acea Cameră să fie adevărată reprezentaţie a naţiei …
[…]
34. Ridicarea censurei în privirea tuturor trebilor şi a intereselor dinlăuntrul ţării..
35. Înformare grabnică a unei garde cetăţeneşti prin toate târgurile ţării alcătuită de
români, cât şi de străini proprietari.
(Petiţia – proclamaţie, Iaşi, 27/28 martie, 1848, V. Alecsandri)

PUNTURILE NAŢIUNII ROMÂNE TRANSILVANE VOTATE ÎN ADUNANŢA

NAŢIONALĂ DE LA BLAJ ÎN 15-17 MAI C.N. 1848

1. Naţiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde

independenţa sa naţională în respectul politic ca să figureze în numele său ca naţiune
română, să-şi aibă reprezentanţii săi la dieta ţării în proporţiune cu numărul său, să-şi aibă
dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi militarea în aceeaşi
proporţiune, să se servească de limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în
legislăţiune cât şi în administraţiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare naţională generală.
[…]
2. Naţiunea română pretinde ca beserica română fără distincţiune de confesiune, să fie şi
să rămână liberă, independintă de la oricare de la oricare altă biserică, egală în drepturi şi
foloase cu celelalte biserici din Transilvania.[…]
3. Naţiunea română, ajungând la conştiinţa drepturilor individuale, cere fără întârziere
desfiinţarea de iobăgie fără nici o despăgubire din partea ţăranilor iobagi […] Ea cere tot
deodată şi desfiinţarea dijmelor ca a uui mijloc de contribuire împedecătoriu economiei.
4. Naţiunea română doreşte libertatea industrială şi comercială […].
[…]
7. Naţiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie şi a tipări fără nici o censură, prin
urmare pretinde libertatea tipariului pentru orice publicare de cărţi, de jurnale şi de altele
[…]
8. Naţiunea română cere asigurarea libertăţei personale; niminea să nu se poată prinde
supt vreun pretest politic. […]
9. cere tribunale de juraţi cu publicitate, în care procesele să se facă verbale.
10. Naţiunea română înarmarea poorului sau gardă naţională spre apărarea ţărei în lăuntru
şi din afară. Miliţia română să-şi aibă ofiţerii ei români.
[…]
13. Naţiunea română cere înfiinţarea şcoalelor române pe la toate satele şi oraşele […]
precum şi a unei universităţi române dotate din casa statului în proporţiunea poorului
contribuent […]
14. Naţiunea română pretinde purtarea comună a sarcinilor publice după starea şi averea
fiecăruia şi ştergerea privilegiurilor.
15. Naţiunea română pofteşte să se facă o Constituţiune […] pe principiile dreptăţii,
libertăţii, egalităţii şi fraternităţii […]
16. Naţiunea română care ca conlocuitoarele naţiuni nicidecum să nu ia la desbatere
causa uniunii Transilvaniei cu Ungaria[…]
(Petiţia – Naţională, Blaj, Simion Bărnuţiu)

PROCLAMAŢIA DE LA ISLAZ

„Pe scurt, poporul român, recapitulând, decretă:

1. Independenţa sa administrativă şi legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad
V, neamestec al nici unei puteri din afară în cele întru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice.
3. Contribuţie generală.
4. Adunanţă generală compusă e reprezentanţi ai tuturor stărilor societăţii.
5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările soţietăţii.
[…]
7. Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în foncţia c ocupă
8. Libertatea absolută a tiparului.
9. Orice recompensă să vie de la patrie prin reprezentanţii săi, iar nu de la domn.
10. Dreptul fiecărui judeţ de a-şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul
poporului întreg de a-şi alege domnul.
11. Gvardie naţională
12. Emancipaţia mănăstirilor închinate.
13. Emancipaţia clăcaşilor, ce se fac proprietari prin despăgubire.
14. Desrobirea ţiganilor prin despăgubire.
[…]
16. Instrucţie egală şi întreagă pentru tot românul de amândouă sexele.
17. Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au foncţii.
18. Desfiinţarea pedepsei degrădătoare cu bătaie.
19 Desfiinţarea atât în faptă cât şi în vorbă a pedepsei cu moartea.
[…]
21. Emancipaţia israeliţilor şi drepturi politice pentru orice compatrioţi de altă credinţă.
[…]

PRINŢIPIILE NOASTRE PENTRU REFORMAREA PATRIEI

1. Desfiinţarea boierescului şi a orice alte dări a lăcuitorilor săteni către proprietari.

2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului şoselelor şi a tuturor împovărărilor fără plată către
stăpânire.
3. Împroprietărirea lăcuitorilor săteni fără nici un fel de răscumpărare din partea lor.
4. Nimicirea tuturor privilegiilor, şi, prin urmare, deopotrivă purtare a sarcinilor statului
de către tot poporul îndeobşte, precum şi de o potrivă împărtăşire a lui la toate driturile
politice şi ţivile.
5. Întemeierea instituţiilor ţării pe toate prinţipiile de libertate, de egalitate şi de frăţietate,
dezvoltate în toată întinderea lor.
6. Unirea Moldovei şi a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc.
12/14 Maiu 1848, Braşău

RESULTATUL ADUNĂREI NATIONALE ROMÂNE DIN LOGOSIU

[…]
5. Naţiunalitate sensu lato (adeca şi în respectul românilor).
6. Limba română în toate dicasteriale banatice, atât şi în miliţie; şi toată comanda să fie în
limba română[…]
Logosiu, 15 iunie
(Petiţia neamului românesc din Ungaria, Eftimie Murgu, Lugoj, 15 iunie 1848)

