TESTUL NR.

5
Textul 1
La aceste vorbe, Anton Lupan îl privi mai iscoditor. Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i
deșirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap cam micuț pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuțit, cu
ochii apropiați, când vicleni, când glumeți, cu bărbia îngustă și cu obrazul plin de țepi. Purta un fel de cioareci hărtăniți,
strânși cu nojițele opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu se
potrivea nici cu cioarecii, nici cu căciula de oaie, din cap.
－ Și cu flinta asta ce faci? îl întrebă mai departe Anton Lupan, fără să fi pătruns taina ciudatei lui
îmbrăcăminți.
－0 țin așa, să zic și eu că am ceva. Am fost cu ea paznic la un boier, colo, peste Brateș.
－ Vreo meserie ai învatat?
－ Sunt marangoz, domnule, numai că, de când cu războiul, nu găsesc de lucru de fel. Înainte mai veneau
turcii, grecii și mai ciocăneam câte ceva la barcazurile lor. Ori mă duceam la Tulcea și lucram bărci pentru pescari. Acu'
grecii vin mai rar că-s cam speriați, iar turcii, de, or fi supărați pe noi.
－ Ceva carte ai învătat?
－ Câtă a uitat meșterul meu.
－ Știi să citești, să scrii, să socotești?
－ Taman cât trebuie ca să nu zică lumea că-s prea prost.
Anton Lupan tăcu un timp, gânditor, apoi întoarse capul spre el și-l întrebă, fără înconjur:
－ Ascultă, Ieremie, ai vrea să pornești cu mine la drum? După cât bag de seamă, rosturi prea multe nu ai
aici în târg.
－ Și nici în altă parte, domnule. Încotro s-o pornim?
－ Așa, spre capătul lumii... Aici Ieremia micșoră pasul fără voia lui și, dându-și căciula pe spate, se
scarpină în creștet, îndoit.
－ N-o fi prea departe? zise, uitându-se cam chiorâș la vecinul său, cu teama că acesta îl lua peste picior.
－ Departe, e drept! răspunse Anton Lupan hotărât să nu umble cu amăgeli.
Or, pe Ieremia tocmai răspunsul lui îl zgândări, fiindcă părea cu totul și cu totul serios - și îl făcea să simtă
furnicături peste tot, și-n inimă, și-n creier, și-n trup. Bănuind ce se întâmplă cu el,
Anton Lupan zâmbi mulțumit și-l lăsă un timp să fiarbă așa, în zeama lui, apoi îl întrebă, parcă într-o doară,
ca și când ar fi vrut să schimbe vorba de la început:
－Pe mare ai fost vreodată? Ti-o fi teamă de ea?
－ Teamă?... Iacă zău că nu știu. Da' de cunoscut o cunoc; doi ani am fost dulgher pe un caic turcesc, și-am
tot umblat, pe la Stambul, pe la Salonic, ba am ajuns chiar și la Pireu.
Anton Lupan tresări, surprins, și chipul i se lumină mai mult; deci omul său era chiar mai încercat decât
bănuise el; se cuvenea să nu-l mai scape din mâini, altul pe măsura lui fiind greu de gǎsit.[..]
－ Va să zică, deseară n-ai unde să dormi! zise Anton Lupan, neștiind dacă să râdă sau să se întristeze de
pățania lui.
－ Lasă, că dac-o fi să merg cu dumneata, nu merg fiindcă n-am unde dormi! răspunse Ieremia, cam otǎrât.
Cu această vorbă cam în doi peri, care nu spunea nici da, nici nu, sosiră în port, fără să-și dea seama când
făcuseră atâta drum. Anton Lupan văzu de departe trăsura așteptând pe chei, cu birjarul moțăind, dar în loc să se îndrepte
într-acolo, merse întins spre barcazul acostat de curând și-l cercetă stăruitor, plimbându-se zorit prin fața lui. [...]
