Exerciții

1. Care este antonimul cuvântului sectar?

laic, partizan, public, liberal, ordonat, nomad

2. Care este cuvântul în plus?

parc, pășune, piață, prerie, poiană, pajiște

3. Care este antonimul cuvântului înnăscut?

instinctiv, natural, ereditar, dobândit, atavic, nativ

4. Completați rândul al doilea:

start (debut) început
email (...) smalț

5. Ce este un aperitiv?
a) Un lucru aparent.
b) O gustare care se ia înainte de masă.
c) Un produs apretat.
d) O persoană care apără.

6. Care este antonimul cuvântului rudimentar?

efemer, dezvoltat, rafinat, complementar, sofisticat

7. Care este sinonimul cuvântului omogen?

compozit, echivoc, unitar, simetric, heteroclit?

8. Ce este un corolar?
a) Coroana solara
b) O arteră a inimii
c) O consecință directă
d) Un ansamblu de petale

9. Alegeţi din textul următor sinonimele şi explicaţi valoarea expresivă a folosirii lor:
Arome lungi, pestriţe se ţes moi ca o lână.
Velinţe de parfumuri pe limpedea ţărână
Şi-un curcubeu de izuri zbucneşte împrejur,
Cu lanuri de miresme sădite-n şesul pur,
Jos, de la gravul miros de lut dospit şi până
La recea şi înalta mireasmă de azur.
(Vasile Voiculescu, După ploaie)

10. Menţionaţi termenii de rudenie pornind de la cuvântul familie.

11. Sensurile figurate implicate în comparaţii, metafore etc. stau la baza multor expresii
frazeologice, produse ale fanteziei legate de diferite aspecte economice, sociale etc. Alegeţi dintre
expresiile şi metaforele date pe cele care s-au format de la termeni din domeniul creşterii
animalelor:
îi mege gura ca meliţa; a rămâne de căruţă; a da cuiva de furcă; îi lipseşte o doagă; a nu face nicio
brânză; a descurca iţele; cal de bătaie; a fi prost ca oaia; a-i cânta cuiva în strună; a pune şaua pe
cineva; a-i veni cuiva apă la moară; a-i trage cuiva o săpuneală; ori e laie, ori bălaie; bate fierul
cât e cald; a da frâu liber; a lua cu japca/hapca; a trage unul hăis, altul cea; a fi între ciocan şi
nicovală; a înţărcat bălaia; a bate şaua să priceapă iapa.
 12. Se dă următorul text:

Ţi-aduci aminte, după ploaie, ce albe străluceau la soare

Statuele străvechi şi scumpe, şi cât de drag ţi-era cu mine,
Să povesteşti, umblând sub ramuri, de viaţa moartelor regine
Înmărmurite-n piatra rece de-o biată mână peritoare?

Deasupra lor porumbii vineţi roteau voioşi din vreme-n vreme!

Părea că lor li este dată grădina asta toată-n pază,
Şi-arar o lacrimă de ploaie, ca un diamant aprins de-o rază,
Se desprindea, vuind un zgomot, din naltul unei diademe.

În straturi florile-nclinate iar se-nălţau cu bucurie,

Şi-n aer, făr' de veste-atuncea lumina zilei liniştită
Se preschimba în fel-de-feţe ş-o clipă sta ca aiurită,
Pân' să-şi recapete cuprinsul din nou divina-i armonie. [...]

Curgea nedumerită vremea, şi-ntr-un târziu, vestind că-i sară

O darabană-ndepărtată suna ca după bătălie,
Şi-atuncea, tresărind din visuri, vedeam grădina că-i pustie
Şi ne porneam şi noi pe-acasă rentineriţi de primăvară. [...]

(Dimitrie Anghel, În Luxemburg)

Se cere:

- Numiți câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: să povestești și liniștită.
- Explicați rolul cratimei în secvența din vreme-n vreme.

- Contruiți un enunț în care să folosiți o locuțiune/expresie care să conțină substantivul aer.

- Menționați două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat.

- Selectați, în textul dat, două secvențe care conturează dimensiunea spațială a imaginarului
poetic.

- Prezentați semnificația a două figuri de stil diferite din strofa a doua a textului dat.

- Ilustrați, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului liric.
 13. Se dă următorul text:

În parcuri frunza cade arămie

Pe pajişti unde ieri zîmbise mai,
Şi în avuzuri lunecă pustie
Pe apa-n care dorul ţi-oglindeai.
Azi singur al păunilor alai
Mai înfloreşte pacea din grădină,
Iar eu, simţind zăpezile ce vin
Şi presimţind durerea ce-o să vină,
Rechem în ţări de geruri şi de chin
Uitarea ce durerile alină. [...]

Din depărtări în depărtări adie

Cum, în amurguri, zurgălăi de cai
Răsună, pier şi tremură şi-nvie,
Nostalgic, pe un drum care-l uitai...
O, suflete bolnav al meu, ce ai?
E ca o rază caldă de lumină
În ţara peste care norii vin
S-arunce umbră, jale şi ruină,
Şi e prin ceaţă veşnicului spleen
Uitarea ce durerile alină.

O, toamnă, fie voia ta, regină,

Tu, care faci din trandafir un spin,
Tu, ce pe codri de-aur prinzi rugină,
Tu, ce-ai sădit alături de suspin
Uitarea ce durerile alină. [...]

(Ion Pillat, Balada toamnei)

Se cere:

- Numiți câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: alină și veșnicului.
- Contruiți un enunț în care să folosiți o locuțiune/expresie care să conțină substantivul apă.

- Menționați două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat.

- Selectați două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului
poetic.

- Prezentați semnificația a două figuri de stil diferite din prima strofă a textului dat.

- Ilustrați, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului liric.