DORINŢELE PARTIDEI NAŢIONALE ÎN MOLDOVA

1. Neatârnare administrativă şi legislativă, în toate cele din lăuntru, fără amestec a ori ce
puteri străine.
2. Egalitatea drepturilor civile şi politice.
3. Adunarea Obştească compusă de representanţii tutulor stărilor societăţii.
4. Domnul ales din toate stările societăţii după vechiul obicei.
[…]
6. Responsabilitatea miniştrilor şi a tutulor funcţionarilor în funcţiile ce ocupă.
7. Libertatea tiparului.
8.răsplătirile naţionale date de către naţie prin Adunarea Obştească, iar nu prin Domn.
9. Representanţii ţării, în tot timpul mandatului lor să nu primească funcţii, cinstiri sau
răsplătiri de la guvern.
[…]
13. Închizăşluirea libertăţii individuale şi a domiţiliului.
14. Instrucţiune egală şi gratuită pentru toţi românii.
15. Întemeierea unei garde urbane şi rurale.
16. Întemeierea juriului pentru pricini politice, criminale şi de tipar.
17. Desfiinţarea pedepsii de moarte şi a bătăilor trupeşti.
21. Neamestecarea Domnitorului în ramul judecătoresc şi aducerea în împlinire a
sentenţiilor fără întărirea sa.
[…]
23. Libertatea culturilor.
[…]
26. Drepturi politice pentru orice compatrioţi de orice credinţă creştină
27. Emancipaţia graduală a israeliţilor moldoveni.
28. Înturnarea cătră stat a averilor mănăstirilor închinate la locuri străine.
29. Dritul fieştcărei ţinut, oraş şi comună de a-şi controla administraţiile prin sfaturile
ţinutale, municipale şi comunale.
[…]
31. Reforma codicilor civilă, comercială şi a procedurilor.
[…]
(Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova, Mihail Kogălniceanu, 7 iulie 1848, Cernăuţi)

Complexitatea investigaţiei o stabileşte profesorul, în funcţie de competenţele specifice

urmărite

Clasa a XII-a
Competenţe specifice:
Recunoaşterea, compararea şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice

Enunţ: Pornind de la studiul introductiv şi prezentarea documentelor răspundeţi

cerinţelor:

1. Alcătuiţi câte o listă pentru fiecare document programatic în parte în care să enumeraţi
acele prevederi cu caracter:
a. social; - 10 puncte
b. politic; - 10 puncte
c. naţional; - 10 puncte

2. Extrageţi prevederile comune din documentele programatice prezentate; - 15 puncte

3. Explicaţi diferenţele dintre cele trei programe ale revoluţionarilor moldoveni. – 15

puncte

4. Comparaţi documentele prin prisma următoarelor chestiuni:

a. domnitorul; - 10 puncte
b. adunarea naţională; - 10 puncte
c. reforma agrară; - 10 puncte

10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte.

 PORTOFOLIU

Clasa a XI-a

Scop : selectarea acelor instrumente de evaluare care testează capacitatea de a analiza şi

de a emite judecăţi de valoare, bazate pe argumente istorice asupra unor curente
ideologice precum şi atitudinea elevului - adolescent de adeziune sau respingere a
valorilor specifice acestora,

Context: la început de secol XXI trăim într-o societate complexă din punct de vedere
ideologic. Există riscul ca vechi doctrine şi practici care au stat la baza unor regimuri
totalitare, revitalizate astăzi într-o formă nouă, atractivă, să fie acceptate, în rândul
tinerilor. Cunoaşterea lor şi a efectelor pe care le-au produs face posibilă evitarea lor.

Conţinut: adaptat temei Statul şi politica

Competenţe specifice:
a. utilizarea corectă a limbajului de specialitate, a cronologiei şi localizării istorice;
b. investigarea şi interpretarea surselor istorice ca şi a faptelor şi proceselor istorice ;
c. stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de
sine şi faţă de alţii.

a. utilizarea corectă a limbajului de specialitate, a cronologiei şi localizării istorice;

b. investigarea şi interpretarea surselor istorice şi a faptelor şi proceselor istorice ;
c. stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de
sine şi faţă de alţii.

Materiale componente:
1. Date obţinute din evaluarea probelor tradiţionale, inclusiv a testului predictiv,
rezultatul şi interpretarea lor.
2. Date privind activitatea elevului în clasă:
a. observaţii privind comportamentul elevului la ora de istorie (vezi chestionarul)
b. caiet de notiţe/calitatea notiţelor
c. investigaţii :
- « Fascismul - între viziunea lui Mussolini şi realitate » ;
- « Stalinism şi nazism – asemănări şi deosebiri ideologice » ;
- « Mişcarea de dreapta în România interbelică ».

d. eseu structurat : « Represiunea nazistă în Europa » cu următoarea structură :

- context istoric ;
- teroarea în teritoriile ocupate şi mişcările de rezistenţă ;
- Holocaustul;
- consecinţe ale represiunii naziste.

3. Date privind activitatea elevului în afara clasei

a. tema pentru acasă :
- Identificaţi cauze ale escaladării totalitarismului în Europa.
- Argumentaţi ideea că fascismul italian a fost înainte de toate un naţionalism exacerbat.
- Stabiliţi caracteristicile de bază ale regimului stalinist
- Metodele regimului nazist, de control al populaţiei.
b. referate :
- « Fascism, nazism, stalinism – de la ideologie la practică politică »
- « Holocaustul în documente »
c. copii xerox ale unor documente ;
d. fotografii de epocă ;
e. hărţi istorice ;
f. fişe de prezentare ale unor evenimente (Noapte cuţitelor lungi, Noaptea de cristal) ;
g. recenzii tematice ;
h. participarea la activităţi de cerc, concursuri şcolare şi rezultate obţinute.

4. Date privind imaginea de sine a elevului :

a. autoevaluarea :
- chestionar ;
- scara de clasificare ;
b. chestionarul privind interesul elevului pentru istorie.

Recomandări pentru evaluarea portofoliului :

- se face pentru fiecare element separat, la momentul realizării lui ;
este comunicat elevilor tipul evaluării (analitic / holistic) ca şi criteriile pe care s-a
construit portofoliul ;
- analiza rezultatelor la diversele probe de examinare vizează: eficacitatea prin raportarea
la obiectivele de evaluare; relevanţa prin comparaţie cu rezultatele altor metode de
evaluare şi posibilitatea de perfecţionare ulterioară;
rezultatele sunt puse în portofoliul elevului şi prezentate periodic părinţilor.

