Hornoiu Maria Mioara

Master: Studii de limbă și literatură română

Anul I
EXERCIŢII

1. Ce este seria sinonimică? Dar câmpul de expansiune sinonimică?

2. Indicaţi minimum două sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele şi
expresiile de mai jos: aspru, prăpastie, a da în vileag, mireasmă, vrăjitor, a se văicări, viclean.

3. Menţionaţi tipuri de filme (care ştiţi că diferă după conţinut, după scop şi mod de
realizare). Indicaţi ce termeni cunoaşteţi din limbajul cinematografic, neologisme în care intră ca
prim element cine- (cu sensul „de cinema, în legătură cu cinematografulˮ).

4. Găsiţi cât mai multe expresii şi locuţiuni a) care să conţină comparaţii, b) care să fie
ritmate, c) să conţină nume proprii, d) să conţină numere, e) să aibă nuanţă de superlativ.

5. Găsiţi echivalentul sinonimic, de preferinţă neologic, al următoarelor expresii (explicaţi

diferenţa de expresivitate dintre sinonimele astfel obţinute):
a da foc; a da în vileag; a face rost de ceva; a umba pe coclauri; a face din ţânţar
armăsar; a o lăsa baltă/ moartă; a-şi lua nasul la purtare.

6. Se dau următoarele serii de sinonime, antonime între ele:

a) antic, arhaic, depăşit, desuet, folosit, imemorial, tradiţional, vechi, vetust;
b) actual, contemporan, inedit, modern, nefolosit, nou, proaspăt, recent.
Se cere: găsiţi cuvântul de bază din fiecare serie, care exprimă sensul general al seriei
respective; menţionaţi pentru fiecare cuvânt (dintr-o serie) antonimul corespunzător.

7. În proverbul Ieftin la făină şi scump a tărâţe, în care se regăsesc antonimele: ieftin –

scump, se creează o relaţie antonimică şi între făină şi tărâţe; deşi aceste două cuvinte nu sunt
opuse în sensul lor denotativ, capătă un sens suplimentar, conotativ, acela de „lucru valoros”,
respectiv „lucru fără valoare”.
Explicaţi relaţia antonimică din proverbele următoare:
- Cine s-a fript cu ciorbă suflă şi în iaurt.
- După ploaie vine soare.

8. Observaţi cu atenţie sinonimele date şi precizaţi ce deosebire există între termeni în

ceea ce priveşte folosirea lor (în mod uzual, în literatură etc.):
aliaj – amestec; aramă – cupru; a certa – a muştrului – a săpuni; colb – praf; cord – inimă;
a fugi – a o lua la sănătoasa; libertate – slobozenie; porumb – cucuruz; a tăgădui – a nega; a se
umfla – a se inflama; veşminte – haine – ţoale – hanţe; vers – stih.

9. Organizaţi în serii de antonime cuvintele:

afecţiune, amărăciune, antipatie, aversiune, bucurie, durere, duşmănie, iubire, jale,
mâhnire, prietenie, simpatie, supărare, tristeţe, ură.

10. Menţionaţi sinonimele verbului (a) înduioşa şi ale adjectivului înduioşător.

11. Expresiile aurul negru, corabia deşertului, ferestrele sufletului au la bază o metaforă.
Înlocuiţi-le cu denumirea obişnuită. Daţi şi alte exemple.

12. Identificaţi, prin sinonime (sau prin contexte), cât mai multe sensuri (inclusiv figurate)
ale următoarelor cuvinte: a bate, inimă, a trece, stea, a crăpa.
 REZOLVARE

1.
Sinonimia în cea mai mare parte a cazurilor vizează un număr mai mare de cuvinte, prin
formarea așa-numitei serii sinonimice. De exemplu, a (se) veseli are ca sinonime seria: a (se)
amuza, a (se) desfăta, a (se) dispune, a (se) distra, a (se) înveseli, a petrece, a râde etc..
Un alt exemplu, a spune are ca sinonime seria: a afirma, a vorbi, a zice, a grăi, a glăsui,
a rosti, a debita, a îndruga, a transmite etc.
Cuvintele polisemantice se raportează, evident, la mai multe serii sinonimice. De
exemplu, cuvântul acord are mai multe serii sinonimice: 1) aranjament, combinație, contract,
convenție, legământ, pact, tranzacție, târg, tocmeală, șustă etc., 2) înțelegere, învoială, vorbă
etc., 3) concordanță, conformitate, corespondență, potriveală, potrivire, consonanță etc., 4)
armonie, împăciuire, pace, concert, concordie etc., 5) aprobare, asentiment, aviz, consimțământ,
încuviințare, îngăduință, permisiune, voie etc.

