Disciplina: Limba şi literatura română, Clasa: a VIII-a

MODEL DE EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A

Limba şi literatura română

● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
● Se acordă 10 puncte din oficiu.
● Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a răspunde cerințelor formulate:

Textul 1
Cît vezi cu ochiul, verde, păpurișul
Se-ndoaie-n vîntul serii, foșnitor.
Din cînd în cînd și-arată luminișul
Un ochi de apă moartă. Un cocor

Cu aripa deschisă se ridică

Din stuf, sfîșietor de trist scîncind,
Sau cai tătari, dînd roată fără frică,
Sălbăticiți, nechează pe un grind¹.

Amurgu-mbracă Delta toată-n aur

Cu turla unui sat lipovenesc,
Dar umbrele ostroavelor de plaur²
Albastrul cenușiu îl împînzesc.

Vaporul taie noaptea șoptitoare,

Și valul ce se-ntunecă-ntr-una,
Cînd cele cinci coline cresc în zare,
De aur vînăt cum e pruna.
Ion Pillat, Amurg în Deltă
¹grind – mică ridicătură de pământ de formă alungită, rezultată din depuneri aluvionare;
²plaur – vegetaţie acvatică compactă, care formează insule plutitoare la suprafaţa apei.
Textul 2
Duminica de Paşti, în acel an, a sosit târziu, pe 6 mai, cu o vreme extraordinar de blândă şi de însorită.
Am petrecut atunci câteva zile la Olteniţa, orăşelul cu care familia noastră se identificase de mai multe
generaţii şi în care copilărisem şi eu, o copilarie neobişnuit de calmă şi lipsită de griji, despre care aveam să
înţeleg mai târziu cât fusese de privilegiată. […]
E greu de închipuit încărcătura de poezie şi de mister pe care apropierea unui fluviu atât de mare, de
liniştit şi de puternic o poate aduce unui suflet de copil. Mersesem pe malul Dunării de nenumărate ori şi în
toate anotimpurile; pe la opt ani, cu o nemţoaică de prin părţile Sibiului, făceam zilnic drumul pe şosea, vara,
între şase şi opt dimineaţa. Între cele două războaie, România administrase două judeţe pe malul opus.
Traversarea ne era familiară, două dintre surorile tatei se stabiliseră acolo; mergeam să le vedem cu şalupa
sau cu bacul, la ore diferite ale zilei; privind pe suprafaţa Dunării am învăţat infinitatea de nuanţe ale
culorilor, lucirile lor fugare şi joaca luminii între apă şi nori. Cerul era oglinda Dunării şi nu invers; aerul de
deasupra apei nu semănă în niciun fel cu cel de pe mal, se amestecau în el mirosuri de peşte şi smoală, fâşii
de răcoare îl străbăteau ca nişte panglici jucăuşe, picături de apă clipoceau în el şi-l făceau să pară mai greu.
Aerul acela scânteietor nu cunoştea praful şi punea la îndoială şi distanţele; malurile păreau când apropiate,
să le apuci cu mâna, când învăluite într-o ceaţă de nepătruns.
La ceasul apusului, văzută de pe apă, Turtucaia devenea, pe malul ei, un carelaj¹ de geamuri sticlind
în roz, bleu şi vânăt, ca unele pânze de Mondrian.[...]
Lucrul cel mai tulburător este să-mi închipui, noaptea, fluviul care continua să curgă fără oprire în
timp ce oraşul dormea liniştit. Mersul său molcom îl ştiam înşelător; mă cufundam cu gândul în
înspăimântătoarele sale adâncuri. Masele de apă nu doar înaintau, cu acea uriaşă presiune a curentului pe
care o măsurasem la traversările în barcă; ele se precipitau unele peste celelalte, se prăbuşeau asupra lor
însele, şi asta de secole la rând, într-o întunecime de neconceput. Cărau cu ele, cu mult mai multă violenţă
decât se putea bănui la suprafaţă, nu numai miriadele de peşti vii, dar şi toate sfărâmăturile de piatră şi de
fier pe care le aduceau răbdător la starea de pietriş, apoi de nisip. Neagră în negrul nopţii, lunecarea lichidă a
straturilor suprapuse de apă avea loc nu departe de casă, şi totuşi împrejur domnea o ciudată tăcere.
Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1944-1959
¹carelaj-dispunere a elementelor care învelesc o construcție;pardoseală, pavaj din piese așezate în carouri
A.
1. Transcrie, din textul 1, două cuvinte care aparţin câmpului lexical al timpului. 2 p.
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare, răspunsului corect, valorificând textul 1. 2 p.
Tema poeziei este:
a) călătoria.
b) creaţia.
c) istoria.
d) natura.
Răspunsul corect este: □
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare, răspunsului corect, valorificând textul 2. 2