PROIECTUL

Datorită specificului disciplinei, unde partea experimentală este mult redusă, la Istorie
proiectul îmbracă forma referatului. Exemplele propuse valorifică studiul introductiv şi
prezentarea documentelor programatice ale Revoluţiei din 1848.
Realizarea unui referat presupune două faze:
A. munca dirijată, când se dezvoltă capacitatea elevului de a elabora şi susţine un referat
B. munca independentă

A. munca dirijată

Competenţe specifice:
- recunoaşterea şi clasificarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
- analiza şi justificarea rolului documentelor în cunoaşterea istoriei;

Clasa a XII-a

Enunţ: Elaboraţi referatul cu tema „Documentele programatice ale Revoluţiei din 1848.”
Veţi avea în vedere următorul plan:
- originea documentelor, contextul istoric;
- prevederi sociale, politice, economice, naţionale;
- rolul documentelor în cunoaşterea istoriei.
Bibliografie:
a. Izvoare istorice:
- Programele Revoluţiei;
- surse aferente temei din manualul în uz la clasă.
b. Lucrări de sinteză:
- Bodea, Cornelia, 1848 la români, o istorie în date şi mărturii, vol. I, Editura Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982;
- manualul în uz la clasă.
Barem de corectare şi notare:
1. Informaţia istorică – 60 de puncte
2. Forma referatului – 15 puncte
- 3 puncte pentru utilizarea unui limbaj istoric;
- 3 puncte pentru respectarea ordinii cronologice;
- 3 puncte pentru prezentarea logică a ideilor;
- 3 puncte pentru originalitatea expunerii şi claritatea stilului;
- 3 puncte pentru structurarea textului.
3. Anexele referatului – 10 puncte
- 3 puncte pentru argumentarea importanţei temei în introducere;
- 4 puncte pentru realizarea aparatului critic;
- 3 puncte pentru redactarea listei bibliografice pe criterii ştiinţifice, ordonarea
alfabetică a izvoarelor istorice şi a
lucrărilor utilizate de elevi;
4. Prezentarea referatului – 5 puncte
- 1 punct pentru esenţializarea temei
- 1 punct pentru argumentarea ideilor
- 1 punct pentru claritatea expunerii orale
- 1 punct pentru sublinierea contribuţiei personale
- 1 punct pentru încadrarea în timp.

10 puncte din oficiu

Total 100 de puncte.

B. munca independentă
Competenţe specifice:
- recunoaşterea în documente a acelor revendicări cu caracter social – politic;
- compararea între documentele programatice ale Revoluţiei

Clasa a XII-a
Enunţ: elaboraţi un referat cu titlul „Drepturile social – politice în programele Revoluţiei
din 1848”

Barem de corectare şi notare:

1. Elaborarea planului de către elev – 15 puncte;
2. Informaţia istorică – 50 de puncte;
3. Forma referatului – 10 puncte;
4. Anexele referatului – 10 puncte;
5. Prezentarea referatului – 5 puncte;
10 puncte din oficiu
Total – 100 puncte.
 AUTOEVALUAREA

Se poate realiza prin chestionare (chestionarul după încheierea unei sarcini de

lucru şi cel privind interesul elevului pentru istorie) şi prin scări de clasificare.
A. Chestionarul aplicat după încheierea unei sarcini de lucru :
1. Prin rezolvarea acestei sarcini am învăţat
………………………………………………………….
2. Pe parcursul rezolvării sarcinii de lucru am avut dificultăţi la
…………………………………….
3. Cred că mi-aş putea îmbunătăţi performanţele dacă
………………………………………………
4. Am fost impresionat pozitiv de
…………………………………………………………………..
5. Cred că activitatea mea poate fi apreciată cu calificativul……………
nota…………………
B. Scara de clasificare
Fişa de evaluare slab mediu bine f. bine excelent
Creativitate
Motivaţie
Independenţă
Curiozitate intelectuală
Performanţe şcolare
Participarea la discuţii în clasă
Disciplina în timpul lucrului
Progresul realizat
Comportamentul general în clasă
C. Chestionarul privind interesul elevului pentru istorie, are un caracter prognostic şi se
recomandă elevilor din clasele cu profil Istorie – ştiinţe sociale.
Clasa :
Numele şi prenumele :
Data :
DA NU
1.Consideri că istoria este o disciplină importantă în şcoală
2. Crezi că este utilă în viaţă cunoaşterea istoriei
3. Îţi place istoria chiar dacă nu este disciplină de examen
4. Care perioadă istorică te atrage a. antichitatea
b. evul mediu
c. epoca modernă
d. epoca contemporană
5. Care domenii te atrag a. istoria naţională
b. istoria altor popoare
6. Pa lângă manuale ai citit alte cărţi sau articole de istorie
7. Ai citit aceste cărţi din pasiune sau curiozitate
8. Preferi cărţile sau articolele despre a. biografiile unor personalităţi
b. evenimente istorice (războaie,
revoluţii, răscoale)
c. viaţa politică
d. economice, sociale, legi
e. cultură
9. Urmăreşti documentare istorice sau filme cu subiect istoric
10. Urmăreşti evenimentele politice ale zilei
11. Ai descoperit legături între situaţia de azi a ţării şi trecutul ei istoric
12. Colecţionezi articole, cărţi sau reviste de istorie
13. Colecţionezi documente de familie, monede vechi sau alte materiale
cu valoare istorică
14. Te-ai interesat de trecutul familiei tale, de aspectele biografice cu valoare
istorică din viaţa bunicilor sau a părinţilor
15. Crezi că pe viitor vei avea interes pentru istorie
Scara de apreciere
DA – 1 punct NU – 0 puncte / 0 – 5p interes foarte redus; 5 – 10p redus; 10 – 15p mediu
(bun); 15 – 20p ridicat;
20 – 23p foarte ridicat (excelent)

D. Chestionar privind comportamentul elevului la ora de istorie

Clasa :
Numele şi prenumele :
Data :
DA NU
1. Este atent în clasă
2. Foloseşte materialele informative solicitate
3. Îi ascultă cu atenţie pe colegi
4. Participă la discuţii
5. Intervenţiile lui au legătură cu discuţia
6. Cere explicaţii când nu a înţeles
7. Studiază bibliografia indicată în clasă
8. Aduce materiale istorice suplimentare
9. Îşi asumă responsabilitatea realizării unei sarcini de lucru
10. Cooperează cu ceilalţi colegi pentru realizarea unei sarcini
11. Duce la bun sfârşit sarcinile pe care le-a primit
12. Propune idei sau activităţi noi
Scara de apreciere
DA -1p NU – 0p / 0 – 2p nesatisfăcător; 2 – 4p satisfăcător; 4 – 8p bun (obişnuit);
8 – 10p foarte activ;
10 – 12p excelent (interes special)
 CUM ALEGEM MANUALELE ŞCOLARE DE ISTORIE ?