Ieremia nu lua seama la strigătele lui, mai cu seamă că nu-i înțelegea toate cuvintele grecești, ci îl asculta pe
Anton Lupan, care-i vorbea despre drumul lui. Apoi se trase un pas în lături și zise, uitându-se cam chiorâș:
－Nu știu pe unde vine țara asta, dar, după câte mi-ai spus, ar însemna să călătorim un an întreg.
－Poate și doi!
－ Aoleu!... Și numai pe mări?
－ Ba și pe oceane.
－Ce vorbesti?!
De data asta Ieremia părea mai degrabă curios decât speriat și nu se mai uita chiorâș, ci drept, cu ochii
străbătuți de scântei.
Radu Tudoran -,,Toate pânzele sus!"

marangóz, marangozi - Dulgher specializat în prelucrarea lemnăriei navelor sau a unor ambarcațiuni.

Textul 2
Speranta
。，Speranța” din literatura română (din romanul ,,Toate pânzele sus!” ） este o goeletă anterior numită
L'Espérance, proprietate a personajelor Anton Lupan, avatar literar al lui Radu Tudoran, și prietenul său francez, Pierre
Vaillant. ,Speranța” ficțională, o navă solidă din lemn de stejar, construită în anii 1850 la unul din șantierele navale din
Saint-Malo, în Bretania, fusese construită pentru călătorii de cabotaj (de-a lungul coastelor) și cumpărată la începutul
anilor 1870 de Anton
Lupan împreună cu prietenul său breton, Pierre Vaillant, pentru a explora Tara de Foc (după exemplul real
al lui Charles Darwin și Emil Racoviță, care explorase acest ținut la sfârșitul secolului XIX). Cei doi prieteni călătoriseră
de-a lungul Mării Mediterane pentru a strânge bani în vederea finanțării lungii călătorii peste Oceanul Atlantic.
Lupan și Vaillant sunt siliți de necesitățile vieții să se despartă temporar, Vaillant rămânând cu goeleta și
echipajul acesteia, după care Anton Lupan le pierde urma.
După ani de zile de căutări și speranțe, în 1878, aflat în România, Anton Lupan descoperă epava goeletei
L'Esperance eșuată pe o plajă pustie din apropierea farului de la Sulina. După întrunirea unui echipaj compus din oameni
foarte diferiți, aparent improbabili marinari, Anton
Lupan, împreună cu noii săi oameni, pornește restaurarea vasului. De fapt, carena vasului, din lemn de
stejar masiv, se găsea încă într-o condiție foarte bună, ceea ce permite grupului să-i redea navei Speranța frumusețea și
funcționalitatea sa anterioară.
Goeleta Speranta, fosta mahonă de pescuit Jirlău, pe care au fost turnate în anii 1974-76 serialele Doi ani de
vacanță și Toate pânzele sus!, sub comanda căpitanilor Marin Deboveanu si Gheorghe Florea.
Speranța reală, astfel botezată la sugestia lui Radu Tudoran, a fost un platou de turnaj cinematografic
plutitor, anume fosta mahonă de pescuit de 90 de tone Jirlău, tip ,Seiner SKS” ， construită la Turnu Severin și
transformată la șantierul naval din Tulcea, în 1968, în goeletă cu două catarge pentru Studioul Cinematografic ，
Bucuresti", cu ajutorul uzinelor de utilaj greu ，Progresul" din Brǎila.
www.wikipedia.org
A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.
1.Numeste localitățile pe care le-a străbătut Ieremia în drumurile sale.
2. Anton Lupan îi spune lui Ieremia că vor călători timp de:
a) sase ani
b) trei ani
c) un an, poate și doi
d) doi ani
3.Speranta ficțională fusese construită în:
a) Sulina
b)Tulcea
c) Turnu-Severin
d) Saint-Malo
4. În fragmentul extras din ,Toate pânzele sus!", de Radu Tudoran, se evidentiază:
a) plăcerea de a vorbi
b) interesul pentru construirea unei nave
c) dorința de aventură, curiozitatea, plăcerea de călători
d) dorința de aventură
5. Notează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-
te pe informațiile din cele două texte:
Anton Lupan înțelege taina hainelor ciudate ale lui Ieremia.
