RECENZIE: Provocările pedagogiei contemporane

Autor:Vasile Chiș

Anul de apariție: 2002

Editura: Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca

Autorul şi-a structurat lucrarea pe 5 capitole:

Cap. I- De la o pedagogie a ascultării la pedagogia interactivă

Cap.II- Pedagogia interactivă-evoluţie şi proiecte
Cap.III- Curriculum-ul-principal operator al pedagogiei interactive
Cap. IV- Impactul reformei de curriculum în învăţământul obligatoriu-studiu de caz
Cap. V- Concluzii asupra impactului reformei de curriculum
Lucrarea îşi propune să prezinte beneficiile pedagogiei interactive,structuri de învăţare
eficiente,active pentru toată viaţa,concepute de şcoala modernă,aplicaţii ale acestora în diferite
ţări,precum şi implementarea reformei în învăţământul românesc cu beneficile ei dar şi
neajunsurile aplicării reformei la noi în ţară (profesorii sunt specializaţi în grabă,programe
încărcate,se neglijează valoarea formativă a cunoştinţelor,discrepanţă între teorie şi practică).
Conceptul de curriculum operaţional la noi în ţară,o dată cu debutul reformei,mai ales după
1996,apare ca operator pedagogic principal care porneşte de la portretul personalităţii cerute de
societate;în proiectarea curriculumului se aplică principiul selecţiei şi esenţializării.
După prezentarea conceptului de curriculum,autorul prezintă un studiu de caz referitor la
impactul reformei de curriculum pentru învăţământul obligatoriu,care scoate în evidenţă
neajunsurile reformei de curriculum.
Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii care condensează aspecte semnicative relevate de
analize pe parcursul studiului de caz.
Subiectul cărţii,prezentat în continuare succind,explică titlul lucrării – noile
pedagogii,noile tehnologii devin provocări ale pedagogiei contemporane.
Cap. I – Provocările pedagogiei contemporane,cu 8 subcapitole prezintă trecerea de la
pedagogia tradiţională a ascultării,la cea a acţiunii,a interacţiunii centrată pe elev.
Mişcarea de înnoire pedagogică(a apărut în sec. XIX-XX) impune o educaţie nouă-pedagogia
experimentală ce integrează două dimensiuni : pregătirea elevilor pentru nevoile lumii moderne
şi formarea pedagogică şi metodologică a cadrelor didactice.Noua şcoală experimentală pune
accentul pe rolul formativ al practicii pedagogice.În unele state,precum Anglia,cea mai mare
parte a pregătirii profesorilor se face în şcoli şi în sălile de clasă,reducându-se semnificativ orele
de curs în amfiteatre.
Cercetarea pedagogică caută soluţii noi în pregătirea teoretică şi practică a
profesorilor.Una dintre soluţii ar fi combinarea practicii directe cu studiul înregistrării video care
ar permite studenţiilor să descopere o varietate mai largă de situaţii educaţionale.
Cap.II-Pedagogia interactivă-evoluţie şi proiecte-arată că prin utilizarea tehnologiilor
didactice moderne are loc modelarea procesului de predare şi învăţare.
Şcoala contemporană trebuie să se definească prin atribute ca : accesibilitate, creativitate,
flexibilitate,continuitate.Învăţarea asistată de calculator devine un suport în proiectarea predării,
în dirijarea învăţării.
Autorul evideţiază,în continuare,trecerea de la şcoala tradiţională, ,,construcţie vagon,
elevi aşezaţi în clasicul şir indian”,care insufla teama de comunicare,conformismul,sufocarea
personalităţii,la noua pedagogie care atestă rolul de operator pedagogic principal-curriculum-
ului.
Cap. III-Currriculum-ul-principal operator în pedagogia interactivă,cu 9 subcapitole,
ocupă cea mai mare parte a lucrării.În pedagogie,curriculum-ul devine domeniu de preocupări