Ca „produse curriculare” rezultate în urma demersurilor vizând obiectivarea

curriculum-ului în instrumente operaţionale necesare elevilor şi profesorilor în procesul
predării-învăţării istoriei, manualele şcolare au o funcţionalitate multiplă:
- de informare: orice manual cuprinde un sistem de cunoştinţe despre un domeniu al
realităţii prezentate şi ordonate cu ajutorul limbajului şi al altor mijloace grafice (scheme,
desene, fotografii, simboluri, etc.);
- formativă: oferă resurse pentru cultivarea abilităţilor şi deprinderilor intelectuale,
precum şi a valorilor şi atitudinilor specifice);
- stimulativă: „constă în declanşarea şi susţinerea unei motivaţii pozitive în activitatea de
învăţare.” 1
- evaluativă: oferă instrumente de evaluare în conformitate cu standardele de
performanţă.
Spre deosebire de planurile de învăţământ şi programele şcolare care sunt documente
cu caracter oficial şi obligatoriu, manualele şcolare reprezintă documente cu caracter
oficial, dar nu obligatoriu.
Chiar şi în condiţiile actuale, când tehnologiile didactice bazate pe metode informatice
de instruire şi evaluare cunosc o extindere rapidă, manualul şcolar rămâne cel mai
important şi accesibil instrument de lucru pentru elevi, întrucât detaliază într-un limbaj
adecvat conţinuturile, în scopul atingerii obiectivelor sau competenţelor prevăzute în
programa şcolară, în condiţii definite de principii pedagogice generale sau specifice.
Carte a elevului (nu a profesorului), manualul şcolar trebuie scris astfel încât să fie
înţeles de către acesta, dar „a traduce în limba elevilor limba savanţilor nu este la
îndemâna oricui, nici măcar a savanţilor.”2 De aceea, elaborarea unui manual şcolar este
o „operă” care presupune rigoare ştiinţifică, ingeniozitate pedagogică şi talent artistic, pe
parcursul căreia autorul trebuie să se transpună în situaţia elevului „care nu ştie ceea ce
autorul trebuie să ştie foarte bine”3 - capacitate sinestezică demonstrată doar de marii
prozatori care s-au distins prin evocarea psihologiei infantile şi şcolăreşti, precum
Dickens sau Creangă.
Calitatea unui manual este reliefată de:
- modul de transpunere a ideilor din ştiinţa istorică în idei adecvate activităţii de predare –
învăţare;
- instrumentele folosite ca suport didactic al predării şi învăţării;
- modul de prezentare a cunoştinţelor, în care logica şi ordonarea internă respectă
principiul progresiei sistemice.4
Realitatea complexă, în continuă schimbare, pe care ne-o oferă şcoala contemporană,
impune constatarea că, pentru o formare intelectuală adecvată cerinţelor „societăţii
deschise”, este necesară o ofertă educaţională cât mai diversificată, capabilă să vină în
întâmpinarea diferitelor nevoi, interese, ritmuri şi stiluri de învăţare ale elevilor. „ Nu
există elevul „în general”, unul şi acelaşi, căruia să-i prescriem o evoluţie standard în
şcoală, ci există elevi cu ritmuri diferite, interese diferite, abilităţi diferite, etc.”5
Adoptarea şi utilizarea la clasă a manualelor alternative a reprezentat una din măsurile
prin care reforma învăţământului românesc a căutat să răspundă unor asemenea cerinţe,
reînnodând o bună tradiţie existentă încă din perioada interbelică, anulată însă prin
măsurile impuse de regimul comunist în anul 1948, printre care şi editarea manualelor
unice. Manualele alternative de istorie au fost reintroduse începând cu anul şcolar
1997-1998 pentru învăţământul gimnazial, în timp ce învăţământul liceal a beneficiat de
acestea începând cu anul şcolar 1999-2000. Putem spune că „introducerea lor reprezintă
un semn al normalizării şcolii în direcţia democratizării învăţării, folosirea lor fiind
absolut necesară, deoarece nici profesorii şi nici elevii nu sunt identici.”6
Aprobarea de către ministerul de resort a manualelor alternative, pe baza unor evaluări
realizate de către cadre didactice special formate în acest sens, reprezintă actul prin care
acestea capătă statutul de documente curriculare cu caracter oficial. La începutul fiecărui
an şcolar este distribuit în şcoli catalogul manualelor şcolare aprobate pentru anul
şcolar în curs. Alegerea unui manual şcolar care să corespundă atât specificului
colectivului de elevi cu care lucrează, cât şi cerinţelor didacticii moderne, presupune
cunoaşterea şi aplicarea de către profesor a unor criterii orientative. Pentru a identifica
mai uşor aceste criterii, considerăm util să prezentăm, mai întâi, diferenţele esenţiale
dintre manualele tradiţionale şi manualele alternative, moderne:

Manualul tradiţional Manualul modern

Operează o selecţie rigidă a Operează o selecţie permisivă a

conţinuturilor, din care rezultă un conţinuturilor, din care rezultă un
ansamblu fix de informaţii, vizând o ansamblu variabil de informaţii, în care
tratare de tip academic. profesorul şi elevul au spaţiu de creaţie.
Informaţiile sunt prezentate ca Informaţiile sunt prezentate astfel încât
interpretare standardizată, închisă, stimulează interpretări alternative şi
universal valabilă şi auto-suficientă. deschise. Informaţiile constituie un
Informaţiile constituie un scop în sine. mijloc pentru a forma competenţe,
valori, atitudini (dezvoltă capacităţi
cognitive superioare).
Oferă un mod de învăţare care presupune Oferă un mod de învăţare care presupune
memorarea şi reproducerea. înţelegerea şi explicaţia (învăţare activă,
deschisă spre reflecţie şi dezvoltare
personală a elevilor).
Reprezintă o sursă de cunoaştere. Reprezintă o sursă de stimulare a
gândirii critice.
În mod concret, un manual se regăseşte la confluenţa unora dintre delimitările mai
sus formulate, oferindu-se astfel posibilitatea ca un conţinut ştiinţific precis să fie
prezentat într-o varietate de forme pedagogice.7
Având, aşadar, posibilitatea opţiunii, profesorul poate alege, pentru sine şi pentru elevii
pe care îi formează, varianta cea mai adecvată. În funcţie de ce criterii va fi aceasta
aleasă? Prezentăm în cele ce urmează, câteva repere orientative în ceea ce priveşte
criteriile de alegere a unui bun manual de istorie.8
1. Adecvarea manualului la cerinţele programei şcolare :
- manualul trebuie să includă conţinuturile şi să respecte denumirile capitolelor şi
temelor, precum şi volumul de informaţii prevăzute în programa şcolară;
- manualul trebuie să prezintă o concordanţă deplină între conţinuturile propuse şi
obiectivele (obiective cadru şi obiective de referinţă) sau competenţele (generale şi
specifice) pe care le vizează programa, rezervând, însă, şi „spaţiu” pentru activităţile la
dispoziţia profesorului.
2. Accesibilitatea manualului pentru elevi :
- conţinuturile şi noţiunile din manual trebuie să corespundă particularităţilor de vârstă
ale elevilor, cu scopul de a le spori interesul şi motivaţia pentru cunoaşterea lor;
- limbajul manualului trebuie să fie adecvat vârstei, nivelului, potenţialului de învăţare şi
intereselor elevilor pentru care este ales (având în vedere claritatea, expresivitatea,
concizia exprimării).
- manualul trebuie să devină un instrument de lucru cu valenţe practice în mâna elevilor.
3. Componenta ştiinţifică a manualului:
- evenimentele, procesele şi fenomenele istorice trebuie tratate în spirit critic şi înfăţişate
în manual numai în maniera în care ştiinţa istorică le-a certificat cu studii de specialitate;
- rigoarea ştiinţifică trebuie să se îmbine cu o prezentare logică, accesibilă elevilor
existând posibilitatea acceptării şi discutării problemelor istorice controversate;
- manualul trebuie să dispună de o cât mai substanţială actualizare a informaţiei ştiinţifice
pe care o vehiculează şi să o elimine pe cea depăşită, perimată;
- manualul trebuie să ofere posibilitatea interpretării unui fapt istoric din perspective
multiple (multiperspectivitatea).
4. Aspectul grafic al manualului:
- textul să fie „aerisit”, nu compact şi „înghesuit”, iar formatul şi mărimea literelor să
faciliteze lizibilitatea;
- elementele practic-aplicative (documente istorice, scheme, imagini, grafice, hărţi) să
aibă un caracter atractiv prin colorit şi utilizarea unor caractere distincte pentru titluri,
idei principale şi definiţii, pentru a atrage atenţia elevului şi a-i stimula curiozitatea şi
dorinţa de a cunoaşte evenimentele şi procesele istorice astfel prezentate;
- imaginile din manual trebuie să fie selectate având în vedere o mai bună ilustrare şi
completare a textului, pentru a suscita discuţii şi, de asemenea, pentru a ajuta pe profesor
în evaluarea conţinuturilor predate (să aibă rol funcţional, nu decorativ);
- imaginile manualului trebuie alese astfel încât să nu favorizeze răspândirea unor
prejudecăţi sau clişee în rândul elevilor;
- ilustraţiile, hărţile, graficele, diagramele trebuie să fie redate deosebit de clar, pentru a
spori eficienţa utilizării lor de către elevi (avem în vedere plasarea în pagină, tiparul,
aspectul cromatic etc.).
5. Componenta metodică a manualului:
manualul de istorie trebuie să prezinte evenimentele, faptele şi procesele istorice în mod
explicit, esenţializat, clar, precis, cuprinzător, fără detalii nesemnificative, cu o
terminologie consacrată de ştiinţa istorică şi să constituie un model de exprimare pentru
elevi;
- se impune realizarea unui echilibru între text şi imagini, între surse istorice şi exerciţii
aplicative, pentru a permite, într-o manieră mai amplă, studiul individual şi învăţarea
formativă (deprinderea de capacităţi, competenţe, atitudini, abilităţi de către elevi);
- de asemenea, se impune realizarea unui echilibru între abordarea ştiinţifică a
conţinuturilor şi viziunea pedagogică asupra acestora.;
- este necesară o dozare raţională a cantităţii de informaţie pe unitatea de instruire pentru
evitarea supraîncărcării elevilor;
- selecţia, structurarea şi prezentarea conţinuturilor trebuie să ofere libertate de
manifestare, iniţiativă şi creativitate în proiectarea şi realizarea activităţii de predare –
învăţare.
6. Aspectul motivaţional al manualului:

- „motivaţia şi interesul elevilor pentru studierea istoriei sunt determinate de trei elemente
esenţiale necesare unui manual alternativ: accesibilitatea conţinuturilor, eficienţa
instrucţională şi consecvenţa ştiinţifică; 9
- manualul trebuie să prezinte cunoştinţe cu valoare practică şi, de asemenea,
semnificative pentru existenţa cotidiană a elevului;
- cunoştinţele vehiculate în manual trebuie să declanşeze dorinţa extinderii orizontului de
cunoaştere al elevului, să stimuleze gândirea critică, dar şi gustul acestuia pentru lectură.
7. Originalitatea manualului:
- elementele de originalitate pot viza: selecţia şi organizarea conţinuturilor, strategiile şi
metodele de predare - învăţare, probele de evaluare, texte şi imagini auxiliare („Aşa vă
place istoria?”, anecdote istorice, caricaturi), prezentarea grafică, etc. Ele pot reprezenta
un argument în favoarea unui anumit manual, numai cu condiţia respectării rigorii
ştiinţifice şi didactice a acestuia.
8. Alte criterii:
- fiind utilizat în mod frecvent şi transmisibil (la învăţământul obligatoriu), este necesar
ca manualul să fie rezistent, pentru a nu se deteriora uşor;
- s-a constatat că hârtia cea mai potrivită pentru tipărirea manualelor este cea semivelină,
de culoare albă -
gălbuie, netransparentă, întrucât hârtia albă şi lucioasă oboseşte ochii.

Parcurgând această listă de criterii „obiective”, ajungem la concluzia că alegerea unui

bun manual de istorie reprezintă o problemă destul de dificilă, care nu trebuie „rezolvată”
în mod superficial şi aleatoriu, întrucât calitatea manualului influenţează într-o măsură
importantă eficienţa demersurilor noastre didactice. Pe de altă parte, aplicarea acestor
criterii manualelor aflate actualmente „pe piaţă” reliefează aspecte contradictorii, care
sporesc dificultatea opţiunii.
„Chiar şi atunci când majoritatea criteriilor este întrunită, este totuşi posibil ca manualul
să nu fie unul bun. Şi, de asemenea, este posibil ca o carte didactică foarte departe de lista
de criterii să fie considerată de către utilizatorii acesteia (profesorii şi elevii) foarte
reuşită. Aşadar, un manual de istorie bun poate fi corect ales numai dacă îmbinăm,
inspirat, criterii obiective şi experienţe subiective.”10
În ultimă instanţă, eficienţa utilizării manualului în activitatea didactică propriu-zisă
reprezintă criteriul care validează calitatea şi inspiraţia alegerii noastre, oferindu-ne
suficiente motive de reflecţie.