p.
Scopul traversării Dunării cu şalupa sau cu bacul era:
a) contemplarea Dunării;
b) explorarea judeţelor de pe malul opus.
c) vizitarea surorilor tatălui.
d) descoperirea tainelor Dunării.
 Răspunsul corect este: □
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare, răspunsului corect, valorificând textul 2. 2
p.
În fragmentul extras din memoriile scrise de Annie Bentoiu, se evidenţiază:
a) pasiunea pentru călatorie.
b) interesul pentru geografie.
c) dorinţa de explorare.
d) legătura strânsă a autoarei cu locurile în care a copilărit.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunţ pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informaţiile din cele două texte. 6 p.
Enunţul Corect Incorect
Eul liric contemplă cu nostalgie legănarea păpurişului, zborul cocorului şi jocul
cailor sălbăticiţi.
Imaginea amurgului în Delta impresionează prin tăcere şi nemişcare.
Poetul surpinde nuanţele soarelui la apus în zona Deltei Dunării.
Annie Bentoiu mărturiseşte că era originară din Sibiu.
Amintirea evocată este de la vârsta de opt ani.
Traversarea Dunării se făcea cu bacul, şalupa sau vaporul.
6. Menţionează, în câte un enunţ, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos. 6p.
a) Am petrecut atunci câteva zile la Olteniţa, orăşelul cu care familia noastră se identificase de mai
multe generaţii şi în care copilărisem şi eu.
b) Cerul era oglinda Dunării şi nu invers; aerul de deasupra apei nu semănă în niciun fel cu cel de pe
mal, se amestecau în el mirosuri de peşte şi smoală, fâşii de răcoare îl străbăteau ca nişte panglici jucăuşe,
picături de apă clipoceau în el şi-l făceau să pară mai greu.
7. Interpretează, în cel puţin 30 de cuvinte, o figură de stil identificată în textul 1, pe care o vei preciza.
6p.
8. Care este mesajul transmis de Ion Pillat în opera literară „Amurg în Deltă”? Motivează-ţi răspunsul, în
50-90 de cuvinte, valorifcând textul 1. 6
p.
9. Asociază cu un alt text literar textul Amurg în Deltă de Ion Pillat, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o
asemănare şi o deosebire dintre ele. 6
p.
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare, răspunsului corect. 2
p.
În secvenţa „Lucrul cel mai tulburător este să-mi închipui, noaptea, fluviul care continua să curgă fără oprire
în timp ce oraşul dormea liniştit.” conţin diftong:
a) trei cuvinte;
 b) patru cuvinte.
c) cinci cuvinte.
d) şase cuvinte.
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare, răspunsului corect. 2
p.
Cuvântul subliniat în secvenţa „în care copilărisem şi eu, o copilărie neobişnuit de calmă şi lipsită de griji”
s-a format prin:
a) compunere.
b) conversiune.
c) derivare cu prefix.
d) derivare cu sufix.
3. Rescrie secvenţa „Un cocor/ Cu aripa deschisă se ridică/ Din stuf, sfîșietor de trist scîncind”, înlocuind cu
câte un sinonim cuvintele „trist” şi „scîncind”. 4
p.
4. Transcrie din fragmentul următor trei pronume diferite, pe care le vei preciza: „ele se precipitau unele
peste celelalte, se prăbuşeau asupra lor însele, şi asta de secole la rând, într-o întunecime de neconceput”.
6p.
5. Precizează numărul de propoziţii din enunţul următor şi tipul de raport sintactic existent între prima şi a
doua propoziţie: „Lucrul cel mai tulburător este să-mi închipui, noaptea, fluviul care continua să curgă fără
oprire în timp ce oraşul dormea liniştit”.
Numărul de propoziţii:
Tipul de raport sintactic:
6. Alcătuieşte o propoziţie simplă, negativă în care adjectivul „neobişnuit” să aibă funcţia sintactică de Nume
predicativ şi o propoziţie dezvoltată, afirmativă în care acelaşi adjectiv să îndeplinească funcţia sintactică de
Atribut adjectival. 6
p.
7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând descrierea unui apus de soare, cu forma
corectă a cuvintelor din paranteze. 6 puncte
Pe nesimţite, cerul roşu îşi îmbrăcase o nouă haină de nunaţe ..........................(albăstriu) pe care o mână
nevăzută .................(a presăra, indicativ, imperfect) mereu steluţe tremurătoare. Răsfângerile lor sclipitoare
ne umpleau inima de .............................(frumos, grad superlativ relativ de superioritate) sentimente. Parcă
eram în paradis.
SUBIECTUL al II-lea 20 de puncte

