EXERCIŢII

1. Ce este seria sinonimică? Dar câmpul de expansiune sinonimică?

2. Indicaţi minimum două sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele şi
expresiile de mai jos: aspru, prăpastie, a da în vileag, mireasmă, vrăjitor, a se văicări, viclean.

3. Menţionaţi tipuri de filme (care ştiţi că diferă după conţinut, după scop şi mod de
realizare). Indicaţi ce termeni cunoaşteţi din limbajul cinematografic, neologisme în care intră ca
prim element cine- (cu sensul „de cinema, în legătură cu cinematografulˮ).

4. Găsiţi cât mai multe expresii şi locuţiuni a) care să conţină comparaţii, b) care să fie
ritmate, c) să conţină nume proprii, d) să conţină numere, e) să aibă nuanţă de superlativ.

5. Găsiţi echivalentul sinonimic, de preferinţă neologic, al următoarelor expresii (explicaţi

diferenţa de expresivitate dintre sinonimele astfel obţinute):
a da foc; a da în vileag; a face rost de ceva; a umba pe coclauri; a face din ţânţar
armăsar; a o lăsa baltă/ moartă; a-şi lua nasul la purtare.

6. Se dau următoarele serii de sinonime, antonime între ele:

a) antic, arhaic, depăşit, desuet, folosit, imemorial, tradiţional, vechi, vetust;
b) actual, contemporan, inedit, modern, nefolosit, nou, proaspăt, recent.
Se cere: găsiţi cuvântul de bază din fiecare serie, care exprimă sensul general al seriei
respective; menţionaţi pentru fiecare cuvânt (dintr-o serie) antonimul corespunzător.

7. În proverbul Ieftin la făină şi scump a tărâţe, în care se regăsesc antonimele: ieftin –

scump, se creează o relaţie antonimică şi între făină şi tărâţe; deşi aceste două cuvinte nu sunt
opuse în sensul lor denotativ, capătă un sens suplimentar, conotativ, acela de „lucru valoros”,
respectiv „lucru fără valoare”.
Explicaţi relaţia antonimică din proverbele următoare:
- Cine s-a fript cu ciorbă suflă şi în iaurt.
- După ploaie vine soare.

8. Observaţi cu atenţie sinonimele date şi precizaţi ce deosebire există între termeni în

ceea ce priveşte folosirea lor (în mod uzual, în literatură etc.):
aliaj – amestec; aramă – cupru; a certa – a muştrului – a săpuni; colb – praf; cord – inimă;
a fugi – a o lua la sănătoasa; libertate – slobozenie; porumb – cucuruz; a tăgădui – a nega; a se
umfla – a se inflama; veşminte – haine – ţoale – hanţe; vers – stih.

9. Organizaţi în serii de antonime cuvintele:

afecţiune, amărăciune, antipatie, aversiune, bucurie, durere, duşmănie, iubire, jale,
mâhnire, prietenie, simpatie, supărare, tristeţe, ură.

10. Menţionaţi sinonimele verbului (a) înduioşa şi ale adjectivului înduioşător.

11. Expresiile aurul negru, corabia deşertului, ferestrele sufletului au la bază o metaforă.
Înlocuiţi-le cu denumirea obişnuită. Daţi şi alte exemple.

12. Identificaţi, prin sinonime (sau prin contexte), cât mai multe sensuri (inclusiv figurate)
ale următoarelor cuvinte: a bate, inimă, a trece, stea, a crăpa.