1

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa județeană, 12 martie 2022
Clasa a VI-a

• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
• Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/ sau motto.
• Punctajul total este de 100 de puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.

Citește cu atenție textele, apoi rezolvă cerințele date:

A.
„Ca în fiecare an, toamna își împrăștie culorile peste orășelul liniștit, așezat la poalele dealurilor, ca
într-un cuib protector.
Mircică, un băiețel slăbuț, negricios, dar deosebit de vesel se îndreapta spre școală. În mers,
răscolește frunzele care deja s-au așternut pe alee și se gândește că el, Mircică, este deosebit de ceilalți
copii. În primul rând, el vine singur la școală, nu-l însoțește altcineva, ca pe ceilalți colegi ai lui. Este
adevărat că școala este foarte aproape de casă, iar ochii mamei îl urmăresc din balcon tot drumul. Al doilea
motiv este mult mai important. Este în clasa cea mai grea! Da! Așa a zis și bunica, și mama, chiar și
doamna învățătoare: clasa I este clasa cea mai grea și dacă l-au dat la această clasă înseamnă că au mare
încredere în el!
Își aminti apoi că astăzi este o zi deosebită. Vor scrie prima literă a alfabetului, așa că, renunță la
jocul cu frunzele și grăbi pașii spre școală. […]
În sfârșit, începe ora a doua. Învățătoarea verifică dacă toți copiii au pe bănci tot ce le trebuie, apoi
le explică din ce este formată litera „a” și cum se scrie. Le desenează o literă mare pe tablă, apoi, ca prin
farmec o transformă într-o floare, apoi într-un gândăcel. Copiii râd. Scrie aceeași literă cu mâna în aer și îi
roagă și pe copii să facă același lucru. Și joaca continuă.
– Acum deschideți caietele! Veți găsi pe prima pagină modelul literei pe care o scriem astăzi. Parcă
și vocea învățătoarei a devenit mai gravă.
Mircică deschide caietul și privește cu atenție litera model. Codița e ușor de făcut. Dar ovalul… a
mai încercat și altă dată. Ba e prea drept, ba prea aplecat, ori prea umflat, ori prea slăbuț. Încearcă prima
literă: codița, ovalul … ,dar bastonașul nu vrea să se lege de ele, așa că Mircică îngroașă spațiul rămas liber
între oval și bastonaș. Privește apoi și compară cu modelul scris de învățătoare. Nu prea seamănă! Se mai
uită încă o dată, apoi fața i se luminează. A înțeles unde e deosebirea: învățătoarea a scris cu cerneală roșie,
de aceea literele ei sunt așa de frumoase! Așa că, fericit de descoperirea făcută, își scoate culorile care, ca
întotdeauna, sunt foarte bine ascuțite, ia culoarea roșie și începe să scrie de zor. Nici nu simte când
învățătoarea a ajuns în dreptul lui.
– De ce ai scris cu roșu? întreabă aceasta mirată. Toți copiii ridică privirile din caiete și le ațintesc
asupra lui.
– Am vrut să scriu ca dumneavoastră! răspunde copilul, mirat la rândul lui că învățătoarea nu
înțelege atâta lucru. Acum privirile copiilor se îndreaptă spre învățătoare. Douăzeci de perechi de ochi
curioși o privesc și așteaptă cu sufletul la gură verdictul.
– Copii, spune învățătoarea, după ce terminați acest rând, scoateți cutia cu culori și scrieți fiecare
rând cu ce culoare vreți voi.
În clasă e un moment de derută. Au înțeles bine? Unii chiar, ca să fie siguri, mai întreabă încă o
dată. Apoi se liniștesc și bucuroși își scot culorile: roșu, oranj, galben, verde, albastru, indigo și violet.
Reîncep scrierea cu mai multă tragere de inimă.
Și, într-adevăr, parcă și literele sunt mai vesele. Au și motiv: codițele, ovalele, bastonașele sunt
aproape perfecte.”
(Constanța Nițescu, Caietul-Curcubeu)
B.
 1
N