Grupul de cuvinte care poate contacta relații sinonimice cu același termen constituie
câmpul de expansiune sinonimică al termenului respectiv, care uneori poate fi larg( zeci de
cuvinte).

2.
aspru = dur, neînduplecat, riguros, aprig;
prăpastie = hău, abis, genune;
a da în vileag = a divulga un secret, a demasca,a dezvălui;
mireasmă = miros, aromă, iz, balsam;
vrăjitor = alchimist, astrolog, augur, divinator, magician, vindecător, exorcist;
a se văicări = a se plânge, a se văita, a se dăuli;
viclean = șiret, neîndurător, trădător, ipocrit;

3.
Pentru a grupa operele cinematografice asemănătoare ca metode de exprimare, formă, stil
și tematică, filmele pot fi:
- Ficțiune ( jucat sau artistic) de comedie, de acțiune, thriller, horror, Western
- Documentar
- Animație
- Jurnalistic/ Reportaj

Neologismele care intră ca prim element cine:

- Cinemicrografia = termenul denotă fotografierea obiectelor mici.

- Cinerama = procedeu de filmare pe trei pelicule și de proiectare sincronizată a imaginilor.
- Ziar cinematografic = se ocupă de regulă de aspectele mai esoterice ale industriei
cinematografice, sau se limitează la un singur aspect al procesului de filmare.
- Cineast = cuvânt provenit din franceză pentru a desemna persoanele care iubesc filmele sau pe
cele implicate, la orice nivel, în procesul de realizare a unui film.

4.
a) care să conțină comparații: harnic ca furnica; e bun ca sânul mamei; e nalt ca bradul și frumos
ca luna; e ruptă din soare; e albă ca zăpada iernii; iarba pare de omăt; nalți ca niște brazi;
gânditoare ca o frunte de poet; galbenă ca un bostan; curat ca lacrima; dulce ca mierea; slab ca
bățul; gras ca porcul; merge ca pe roate; iute ca fulgerul; tare ca piatra; drept ca bradul;
limpede ca lacrima; scump ca aurul; mic ca un arici; mare ca un munte; s-a topit ca untul la
soare;

b) care să fie ritmate: cu chiu, cu vai; de bine, de rău; a face haz de necaz; de voie, de nevoie;
greu la deal, cu boii mici și la vale cu juninci; din spate liceu, din față muzeu; găina bătrână face
ciorba bună; dai un ban dar stai în față;

c) care să conțină nume proprii: a se duce de la Ana la Caiafa; a turna pe cineva la hardau lui
Petrache; a nimeri pe cineva ca Ieremia cu oistea-n gard; a trăi ca-n sânul lui Adam; oul lui
Columb; a fi neam după Adam; a fi tufă de Veneția; a nimerit orbul Brăila; a umbla teleleu
Tănase; Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasma!; sărutul lui Iuda; a vorbi ca în Apocalipsis; de la
Adam și Eva; capul lui David; toiagul lui Moise;

d) care să conțină numere: a-i spune vreo două cuvinte; a-i da vreo două/ trei; a nu atinge nici
un fir de păr; nici o picătură; a fi cu două fețe; a nu se gândi de două ori; a fi între două luntri; a
scrie două rânduri; a fi la doi pași; a împușca doi iepuri dintr-un foc; a semăna ca două picături
de apă; a fi cu două tăișuri; una din două; tot unul și unul; la doi pași; una-două; a nu face nici
două parale; a nu avea cele cinci simțuri; a fi cu ochii-n patru; a fi în al nouălea cer;

e)să aibă nuanță de superlativ: e slab numai pielea și osul; de toată frumusețea; blând din calea-
fară; nebun de fericire; curios la culme; putred de bogat; sărac lipit pământului; beat mort;
frumoasă de mama focului; harnic spirt; scump la vedere; o groază de lucruri; pădure deasă-
deasă;

5)
a da foc = a ațâța, a aprinde, a incendia;
a da în vileag = a scoate în fața lumii, a scoate la iveală, a divulga, a deconspira;
a face rost de ceva = a căpăta, a obține ceva prin muncă, a procura;
a umbla pe coclauri = a umbla haimana, a rătăci;
a face din țânțar armăsar = a exagera, a amplifica;
a o lăsa baltă/ moartă = a abandona, a se retrage, a renunța
a-și lua nasul la purtare = a deveni obraznic, a se obrăznicii;

6.
a) Vechi = antic (care e existat în trecutul îndepărtat sau datează de atunci, străvechi)
arhaic = foarte vechi;
depășit = învechit, perimat;
desuet = ieșit din uz, perimat;
folosit = uzat;
imemorial = străvechi, dintr-o epocă foarte îndepărtată;
tradițional = întemeiat pe uzanță, datină;
vetust = cu aspect învechit, demodat;

b) Nou = actual (prezent)

contemporan = care există în prezent, actual;
inedit = pentru prima dată, nou, neobișnuit;
modern = recent;
nefolosit = neînceput;
proaspăt = nou, curând;
recent = de curând, proaspăt;

7. – Cine s-a fript cu ciorba suflă și în iaurt.