sistematice după anul 1920,iar conceptul includea toate experienţele pe care elevul le parcurge
sub îndrumarea şcolii.După anii ’50 a apărut teoria curriculum-ului,un domeniu dinamic al
pedagogiei contemporane.
Definiţiile contemporane asupra curriculum-ului se focalizează pe relaţiile dintre
componentele procesului didactic:obiective didactice,mijloace de instruire,conţinuturile
predării,rezultatele învăţării.
În ceea ce priveşte tipurile de curriculum,autorul arată că în literatura de specialitate se
disting 8 tipuri de curriculum:
*Curriculum recomandat-oferta experţilor în domeniu
*Curriculum scris-planuri de învăţământ programe şcolare
*Curriculum suport-cărţi îndrumătoare,resurse multimedia
*Curriculum predat
*Curriculum învăţat
*Curriculum testat-instrumente de evaluare
*Curriculum mascat(neintenţionat)-elevii învaţă neprogramat graţie mediului şcolar general
*Curriculum exclus(eliminat)-ceea ce în mod intenţionat sau nu a fost lăsat în afara curriculum-
ului
Între tipurile de curriculum există interacţiuni mai slabe sau mai puternice.Curriculum-ul
testat are cel mai mare impact asupra predării curente la clasă.Există mereu o discrepanţă între
curriculum predat şi cel învăţat.
În curriculum nu se poate prefigura informaţia totală.Astăzi,domeniile cunoaşterii,
ştiinţele,artele,reprezintă surse de selecţie şi organizare a curriculum-ului şcolar.
În proiectarea dimensiunilor de volum şi structură ale curriculum-ului nu se porneşte de
la cât de vastă şi diversă este cultura ci de la portretul personalităţii cerute de societate.
Ariile curriculare proiectate şi activităţiile şcolare prevăzute în interiorul fiecăreia,
schiţează itinerarii de studiu potrivit particularităţiilor de vârstă şi individual,de legităţiile psiho-
pedagogice ale învăţării şcolare.Ariile curriculare acoperă domenii interdisciplinare sau înrudite,
deoarece didactica tradiţională a trasat graniţe artificiale între diferite domenii ale activităţii
şcolare.
Elaborarea unui curriculum eficient e o problemă de cercetare pedagogică ce are în
vedere progresele ştiinţei,dar şi dinamica teoriilor,conceptelor,paradigmelor.Proiectarea
curriculum-ului reprezintă un ansamblu de operaţii de identificare a conţinuturilor şi condiţiilor
instruirii eficiente: documente şi suporturi curriculare-planul de învăţământ şi programe şcolare,
manuale şcolare şi alte suporturi(culegeri de texte,fişe,caiete de lucrări,etc.).
Proiectarea noului curriculum se sprijină pe un set de principii ale politicii educaţionale:
principiul descentralizării şi flexibilizării,principiul descongestionării programelor şcolare,
principiul eficienţei,principiul compatibilizării,principiul selecţiei şi ierarhizării culturale,
principiul funcţionalităţii.Un alt element important este definirea finalităţiilor pentru cele trei
cicluri ale învăţământului pre-univesitar: primar,secundar inferior,secundar superior(liceu).
Reforma de curriculum a continuat şi va continua să fie provocarea majoră a slujitoriilor
şcolii.Procesul reformei în ţara noastră,este de părere autorul,nu se realizează consecvent,lipsind
articularea între noile paradigme ale educaţiei şi demersurile practicii.El oferă soluţii precum
dezvoltarea unor centre pentru cercetare,constituirea reţelei de şcoli-pilot pentru validarea şi
difuzarea inovaţiilor,elaborarea şi difuzarea unor standarde naţionale de calitate în educaţie.
Autorul arată că se ignoră taxonomia obiectivelor educaţionale,dar este de acord că reforma a
adus un evantai larg de inovaţii:formarea cadrelor didactice,implicarea familiei, elaborarea de
noi manuale,etc.Vasile Chiş valorifică şi importanţa proiectării curriculum-ului integrat
