ANA: Și când am văzut că dumneavoastră vă merge prost și că s-au hotărât să facă
altul prăvălie, l-am hotărât pe moș Cadâr să se asocieze cu noi, și să facem noi sub firma lui – și n-a fost ușor să-l convingem, credeți-ne! IONEL: Și așa am rămas aci până azi, măcar că noi eram hotărâți să plecăm după cununie. TAKE: Care cununie? IANKE: Ați făcut-o deja? ANA: Se putea să n-o facem? Tot moș Cadâr ne-a ajutat și ne merge bine... IONEL: Strașnic de bine... Și asta-i tot... [...] ANA: Mai întâi trebuie să-i cereți iertare lui moș Cadâr – pentru ce i-ați făcut adineauri... TAKE: A, nu! Că tot vinovat rămâne. IONEL: Nu! Nu suntem copiii lui. IANKE: De ce v-a dat bani? ANA: Ni i-a dat nouă cu împrumut – de la voi. Aveam nevoie de capital! Hai, cereți-i iertare! […] IANKE (către Cadâr): Du-te dracului, turc păcătos! Să nu te văd în ochi... Și iartă-mă! TAKE: Ei, și-acum? Aveți să rămâneți aici? IONEL: A nu! Acum, că s-au liniștit lucrurile, și fiindcă au fost salvate, aranjăm așa o mică asociație... IANKE: Te rog! Nu! Că iar încep să mă cert cu Take... dacă-i Take ori Ianke... TAKE: Nu! Să fie „Ianke și Take“... IANKE: Ei, așa o delicatețe de la tine, nici nu m-așteptam! Dar să fie cum vrei tu: „Take și Ianke“! TAKE: Ei nu, am spus: „Ianke și Take“! IANKE: Să știi că zău mă supăr: „Take și Ianke“! TAKE: Poți să te superi, dar: „Ianke și Take“! IANKE: Ești un dobitoc! Ce râdeți? Nu se poate, nu se poate! Nu mă pot înțelege cu așa un prost bătrân ca el! IONEL: Mi-e teamă că aici intră și moș Cadâr în asociație. IANKE: Și atunci, cum o să fie: „Cadâr, Take și Ianke“? TAKE: Nu: „Cadâr, Ianke și Take“! CADÂR: Nu, bre: „Take, Ianke și Cadâr“. TAKE: Dar nu vreau... ANA (râzând): Iar începe! CADÂR: Stați bre! Cadâr găsit, alta mai bun este! Ala creștin, ala ovrei, ala turc... Hai zicem la prăvălie, „La Ierusalim“, acolo și turca și ovrei și creștin estem! [Ionel anunță că el se va ocupa de noul magazin. Take și Ianke află că vor deveni bunici.] IANKE: […] Dar ce faceți din copil? ANA: Un om, papa! Mai departe să nu ne gândim! IANKE: Dacă crezi tu că te poți gândi mai departe... Eh! Acu hai să stăm! Uite că putem de acu încolo să ne uităm liniștiți la tren! (Take, Ianke și Cadâr de Victor Ion Popa) 1. Notează sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: Dacă crezi tu că te poți gândi mai departe... Eh! Acu hai să stăm! Uite că putem de acu încolo să ne uităm liniștiți la tren! 6p. 2. Identifică în prima replică un cuvânt omonim și demonstrează printr-un enunț omonimia lui. 7p. 3. Precizează mijlocul de ȋmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: delicatețe, un prost, departe. 6p. 4. Încercuiește un cuvânt care conține diftong și subliniază un cuvânt care conține hiat, în enunțul dat: 6p. A nu! Acum, că s-au liniștit lucrurile, și fiindcă au fost salvate, aranjăm așa o mică asociație... 5. Menționați felul predicatelor din enunțurile: TAKE: Că tot vinovat rămâne. IONEL: Nu suntem copiii lui. IANKE: De ce v-a dat bani? ANA: Ni i-a dat nouă cu împrumut – de la voi. 8p. 6. Transcrieți construcțiile verbale din enunțul următor, precizând felul lor: Acum, că s-au liniștit lucrurile, și fiindcă au fost salvate, aranjăm așa o mică asociație... 9p 7. Indică funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate: IONEL: Mi-e teamă că aici intră și moș Cadâr în asociație. 6p. 8. Transformă următoarea construcție activă în construcție pasivă: Tot moș Cadâr ne-a ajutat. 6p. 9. Identifică pronumele reflexive și precizează dacă au funcție sintactică: IANKE: Ești un dobitoc! Ce râdeți? Nu se poate, nu se poate! Nu mă pot înțelege cu așa un prost bătrân ca el. 6p. 10. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a lui Cadâr, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență: ANA: Și când am văzut că dumneavoastră vă merge prost și că s-au hotărât să facă altul prăvălie, l-am hotărât pe moș Cadâr să se asocieze cu noi, și să facem noi sub firma lui – și n-a fost ușor să-l convingem, credeți-ne! 10p. 11. Crezi că trebuie să ai anumite calități pentru a fi un prieten adevărat? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul suport. 10p. 12. Asociază fragmentul din Take, Ianke și Cadâr de Victor Ion Popa, cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 10p.