În acest proverb se regăsesc antonimele: ciorbă/ iaurt, o experiență neplăcută te face mai
precaut decât este necesar.
- După ploaie vine soare.
În acest proverb se proverb se regăsesc antonimele: ploaie/soare, oricâte lucruri rele s-ar
întâmpla, vor fi urmate de momente fericite, așa cum soarele răsare întotdeauna după ploile de
vară.

8.
aliaj - limbajul științific; amestec – uzual;
aramă – uzual; cupru - științific;
a certa – uzual; a muștrului – literar; a săpuni – literar;
colb – literar ( arhaism); praf – uzual;
cord – tehnic; inimă – uzual, literar;
a fugi – uzual; a o lua la sănătoasa – literar, uzual;
libertate – uzual; slobozenie – literar (arhaism);
porumb – uzual; cucuruz – literar (regionalism);
a tăgădui – literar (arhaism); a nega – uzual;
a se umfla – uzual; a se inflama – tehnic;
veșminte – literar; haine – uzual; țoale – popular; hanțe- popular;
vers – literar; stih- literar (arhaism)

9.
afecțiune = aversiune;
prietenie = dușmănie;
antipatie = simpatie;
bucurie = durere, tristețe, supărare, mâhnire, amărăciune, jale;
iubire = ură;

10.
(a) înduioșa = a menționa, a mișca, a impresiona, a întrista, a indispune, a supăra etc.
înduioșător = mișcător, impresionant, emoționant, melancolic; întristător etc.

11.
aurul negru = petrol
corabia deșertului = cămilă
ferestrele sufletului = ochi
Alte exemple: Brâul cerului = orizont;
Amurgul vieții = bătrânețe;
Lacrima zorilor = rouă;
Aurul verde = pădure;
Pasăre de oțel = avion;

12.
A bate: a lovi, a da în cineva, a aplauda, a sufla, prost/țicnit, a se lăuda, a cicăli/a insista, a
încheia o înțelegere, a învinge/ a câștiga, a depăși o performanță, a se contrazice, a profita de
ceva la timp/ a nu amâna, a trage atenția, a insista, a face vâlvă, a parcurge o distanță mare, a
vorbi aiurea, a sta pe loc, a vorbi mult, a vorbi în zadar, a provoca o durere, a face insolație, a
ciocăni, a cere ajutor, a renunța, a lua în râs, a risipi, a viola, a avea palpitații etc.
Inimă: bărbăție, bravură, burtă, caracter, centru, cocoș, conștiință, cord, cupă, curaj, cutezanță,
dârzenie, esență, fire, fond, interior, încumetare, îndrăzneală, materie, măduvă, miez, mijloc,
natură, neînfricare, om, piept, semeție, stomac, structură, suflet, temperament etc.
A trece: a merge, a exagera, a sfârși, a scrie, a uita, a se scurge, a absolvi, a traversa, a depăși
momentul, a trăda, a îngădui, a omite, a sări, a ierta, a disprețui,a muri, a ajunge, a da, a
transmite, a acționa, a introduce, a înregistra, a înscrie, a repartiza, admis, a promova, a parcurge,
a străbate, a răzbate, a îndura, a ponegri, a calomnia, a avea de suferit, a fi supus, a străpunge, a
pătrunde, a cuprinde, a copleși, a se desfășura, a dispărea, a se întâmpla, a se petrece, a se stinge,
a se consuma, a se transforma, a se emoționa etc.
Stea: soartă, destin, noroc, ursită, celebritate, star, vedetă, planetă, astru, bolid, meteor, cometă,
fatalitate, menire, predestinare, zodie, țintă, cerc, asterisc, cornaci, împăratul etc.
A crăpa: a se desface, a se deșira, a se despica, a plesni, a se întredeschide, a se sparge, a se
fisura, a muri, a deceda, a sucomba, a se stinge, a pocni, a se deschide, a durea, a se rupe, a-i fi
rușine, a avea nevoie, a se face ziua, a se lumina, a mânca foarte mult, a se căsca, a se zori, a
spinteca, a deceda, a răsuna, a dispărea, a înfuleca, etc.