Te numeşti Marian/ Maria şi te afli în tabără în oraşul Olteniţa.

Redactează o scrisoare, de cel putin 150 de cuvinte, adresată prietenei tale, Cătălina/ prietenului tău, Cătălin,
în care să-i prezinţi impresii din tabară şi care să cuprindă o secvenţă narativă şi una descriptivă.
Data scrisorii este 5 aprilie 2021, iar localitatea, Olteniţa.
Punctajul pentru compunere se acorda astfel:
 conţinutul compunerii – 12 puncte
 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor- 1punct; coerenţa textului- 1punct;
proprietatea termenilor folosiţi- 1 punct; corectitudinea gramaticală- 1punct; claritatea exprimării ideilor-
1punct; respectarea normelor de ortografie- 1punct; respectarea normelor de punctuaţie- 1punct; lizibilitate-1
punct)
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi
dezvoltă subiectul propus.
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.

 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
 Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează
prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I 70 de puncte
A.
1. câte 1 punct pentru notarea oricăror două cuvinte din câmpul lexical al timpului (de exemplu: seară,
amurg, noaptea etc.) 2 x 1 punct =
2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2
puncte
3. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2
puncte
4. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2
puncte
5. câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecăruia dintre enunțuri; notarea a două
variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct =
6 puncte
Enunţul Corect Incorect
Eul liric contemplă cu nostalgie legănrea păpurişului, zborul cocorului şi jocul x
cailor sălbăticiţi.
Imaginea amurgului în Delta impresionează prin tăcere şi nemişcare. x
Poetul surpinde nuanţele soarelui la apus în zona Deltei Dunării. x
Annie Bentoiu mărturiseşte că era originară din Sibiu. x
Amintirea evocată este de la vârsta de opt ani. x
Traversarea Dunării se făcea cu bacul, şalupa sau vaporul. x
6. – câte 2 puncte pentru menționarea tiparului textual identificat în fiecare dintre fragmentele date: a) – text
narativ; b) – text descriptiv 2 x 2 puncte = 4
puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în câte un enunț 2 x 1 punct = 2
puncte
7. – interpretarea unei figuri de stil (de exemplu: metafora “ ochi de apă moartă” conferă poeziei o
tonalitate melancolică , exprimând încetinirea trecerii timpului, liniştirea tumultului vieţii la amurg, în
Deltă; epitetul personificator “noapte şoptitoare” creează un cadru natural nocturn animat de un fundal
muzical melancolic; metafora “aur vânăt” redă, printr-o imagine artistică vizuală, trecerea lentă a
timpului care se reflectă şi asupra naturii înconjurătoare prin nuanţele soarelui la apus etc.
2 puncte
– comentarea unei figuri de stil: comentare adecvată și nuanțată – 3 puncte; schematică – 2 puncte; încercare
de prezentare – 1 punct; lipsa prezentării – 0 puncte 3
puncte
– respectarea numărului minim de cuvinte 1 punct
8. – menționarea răspunsului la întrebarea dată 1 punct
– justificarea răspunsului menționat: nuanțat și adecvat, cu valorificarea textului dat – 3 puncte; schematic,
cu valorificarea unuia dintre textele date – 2 puncte; tendință de generalizare, încercare de justificare, lipsa
de valorificare a unuia dintre textele date – 1 p.; lipsa justificării – 0 puncte 3
puncte