Această poveste s-a petrecut într-o sală de clasă, seara târziu, după plecarea elevilor. Totul era lăsat
în ordine în clasă: tabla era ştearsă, băncile erau aliniate şi curate, nu se vedea nicio urmă de creion sau de
pix pe ele, uşile erau închise. Doar un creion mic era căzut într-un colț şi încerca să se ascundă din calea
măturii, să nu fie dat la gunoi … Din sertarul catedrei se auzi un glas subțire şi parcă sugrumat:
─ Salvați-mă! Salvați-mă! Mă înăbuş aici!
─ Cine eşti tu? se auzi glasul creionului. Unde eşti?
─ Uf! Sunt aici în sertar, deschideți-mi că nu mai pot să respir! Sunt caietul de limba română al unui copil
uituc. Doamna învățătoare m-a pus aici în sertarul catedrei, dar simt că mă sufoc, nu am aer.
─ Ssst! Taci puțin, te rog! Tu nu auzi nimic?
─ Ce să aud?
─ Se aud zgomote din bibliotecă, zise creionul cu vocea scăzută. Ce-o fi acolo? Cărțile sunt cam gălăgioase
în seara aceasta. De obicei după o zi grea de muncă ele sunt liniştite, se odihnesc.
─ Da, ai dreptate! Te rog, scoate-mă de aici şi să mergem să vedem ce se întâmplă! Cărțile se foiau de zor.
Şopteau, îşi foşneau paginile, era ceva de nedescris în bibliotecă.
─ Poate vor să plece de aici, şopti creionul.
─ N-au cum. Uşile sunt încuiate. Oare ce se întâmplă?
─ Nu mai înțeleg nimic. Imediat apărură nişte omuleți albaştri, negri, roşii şi verzi care coborau pe o scară
de mătase, din gaura cheii de la bibliotecă.
─ Cine or fi? se întrebă curios caietul. Simt că i-am mai văzut, parcă i-aş cunoaşte.
─ Ce mulți au venit! strigă creionul.
─ Ce nepricepuți suntem! Acum ştiu, sunt cuvintele!
─ Care cuvinte?
─ Cuvintele care sunt scrise cu cerneală, cu creioane colorate, cu cretă albă şi colorată. Le ştiu foarte bine!
─ Da, ai dreptate, spuse creionul. Am scris şi eu multe, multe cuvinte. Oare unde se duc? Hai să le
urmărim.
─ Bine, hai să le urmărim!
─ Se îndreaptă spre sala profesorilor! Ba nu, au ajuns în cabinetul directorului… Oare ce vor să facă?
Vorbesc toate odată şi nu înțeleg ce-şi spun. Se cațără pe birou!
─ Poți să spui ce cuvinte sunt? Eu sunt prea mic, spuse creionul.
─ Da, stai puțin. A uite… pe câteva le recunosc.
─ Uite-l pe cuvântul PRĂJITURĂ, spuse caietul. Este rotofei şi zâmbeşte mereu. Merge liniştit, cu paşi
mărunți şi repezi. […]
În acest timp cuvintele se suiseră pe birou şi vorbeau toate fără a se înțelege între ele. Deodată unul
sări pe telefon şi începu să strige, silabisind cu o voce severă:
─ Li-niş-te! Li-niş-te!
─ E cuvântul PEDEAPSĂ, şopti caietul înfiorându-se. Auzind aceasta, creionul era gata să se ascundă după
coperțile caietului. Domnul PEDEAPSĂ era îmbrăcat în robă ca un judecător. Avea ochelari cu rame de
sârmă şi privea aspru pe deasupra lor. În mână ținea un carnețel în care nota ceva cu un pix. Avea glasul
aspru şi strident de-ți dădea fiori.
─ Vă rog să tăceți! Ne poate auzi paznicul şi va trebui să ne ascundem care pe unde vom putea şi nu prea
avem decât dosare şi câteva cărți aici. Nu vom încăpea toate…
─ E un om bun, strigă cuvântul BUNĂTATE. N-o să ne facă niciun rău.
─ Asta s-o crezi tu! strigă cuvântul RĂUTATE. Era un cuvânt înalt, slab şi urât, cu părul încâlcit şi roşu şi
cu multe vânătăi şi zgârâieturi pe frunte şi pe obraji.
─ Nu vă mai certați, se auzi o voce blândă şi liniştită. Era cuvântul FRATE. Am venit aici să ne alegem
împăratul, nu-i aşa?
─ Da, da, răspunseră mai multe cuvinte deodată. Când copiii ne vor scrie greşit sau ne vor stâlci, trebuie să
fie cineva care să ne apere şi care să-i cheme la judecată.
 1
N