Note bibliografice
1. Ioan Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti 1996, p. 372
2. Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie, Editura Bic All, Bucureşti, 2006,
p.297.
3. Ibidem.
4. Ştefan Păun, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti, 2003, p.64.
5. Gheorghe Iutiş, Argentina Pânzariu, Valerica Iriciuc, Istorie. Ghid metodic pentru
studenţi şi profesori debutanţi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005, p.93.
6. Ibidem.
7. Ibidem.
8. Apud Gheorghe Iutiş, Argentina Pânzariu, Valerica Iriciuc, op.cit., p.94-95, cu
completări din experienţa personală.
9. Ştefan Păun, op. cit., p.65.
10. Gheorghe Iutiş, Argentina Pânzariu, Valerica Iriciuc, op. cit., p.95.
 ACTIVITATEA COMISIILOR METODICE DE ISTORIE

Desfăşurarea activităţilor catedrelor / comisiilor de istorie este reglementată de

art. 35 – art. 37 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar. În cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, catedrele/comisiile metodice se
constituie din minimum patru membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau
pe arii curriculare.
Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice sunt următoarele:
a) elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ şi
strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum
la decizia şcolii;
b) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale;
c) consiliază cadrele didactice, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a
planificărilor semestriale;
d) elaborează instrumentele de evaluare şi notare;
e) analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se
realizează evaluarea elevilor;
f) organizează şi răspunde de desfăşurarea recapitulărilor finale;
g) organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi
concursuri şcolare;
h) şeful de catedră / comisie metodică stabileşte atribuţiile fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice;
i) şeful de catedră / comisie metodică evaluează activitatea fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale
ale acestora, în baza unui raport bine documentat;
j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice
unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;
k) şeful de catedră sau un membru desemnat de acesta efectuează asistenţe la
lecţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică din cadrul catedrei, cu
precădere la stagiari şi la cadrele didactice nou venite în unitatea de învăţământ;
l) elaborează informări, semestrial şi la cererea directorului, asupra activităţii
catedrei/comisiei metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
m) implementează şi ameliorează standardele de calitate specifice.
Catedrele / comisiile metodice sunt conduse de un şef de catedră, având relaţii de
subordonate directă faţă de directorul şcolii şi faţă de inspectorului de specialitate şi de
colaborare cu ceilalţi colegi, răspunzând exclusiv de activitatea profesională a membrilor
comisiei. În fişa postului şefului de catedră /comisie intră obligaţia de a participa la toate
acţiunile iniţiate de director şi de a efectua asistenţe la orele de curs, în special la
profesorii stagiari, la cei nou veniţi, sau la cei în activitatea cărora se constată disfuncţii
în procesul de predare-învăţare sau în relaţia profesor-elev. Atribuţiile şi
responsabilităţilor celorlalţi membrii ai comisiei sunt stabilite în prima şedinţă de la
începutul anului şcolar, tot în această primă şedinţă se stabileşte programul managerial
anula şi graficul activităţilor semestriale, conţinutul acestor documente trebuind să fie
aprobat de directorul şcolii. Şedinţele catedrei/comisiei metodice se ţin lunar, sau ori de
câte ori directorul ori membrii catedrei / comisiei consideră că este necesar.
DOCUMENTE ŞCOLARE LA NIVELUL COMISIEI
Dosarul catedrei comisiei metodice de istorie trebuie să conţină următoarele
documente:
 Componenţa catedrei (membrii, încadrare, orar).
 Sarcini şi responsabilităţi ale profesorilor.
 Proiectarea activităţilor metodice (plan managerial anual; graficul activităţilor
semestriale).
 Procesele verbale privind modul de realizare a activităţilor (inclusiv fotografii,
filme, materiale etc.)
 Planificarea calendaristică anuală şi semestrială, a unităţii de învăţare şi proiecte
didactice, programele şcolare valabile pe clase.
 Teste de evaluare.
 Raportul final al activităţilor desfăşurate semestrial şi anual.
 Evidenţierea activităţilor catedrei şi a performanţelor profesorilor (inclusiv
calificativele) şi elevilor.
 Calendarul de desfăşurarea a examenelor naţionale / Programele valabile pentru
examenele naţionale (teste naţionale, bacalaureat, concursuri şi olimpiade şcolare)
/ rezultate obţinute şi statistici
 Vă propunem un posibil model de proiectare a activităţii catedrei / comisiei metodice de istorie:
MEMBRII COMISIEI ŞI RESPONSABILITĂŢILE LOR
Nr. Numele şi Data şi locul Studii Grad Vechime în Responsabilităţi
crt. prenumele naşterii didactic învăţământ