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli – 1 p; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1p.
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat 1 punct
Notă! Nu este necesară formularea unei concluzii.
9. – precizarea unui alt text literar asociat textului Amurg în Deltă de Ion Pillat 1 punct
– câte 2 puncte pentru prezentarea asemănării și a deosebirii: adecvat și nuanțat – 2 puncte; simpla precizare
a asemănării/a deosebirii – 1 punct; lipsa precizării – 0 puncte) 2 x 2 puncte = 4 puncte
– respectarea normelor de ortografie, de punctuație și a numărului de cuvinte indicat (0 – 1 greșeli – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli sau nerespectarea numărului de cuvinte – 0 puncte) 1 punct
B.
1. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
2. scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
3. câte 2 puncte pentru sinonimul corect a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: amar, dureros; plângând,
lăcrimând etc.) 2 x 2 puncte = 4 puncte
4. – câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror trei pronume diferite (de exemplu: „el”, „lor”-pronume
personal, „se”-pronume reflexiv, „unele”-pronume nehotărât, „celelalte”-pronume demonstrativ de
diferenţiere, „asta”-pronume demonstrativ de apropiere) 3 x 2 puncte = 6
puncte
5. precizează numărul de propoziţii din enunţul dat: cinci 3 puncte
numirea tipului de raport sintactic în frază: subordonare 3 puncte
6. – câte 1 punct pentru respectarea tipului de propoziție cerut: propoziție simplă, negativă (de exemplu:
Nimic nu era neobişnuit. etc.) și propoziție, dezvoltată afirmativă (de exemplu: De ziua mea am primit un
cadou neobişnuit. etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui enunț cu respectarea funcției sintactice indicate: adjectivul subliniat
să fie nume predicativ (de exemplu: Nimic nu era neobişnuit. etc.); adjectivul subliniat în secvența dată să
îndeplinească funcția sintactică de atribut adjectival (de exemplu: De ziua mea am primit un cadou
neobişnuit. etc.) 2 x 2 puncte = 2 puncte
– câte 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a enunțului 2 x 1 punct = 2 puncte
7. – câte 2 puncte pentru completarea cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze (albăstrii, presăra,
cele mai frumoase) 6 puncte
Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a enunțului dat, întrucât în rescrierea
acestuia elevul poate face și alte greșeli.

Subiectul al II-lea 20 de puncte

Conținutul compunerii – 12 puncte
− prezentarea impresiilor din tabără: nuanțată – 3 puncte; schematică – 2 puncte; încercare de prezentare – 1
punct 3 puncte
− adecvarea conținutului la cerință: în totalitate – 2 puncte; parțial, cu divagații – 1 punct 2 puncte
− respectarea convențiilor specifice scrisorii (notarea datei, a locului, a formulelor de adresare și de
încheiere): în totalitate – 2 puncte, parțial – 1 punct 2 puncte
− utilizarea persoanei I în redactarea scrisorii 1 punct
− câte 2 puncte pentru includerea în scrisoare a fiecărui tipar textual indicat (narativ, descriptiv) 2 x 2 p. = 4p
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1
punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de ortografie: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitate 1 punct
Notă! În redactarea compunerii, nu se va trece un titlu.
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.