─ Aveți dreptate, răspunse cuvântul RAȚĂ. E adevărat, unii copii ne stâlcesc rău de tot! Sunt indignat de
câte ori copiii rostesc şi scriu greşit numele meu… LATĂ, LAȚĂ, RATĂ, sau RĂȚI, când suntem mai
multe.
─ Ce să vă mai spun eu? se plânse verbul A FI. Cât se mai chinuie să mă învețe! […]
(Pierre Gamarra Cuvinte vrăjite)

C.
De-a lungul secolelor, acest obiect atât de cunoscut astăzi – creionul – a fost cel care a facilitat
exprimarea gândurilor și a potențialului artistic a sute de generații. Cu ajutorul său, scriitorii au creat
capodopere ale literaturii, iar pictorii și-au transferat, cu mare grijă, imaginația, pe hârtie. (…)
Odată cu descoperirea grafitului, în Bavaria, perii foarte fini care intrau în alcătuirea pensulelor au fost
înlocuiți cu acest nou material descoperit, încapsulat în lemn. Inițial, grafitul era cunoscut sub denumirea
de „plumbago/plombagina” – adică „cel care se comportă ca și cărbunele”, motiv pentru care, încă se mai
crede, eronat, ca în componența creionului intră cărbunele.
Tipul de grafit care intră în componența creioanelor moderne a fost descoperit în anul 1564, în
Marea Britanie, calitățile sale fiind superioare celui folosit până la momentul respectiv. Ideea înglobării
grafitului într-un cilindru de lemn a apărut în 1660, proces rafinat constant, până la sfârșitul anilor
1700, când s-a descoperit că grafitul poate fi stabilizat în cilindrul de lemn, prin simpla adăugare a unui
lipici. Mai exact, Nicholas Jacques Conte, pictor, fizician și chimist francez, a amestecat grafitul cu
argila (cu rol de liant). El este considerat inventatorul creionului.
Orașul Nuremberg, din Germania, este locul de naștere al producției, pe scară largă, a creionului
modern, odată cu inaugurarea renumitei firme Faber-Castell, în anul 1761.
(https://destepti.ro/creionul-o-inventie-frantuzeasca)

SUBIECTUL I Elemente de construcție a comunicării, caracterul comunicativ-funcțional al limbii

20 de puncte (2 puncte x 10)

1. Transcrie din textul B două cuvinte ce conţin diftongi diferiți.

2. Notează numărul de sunete din cuvintele: colegi, fizician.
3. Identifică în textul C un cuvânt ce poate avea omonim şi alcătuieşte un enunţ cu acesta.
4. Scrie un sinonim și un antonim potrivit pentru cuvântul indignat din textul B.
5. Transcrie din textul A : a) un verb copulativ ; b) un verb auxiliar .
6. Transformă în vorbire indirectă primele trei linii de dialog din textul B.
7. Explică scrierea cu trei i a cuvântului copiii din textul A.
8. Transcrie din penultimul paragraf al textului A un substantiv colectiv şi un verb la modul conjunctiv,
timpul prezent.
9. Arată cazul substantivelor subliniate din textul B.
10. Notează cu A (adevărat) şi cu F (fals) :
a) Enunţul din textul B : „ ─ Cuvintele care sunt scrise cu cerneală, cu creioane colorate, cu cretă albă şi
colorată ” cuvintele subliniate sunt adjective propriu-zise.
b) În enunţul din textul A : „Vor scrie prima literă a alfabetului, așa că, renunță la jocul cu frunzele și grăbi
pașii spre școală.” există cinci substantive în cazul acuzativ și un substantiv în cazul genitiv.

SUBIECTUL al II-lea Lectură, redactare, elemente de interculturalitate 40 de puncte

Răspunde în enunțuri la următoarele întrebări:
 1
N

a. Care este tema comună celor trei texte? Justifică-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din fiecare text.
10 puncte
b. Ce părere ai despre decizia pe care a luat-o învățătoarea după discuția cu Mircică (textul A)? 5 puncte
c. Precizează cele două motive pentru care băiatul se crede special (text A) ? 5 puncte
d. Transcrie o figură de stil din textul B și numește-o . 5 puncte
e. Care este motivul pentru care cuvintele își doresc un împărat (text B)? 5 puncte
f. Cine este considerat inventatorul creionului (text C)? 5 puncte
g. Numește o trăsătură a textului nonliterar, justificând răspunsul cu o secvență potrivită. 5 puncte

SUBIECTUL al III-lea Lectură, redactare, elemente de interculturalitate 40 de puncte

Redactează un text narativ, de 150-250 de cuvinte, în care să-ți imaginezi o posibilă continuare a
textului B.
Vei avea în vedere următoarele:
• introducerea a cel puțin două personaje;
• relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
• includerea în text a unei secvențe descriptive și a unei secvențe dialogate;
• respectarea tipului de text cerut;
• încadrarea în limita de spațiu.

