Sunteți pe pagina 1din 4

Exerciții

1. Precizați sensurile proprii și figurate ale cuvintelor evidențiate din textele de mai
jos și arătați cu ce sens sunt folosite:

Cum n-oi mai fi pribeag


De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.

Luceferi, ce răsar
Din umbră de cetini,
Fiindu-mi prieteni,
O să-mi zâmbească iar.

Va geme de patemi
Al mării aspru cânt...
Ci eu voi fi pământ
În singurătate-mi.

2. Folosiți în propoziții, atât cu sens propriu, cât și figurat, cuvintele: flacără, fulger,
a ofta.
3. Precizați sensurile verbului a bate în exemplele de mai jos:

Lumina îmi bate în ochi.


Mai întâi bați ouăle, apoi adaugi făina.
La lumină, rochia ei bate în albastru.
Tâmplarul bate cuiele în lemn.
Clopotele băteau de 3 ori pe zi.

4. Formulați 3 propoziții în care să folosiți cu sensuri diferite cuvintele: a bate, des,


poartă, școală.

5. Folosiți următoarele omonime în propoziții: râs, unde, lin, colț.

6. Dați antonimele cuvintelor de mai jos: afecțiune; blând, a bloca, bogat, bucurie,
concret, coruptibil, drept, des, dificil, efemer, egoist, a infirma, a înnegri,
postbelic, postfață, subaprecia.
7. Explicați sensul paronimelor de mai jos și folosiți-le în propoziții.
alineat-aliniat, anual-anuar; apropia-apropria; arbitrar-arbitral; atlas-
atlaz;emigra-imigra, familiar- familial, temporal- temporar; literar-literal;
originar-original.
8. Să se indice sensurile verbului predicativ a fi din următoarele contexte:
De două luni de zile este în concediu medical.
În Piața Romană a fost un accident care s-a soldat cu 2 morți.
Mâine va fi un an de la căsătoria lor civilă.
Tu ești din Constanța, iar el este din București.
Orice oră de curs este de cincizeci de minute.
Anul trecut a fost la Paris cu propria-i mașină.
Cât este un kilogram și jumătate de banane?
Ce e când se zbate ochiul stâng?
9. Alcătuiți derivate diminutivale și augmentative pornind de la cuvintele de bază:
cioban, flăcău, frunză, pădure, țăran.
10. Identificați derivatele și compusele existente în textul de mai jos:

Iar după ce a plecat împărăteasa, cu sulițarii și săgetătorii călări și cei zece


slujitori cari purtau oglinda pe perne de puf, să nu cumva s-o sfarme, s-a uitat
meșterul mai întâi la comoara pe care era acum stăpân, apoi la clădirea de
oglinzi minunate ce făcuse și zise: Dacă numai pentru o singură oglindă
mincinoasă am căpătat atâta aur cât nu mi l-ați fi adus voi de v-aș fi vândut cu
zecile de mii, la ce folos m-aș munci de acum înainte să vă fac cât mai limpezi și
mai poleite.
11. Indicați valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în exemplele de mai jos:
Toamna a sosit.
Păsările călătoare pleacă toamna.
Bagajele sunt ale acestor călătoare.
A venit iar la noi.
Tu înveți, iar el scrie.
Copilul acesta are haine noi.
Acesta este colegul meu.
I-am făcut un dar,dar lui nu i-a plăcut.
Privea înainte.
Mergea înaintea lui Mihai.
12. Alcătuiți familiile lexicale ale cuvintelor alb și muncă.
13. Subliniați cu o linie diftongii și cu două linii triftongii din cuvintele de mai jos,
precizând care sunt semivocalele: ceas, două, nouă, foiau, iarnă, lăcrămioară,
leoaică, poezie, soseau, suiai, trecea, treceau, veghea, vegheau.
14. Transcrieți fonetic umrătoarele cuvinte și precizați numărul literelor și al sunetelor
lor: ceară, ceas, cere, cheamă, chem, chioșcuri, geană, ghiozdan, gingie, îngheț,
examen, exterior.
15. Despărțiți în silabe cuvintele următoare: agronomie, axă, dreptunghi, ducându-l,
inegal, gândindu-se, oare, mi-aduce, rouă, tractor.
TEST

Citește cu atenție textul dat .

Neguri albe, strălucite


Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;

S-adun flori în şezătoare


De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.

Lângă lac, pe care norii


Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri
Ca de bulgări de lumină,

Dându-şi trestia-ntr-o parte,


Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roşii
Peste unda fermecată.

Ca să vad-un chip, se uită


Cum aleargă apa-n cercuri,
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al sfintei Miercuri;

Ca să iasă chipu-n faţă,


Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
De-un cuvânt al sfintei Vineri.

Ea se uită... Păru-i galben,


Faţa ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaştri
Toate basmele s-adună.
(Mihai Eminescu, Crăiasa din povești)

1.Argumentați că poezia Crăiasa din povești aparține genului liric. În redactarea


compunerii vei avea în vedere: precizarea a cel puțin 2 caracteristici ale genului
liric; ilustrarea acestor caracteristici cu elemente adecvate din poezia dată;
elementele de expresivitate artistică; elementele de prozodie.

S-ar putea să vă placă și