(multidisciplinar,interdisciplinar,transdisciplinar) deoarece şi viaţa se derulează în ipostaze
combinate,provoacă omul la o cunoaştere globală.
Observând schimbările din ce în ce mai numeroase,autorul concluzionează că omenirea
va trebui să se adapteze rapid la aceste schimbări,iar şcolile vor fi chemate să fie pro-
active, educaţia pentru viitor-o prioritate.
Cap.IV-Impactul reformei de curriculum în învăţământul obligatoriu
Autorul prezintă un studiu de caz realizat într-o şcoală din Ardeal,folosind ca metode
chestionarul,interviuri,focus-grup,anchetând profesori,elevi,părinţi asupra impactului reformei
asupra copiilor.
În anul 2001,aflăm din această lucrare,că s-a realizat un studiu asupra rezultatelor
reformei pentru învăţământul obligatoriu,rezultatele cercetării fiind cuprinse într-un raport
intitulat Şcoala la răscruce:Schimbare şi continuitate în curriculum-ul învăţământului
obligatoriu în 3 volume,apărut în anul 2002.Rezumatul acestui raport poate fi accesat
la www.edu.ro , Consiliul Naţional de Curriculum.
În urma studiului de caz elaborat în această lucrare de Vasile Chiş,profesorii consideră că
reforma trebuie continuată,dar dascălul are o mare responsabilitate şi o plată mică.Neexistând
motivarea salarială,profesorii chestionaţi consideră că peste câţiva ani,în învăţământ vor intra
foştii lor corigenţi,iar cei de la minister să cunoască realitatea din teren,să verifice înainte dacă
manualele şi programele vor da rezultate.
Cap. V-Concluzii asupra impactului reformei de curriculum
Analiza de caz a evidenţiat că reforma a avut un impact mai puternic asupra şcolilor
mari,reprezentative în ansamblu,profesorii constată o relativă stabilitate a calităţii mediului
şcolar,cu menţiunea că a scăzut motivaţia învăţării la elevi.
În ceea ce priveşte elevii şi reforma,la sfârşitul primului ciclu şcolar,elevii sunt orientaţi
spre performanţă,preferinţele lor acoperă aproape toate materiile şcolare,pe când cei din clasa
a VIII-a sunt interesaţi de relaţii interpersonale,apar preferinţe pentru anumite materii de studiu
determinate de natura relaţiei cu profesorii.Elevii acuză că reforma nu a produs
descongestionarea anunţată a orarului şcolar,elevii de clasa a VIII-a îşi concentrează efortul de
învăţare asupra materiilor prevăzute pentru examenul de capacitate,celelalte materii fiind
ignorate,disciplinele opţionale s-au transformat în materii obligatorii şi au sporit ,,corvoada
şcolară”.
Se analizează apoi relaţia părinţiilor cu şcoala care răspund în mare parte solicităriilor
profesoriilor.Părinţii acuză şi ei supra încărcarea programului de studiu,timp puţin pentru joacă,
faptul că după ce termină o şcoală devin şomeri,cheltuieli şcolare (şcoala-adevărată casă de
modă).
Prin această lucrare,autorul răspunde la multe întrebări pe care şi le-au pus agenţii
educaţionali (elevi,profesori,părinţi) după implementarea reformei învăţământului.
Autorul analizează cu atenţie alte sisteme educaţionale,arătând beneficile pedagogiei
interactive,dar demonstrând prin studiul de caz că reforma a adus ,,o educaţie prin şoc” fără o
pregătire prealabilă.
După cum mărturiseşte şi prof.univ. Dr.Ioan Radu (Univ. Babeş-Bolyai,Cluj-Napoca)în prefaţa
lucrării,provocările pedagogiei contemporane sunt bine receptate:pregătirea elevilor pentru
nevoile lumii moderne şi formarea pedagogică şi metodologică a cadrelor didactice.
Cartea de faţă mi-a oferit anumite lămuriri în legătură cu diverse aspecte ale curriculum-
ului şi mi-a confirmat anumite neajunsuri ale reformei în învăţământul românesc,observate în
practica educaţională.