Notă: NU se acordă puncte din oficiu!

 1
N

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa județeană, 12 martie 2022
Clasa a VI-a

BAREM DE CORECTARE

SUBIECTUL I Elemente de construcție a comunicării, caracterul comunicativ-funcțional al limbii

20 de puncte (2 puncte x 10)

1. Transcrierea din textul B a două cuvinte ce conţin diftongi diferiți. (de ex. seara – ea, catedrei – ei)
2p puncte (1p+1p)
2. Precizarea numărului de sunete din cuvintele: colegi – 5 sunete, fizician – 8 sunete 2p puncte (1p+1p)
3. Transcrierea din textul C a unui cuvânt ce poate avea omonim şi alcătuirea unui enunţ cu acesta. (de ex.
Perii au înflorit.) 2p puncte (1p+1p)
4. Precizarea unui sinonim și a unui antonim potrivit pentru cuvântul indignat din textul B. (de ex.sinonim
- revoltat, iritat, etc. ; antonim - calm, liniștit, etc.) 2p puncte (1p+1p)
5. Transcrierea din textul A: a) un verb copulativ; b) un verb auxiliar 2p puncte (1p+1p)
6. Transformarea în vorbire indirectă 2 puncte / răspuns parțial, cu greșeli de scriere 1 punct
7. Explicarea scrierii cu trei i a cuvântului copiii din textul A (răspuns integral corect) 2 puncte
8. Transcrierea din textul A a unui substantiv colectiv şi a unui verb la modul conjunctiv, timpul prezent.
2p puncte (1p+1p)
9. Arată cazul substantivelor subliniate din textul B. catedrei – cazul genitiv ; un glas – cazul nominativ
2p puncte (1p+1p)
10. a) F b) A 2p puncte (1p+1p)

SUBIECTUL al II-lea Lectură, redactare, elemente de interculturalitate 40 de puncte

a.-identificarea temei comune celor trei texte- 2 puncte
-raportarea la câte o secvență semnificativă din fiecare text – 2 puncte / secvanță; prezentare schematică-
1 punct/ secvență 6 puncte
- ortografie, punctuație - 1 punct
- stil, vocabular – 1 punct
b. răspuns complet - 5 puncte; răspuns parțial - 3 puncte; încercare de răspuns - 1 punct.
c. răspuns complet - 5 puncte; răspuns parțial - 3 puncte; încercare de răspuns - 1 punct.
d. Transcrierea unei figuri de stil din textul B 3 puncte, precizarea tipului ei – 2 puncte.
e. răspuns complet - 5 puncte; răspuns parțial - 3 puncte; încercare de răspuns - 1 punct.
f. răspuns corect – 4 puncte, formularea răspunsului în enunț – 1 punct
g. – identificarea corectă a textului nonliterar – 1 punct
- numirea unei trăsături – 1 punct
- justificarea trăsăturii cu o secvență potrivită – 2 puncte
- scrierea corectă – 1 punct.

SUBIECTUL al III-lea Lectură, redactare, elemente de interculturalitate 40 de puncte

- introducerea a cel puțin două personaje – 5 puncte
- relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor – 15 puncte
- includerea unei secvențe descriptive și a unei secvențe dialogate – 5 puncte (2 puncte + 3 puncte)
- respectarea tipului de text cerut – 3 puncte
- încadrarea în limita de spațiu – 2 puncte.
 1
N

Redactare – 10 puncte
• unitatea compoziţiei 1 punct
• registrul de comunicare, stilul şi vocabularul 2 puncte
• coerenţa textului 2 puncte
• ortografie (0-1 greşeli-2 p.; 2-3 greşeli-1 p.; 4 greşeli - 0p.) 2 puncte
• punctuaţie (0-2 greşeli-2 p.; 3-4 greşeli-1 p; peste 4 greseli-0p.) 2 puncte
• aşezarea în pagină, lizibilitate. 1 punct