Ieremia nu știe nici să scrie, nici să citească.
Anton Lupan îi propune lui Ieremia să călătorească până la capătul lumii.
Ieremia nu este speriat, ci interesat de propunerea lui Anton Lupan.
，，Speranța” din literatura română este o goeletă anterior numită
L'Espérance, proprietate a personajelor Anton Lupan, avatar literar al lui Radu Tudoran, și prietenul său
francez, Pierre Vaillant.
，，Speranta" ficțională a fost doar o machetă, nu a existat ca vas în realitate.
6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos:
a) ,,Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deșirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap
cam micuț pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când vicleni, când glumeți, cu bărbia
îngustă și cu obrazul plin de tepi."
b) ,Lupan și Vaillant sunt siliți de necesitățile vieții să se despartă temporar, Vaillant rămânând cu goeleta
și echipajul acesteia, după care Anton Lupan le pierde urma. După ani de zile de căutări și speranțe, în 1878, aflat în
România, Anton Lupan descoperă epava goeletei L'Esperance eșuată pe o plajă pustie din apropierea farului de la Sulina."
7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul continutului, între
fragmentul extras din ,,Toate pânzele sus!", de Radu Tudoran, și textul de pe wikipedia, despre ，Speranta".
8.Crezi că este important să cunoști o meserie legată de construirea vapoarelor dacă pleci, ca marinar, într-o
călătorie pe mare? Justifică-ți răspunsul, în 50-80 de cuvinte, valorificând textul dat.
9. Asociază fragmentul din,Toate pânzele sus!", de Radu Tudoran, cu un alt text literar studiat sau citit ca
lectură suplimentară, în 50-80 de cuvinte, prezentând o asemănare și o deosebire dintre ele.
 B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Precizează numărul de litere și de sunete din următoarele cuvinte: înțelegea, echipaj.
2. Sunt formate prin conversiune toate cuvintele din seria:
a) sfârșitul, necesitățile, căutări, compus
b) surprins, încercat, construită, ținut
c) gânditor, răspunsul, zgândări, început
d) ascuțit, peticită, încercat,speriati
3.Transformă enunțul:,Înainte mai veneau turcii, grecii și mai ciocăneam câte ceva la barcazurile lor.",
înlocuind cuvântul ,,mai” cu un omonim și cuvântul ,înainte" cu un sinonim.
4.Transcrie din fragmentul de mai jos trei clitice pronominale personale aflate în cazuri diferite, pe care le
vei preciza: ,Ieremia nu lua seama la strigătele lui, mai cu seamă că nu-i întelegea toate cuvintele grecești, ci îl asculta pe
Anton Lupan, care-i vorbea despre drumul lui."
5. Transformă atributul pronominal identificat în următoarea secvență într-o realizare propozițională
atributivă: ,Or, pe Ieremia tocmai răspunsul lui îl zgândări".
6. Alcătuiește un enunț asertiv în care pronumele de politețe dumneata să aibă funcția sintactică de subiect
și un enunț interogativ în care pronumele relativ ce să aibă funcția sintactică de subiect.
7.Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând un comentariu al unui împătimit de
călătorii, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.
E o idee grozavă mereu (a merge - conjunctiv prezent) _câteva zile la munte! Nu (pronume personal,
pers.I,caz dativ) place monotonia (zile - caz genitiv). toate la fel.
Subiectul al II-lea
Imaginează-ți că ești un marinar pornit într-o călătorie spre capătul lumii. Redactează o scrisoare către un
prieten aflat acasă, în care să-i povestești despre o furtună pe care ai întâlnit-o în călătoria ta, folosind o secvență narativă,
una descriptivă și una explicativă. Data redactării scrisorii este 14 iulie 2020.