Posibile responsabilităţi
 Analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor
 Pregătire suplimentară a elevilor.
 Editarea revistei de istorie a şcolii
 Găsirea unor oportunităţi pentru finanţarea activităţilor comisiei.
 Amenajarea cabinetului de Istorie
 Organizarea de excursii / tabere şcolare.
 Perfecţionarea psihopedagogică şi de specialitate
 Sesiuni de comunicări şi referate ştiinţifice
 Proiecte, dosare tematice, mijloace şi materiale didactice
 Spectacole şi serbări şcolare
 Elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale ale comisiei
 Organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi concursuri şcolare.
 Fond de carte
 Dosare tematice, mijloace şi materiale didactice
 Monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează evaluarea elevilor
 Consiliază cadrele didactice, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor semestriale.
PROGRAMUL MANAGERIAL AL COMISIEI METODICE DE ISTORIE
Nr. crt. Obiective Activităţi Responsabilităţi Termen Criterii de control
1. Proiectarea Studierea aprofundată a curriculum-ului şcolar. Corelarea conţinutului activităţilor de
didactică Selecţia judicioasă a materialelor şi mijloacelor învăţare cu obiectivele generale ,
didactice. prevederile programei şi numărul orelor
Elaborarea planificărilor calendaristice în acord cu afectate.
metodologia recomandată şi actualizarea lor. Alegerea manualelor şi materialelor
Elaborarea proiectului didactic auxiliare adaptate profilului elevilor.
Studierea documentelor şcolare Alegerea unei strategii optime pentru
Consultarea lucrărilor de specialitate şi de metodică parcurgerea eficientă şi integrală a
programei şi atingerea obiectivelor
generale şi specifice.
2. Organizarea Alegerea şi evaluarea manualului alternative Selectarea situaţiilor de
şi realizarea pe clase şi pe anii de studiu. învăţare care duc la crearea şi dezvoltarea
activităţilor de Organizarea procesului de învăţare în clasă. deprinderilor utile.
învăţare Organizarea activităţilor practice şi aplicative
în procesul de învăţare.
Utilizarea eficientă a materialului didactic şi a
mijloacelor audiovizuale (video/retroproiectorul,
computerul, tabla inteligentă etc)
3. Participarea la Participarea la strategii de formare. Grade didactice, doctorat, cursuri de
activitatea de Participarea la consfătuiri şi cercuri perfecţionare.
perfecţionare pedagogice
pedagogică şi de Difuzarea la nivelul comisiei a materialului nou apărut.
specialitate Activităţi demonstrative ce vor ilustra noi practici
didactice de tip interactiv
Cunoaşterea metodologiilor referitoare la înscrierea şi
acordarea gradelor didactice sau doctorat;
Înscrierea la examenele de grad didactic / doctorat,
efectuarea de inspecţii şi susţinerea examenelor
4. Autoperfecţiona Lucrări şi articole de specialitate, publicate numărul de articole, studii,
re Cercetarea sub semnătură proprie în reviste de specialitate, comunicări publicate / susţinute
pedagogică şi comunicări ştiinţifice personale prezentate
didactică. la diverse manifestări de specialitate.
Efectuare de inspecţii de specialitate. inspecţiile efectuate
Desfăşurarea unor activităţi activităţile ştiinţifice şi
ştiinţifice sau didactice recunoscute la nivelul I.S.J., rezultatele obţinute în cadrul acestora.
M.E.C.T.
5. Pregătirea Organizarea şi derularea activităţilor Concordanţa între tipul
elevilor. extracurriculare activităţii şi aşteptările elevilor.
Participarea la Examene, probe de verificare, simulări.
acţiuni Expoziţii , cenacluri, reviste şcolare,
complementare simpozioane, sesiuni de comunicări ale elevilor,
activităţii de manifestări cultural artistice, de recreere.
învăţare Organizarea unui centru de excelenţă la
nivelul şcolii.
Stabilirea strategiilor de pregătire a elevilor cu
rezultate deosebite în vederea participării acestora la
diverse faze ale concursurilor / olimpiadelor şcolare
Pregătirea suplimentară a elevilor pentru
examenele naţionale.
 6. Asigurarea Comunicarea încadrării Derularea eficientă a
bunei Bilanţul anului şcolar precedent activităţilor.
desfăşurări a Planificarea şi coordonarea activităţilor
activităţii comisiei în anul şcolar curent
comisiei Conceperea activităţilor curriculare şi
extracurriculare de învăţare şi evaluare.
7. Evaluarea Stabilirea graficului de desfăşurare şi finalizarea Nivelul de pregătire al
elevilor evaluării predictive. elevilor
Stabilirea tipului de evaluare.
Fixarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare.
Aprecierea şi valorificarea rezultatelor evaluării.
Elaborarea unor teste la istorie.
8. Auxiliare Procurarea de materiale şi mijloace didactice (audio - Dezvoltarea fondului de carte
didactice vizuale). şi îmbunătăţirea bazei de materiale
Realizarea unui colţ metodic didactice
Îmbogăţirea fondului de carte de specialitate şi metodică Realizarea colţului metodic
Atragerea de sponsori Resursele financiare obţinute
pentru activităţile comisiei
9. Discipline Discutarea propunerilor pentru CDS cu elevii. Cuprinderea în orarul claselor
opţionale Stabilirea conţinutului programelor a opţionalelor propuse de comisie
disciplinelor opţionale şi discutarea modalităţilor optime
de transpunere a acestora în schemele orare ale claselor.
Elaborare de tematici şi programe pentru CDS
10. Responsabilităţi Stabilirea responsabilităţilor. Cunoaşterea de către membrii
a responsabilităţilor ce le revin în comisie
GRAFICUL SEMESTRIAL privind ORGANIZAREA şi DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII COMISIEI METODICE

SEMESTRUL I
Nr. Activitate Termen Conţinut
crt. Cine răspunde
1. Asigurarea bunei desfăşurări a Comunicarea încadrării; bilanţul anului şcolar
activităţilor comisiei precedent;conceperea activităţilor comisiei pe semestrul I;
Consfătuirea cadrelor didactice stabilirea responsabilităţilor.
Însuşirea ultimelor precizări ale MEC şi ISJ Vâlcea
2. Acasă. Ieri şi astăzi. locuri, Formarea echipajului, redactarea lucrării şi înscrierea la
oameni, obiceiuri. concursul internaţional Eustory.
 3. Elaborarea planificărilor calendaristice în acord cu
Proiectarea didactică documentele şcolare şi metodologia recomandată.
4. Comemorarea Zilei Dezbaterea Memoria Holocaustului; prezentare de carte,
Holocaustului în România film documentar şi film artistic;
5. Vizităm şi învăţăm ! Excursie didactică pe traseul Rm Vâlcea- Baia de Fier –
Târgu Jiu - Tismana – Băile Herculane – Orşova –
Caransebeş – Sarmisegetusa – Haţeg – Hunedoara – Deva
– Sibiu –Rm Vâlcea
6. Metode şi tehnici privind Descrierea metodelor interactive şi aplicarea lor în practică
predarea istoriei
7. Istorie şi societate în Selectarea elevilor, pregătirea materialelor şi participarea la
dimensiune virtuală concursul naţional de soft educaţional şi pagini Web.
8. Centrul de excelenţă Selectarea elevilor pasionaţi de istorie, constituirea lotului
olimpic şi pregătirea lui pentru concursurile şi olimpiadele
şcolare .
9. „Coloana Unirii” Pregătirea şi participarea echipajului la concursul judeţean
de istorie.
10. Ziua naţională a României Dezbateri; Participarea la manifestările de la Alba Iulia
11. Editarea revistei de istorie a Conceperea rubricilor; selectarea studiilor şi articolelor,
şcolii editarea şi difuzarea revistei comisiei.
12. Hai să dăm mână cu mână! Sărbătorirea a 147 de ani de la Unirea Principatelor;
13. Săptămâna filmului documentar Prezentarea în Sala de festivităţi a unor filme documentare
istoric cu caracter istoric.

SEMESTRUL II
Nr. Activitate Termen Conţinut
crt. Cine răspunde
14. Asigurarea bunei desfăşurări a Validarea raportului semestrial de activităţi – semestru I;
activităţilor comisiei Conceperea activităţilor comisiei pe semestrul II;
Cerc pedagogic al profesorilor Însuşirea ultimelor precizări ale MEC şi ISJ Vâlcea;
de Istorie asistarea la activităţi specifice
15.
Proiectarea didactică
16. Sunt olimpic la Istorie
17. Editarea revistei de istorie a
şcolii
18. Multiperspectivitatea în
predarea istoriei
19. Basarabia – „Ţara mea de
dincolo de Prut”
20. Formarea continuă
21. Europa pe care o redescoperim
22. Vizităm şi învăţăm !
23. Suntem liberi şi independenţi,
suntem naţiune de sine
stătătoare!
24. Reprezint Şcoala mea!
25. Şcoala mea eliberează diplome
! examenele naţionale Teste Naţionale şi Bacalaureat 2006
26. Săptămâna filmului istoric
românesc
27. Colaborarea cu instituţiile
guvernamentale şi ONG.
Elaborarea planificărilor calendaristice semestriale –
semestrul II, în acord cu documentele şcolare şi
metodologia recomandată.
Constituirea lotului olimpic şi pregătirea lui şi participarea
la olimpiada şcolară de Istorie
Conceperea rubricilor; selectarea studiilor şi articolelor,
editarea şi difuzarea revistei comisiei.
Înţelegerea mai cuprinzătoare a evenimentelor şi proceselor
istorice, luându-se în considerare asemănările şi deosebirile
dintre diferitele mărturii cu privire la istorie
Evocarea unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918;
Lecţii demonstrative susţinute de …
Participarea la activităţile de perfecţionare organizate de
CCD , IŞJ şi MEC.
Dezbatere despre instituţiile şi valorile Uniunii Europene –
Ziua Europei
Excursie Rm Vâlcea- Piteşti– Târgovişte - Sinaia – Predeal
– Braşov – Bran – Câmpulung – Curtea de Argeş –Rm
Vâlcea. şi tabere organizate în ţară şi străinătate.
Dezbateri, program artistic cu conţinut istoric, sărbătorirea
proclamării Independenţei României
Pregătirea elevilor care reprezintă şcoala la concursurile
şcolare: Memoria Holocaustului, Sesiunea de referate şi
comunicări, Democraţie şi toleranţă, Cultură şi civilizaţie
tradiţională românească.
Pregătirea elevilor claselor a VIII–a şi a XII– a pentru
Prezentarea în Sala de festivităţi a unor filme româneşti cu
caracter istoric.
Disponibilitatea membrilor comisiei de a se integra activ
civic în problemele cetăţii
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

o ¤¤¤, Educaţia şi învăţământul – orizont 2015, Bucureşti, Editura "Corint", 2000.

o MedC, Reforma învăţământului obligatoriu ,Bucureşti, 2003
o MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istoriei. Clasele a IV-a –a
VIII-a, Bucureşti, Editura "Aramis", 2001.
o MEC / CNC, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare di aria curriculară Om
şi societate. Învăţământ liceal, Bucureşti, Editura "Aramis", 2001.
o MEC, Predarea istoriei în secolul 20, selecţia , traducerea şi adaptarea textelor Mihai Manea,
Buzău Editura „Tipogrup press”, 2002
o MEN CNAM, Alegerea manualelor, Iaşi, Editura „Spiru Haret”, 1999
o SNEE, Ghid de evaluare pentru istorie, Bucureşti, Editura „ProGnosis”, 2001
o Adrian Bejan (coord), Istorie. Ghid pentru perfecţionarea, Timişoara, Editura Universităţii
de Vest, 2002.
o Laura Căpiţă, Cornel Căpiţă, Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, Editura „Paralela 45”,
2005.
o Lucian Ciolan, Dincolo de discipline.Ghid pentru învăţarea integrată/cross-curriculară,
Bucureşti, Editura "Humanitas", 2003.
o Gabriela C. Cristea, Managementul lecţiei, Bucureşti, Editura "Didactică şi Pedagogică",
2003
o Sorin Cristea, Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1998
o Constantin Cocoş (coord), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura „Polirom”, 2002
o Călin Felezeu, Metodica predării istoriei, Cluj Napoca, Editura Universitară Clujeană, 1998
o Radu M. Ionescu, Didactica modernă , Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995
o Gheorghe Ioniţă, Metodica predării istoriei, Bucureşti, Editura Universităţii, 1997
o Olimpius Istrate, Educatia la distanta. Proiectarea materialelor, Bucureşti, Editura „Agata”,
2000,
o Romiţă B. Iucu, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000.
o Jaques Delos (coord), Comoara lăuntrică, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000.
o Mihai Manea, Eugen palade, Nicoleta Sasu, Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţenie
democratică: demersuri didactice inovative, Bucureşti, CEDU 2000+, 2006
o J M Monteil, Educaşie şi formare, Iaşi, Editura „Polirom”, 1997
o O Păcurari, A Târcă, L Sarivan, Strategii didactice inovative – suport de curs, Bucureşti,
Editura "Sigma", 2003.
o Ştefan Păun, Didactica istoriei, Bucureşti, Editura "Corint", 2002
o Ion R. Popa (coord), Metodica predării istoriei în învăţământul preuniversitar, Craiova,
Editura „Gheorghe Alexandru”, 1999.
o Jeannie L Steele, Kurtis S. Meredith, Charles Temple, Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea
gândirii critice, 2 volume, Bucureşti, CEDU 2000+, 1998
o Robert Stradling, Să înţelegem istoria secolului XX, Bucureşti, Editura "Sigma", 2002
o Gheorghe Tanasă, Metodica predării, învăţării istoriei în şcoală, Iaşi, Editura Spiru Haret,
1996
o Anca Târcă, Eleonora Rădulescu, Şcoala şi comunitate. Ghid pentru profesori, Bucureşti,
Editura "Humanitas", 2002.
o Mihai Timofte, (coord), Concepte şi metodologii în studiul relaţiilor internaţionale. Vol. I-II
Iaşi, Fundaţia Academică "Petre Andrei", 1997 / Atheros, 1998.
o Cătălina Ulrich, Managementul clasei – Învăţarea prin cooperare, Bucureşti, Editura
"Corint",2000