Iapa lui Vodă

de Mihail Sadoveanu

Structuri textuale

Povestirea-cadru/Rama Povestirea relatată de comisul Ioniță

1.„Într-o toamnă aurie...belșug la vița-
de-vie.”
2. „Apoi într-adevăr...râsete și vorbe
bune.”
3. „Trebuie să știți dumneavoastră... și
porneau poveștile.”
4. „Stătea stâlp acolo... straiele de șiac
sur.”
5. „Și venise călare... o poveste din
vremea lui Mihai Vodă Sturza.”
6. „-Și mai ales din vremea tinereților
mele....frunzele de toamnă.”
9. „Cum vă spuneam... unde mă duc.”
10. „-Cinstite boierule... nu mă opresc
decât la Vodă.”
11. „Să-mi facă el dreptate... dreptate
nici Vodă?...”
13.„-Și când socotești.... și s-a dus.”
14. „Iar eu.... poarta Curții.”
15. „Acolo dorobanțul.... mi-am ținut
firea.”

7. „Comisul Ioniță zâmbi....pâcle 16. „Și deschizând .... ale Ancuței.”

albastre.”
8. „Calul cel slab.... altă Ancuță”.
12. „Aici comisul Ioniță....lănțugul de
aur.”
17. „Socot cu îndrăzneală... mi-a
poruncit să mă scol.”
18. „Apoi, cu ochii subțiați... mângâia
barba.”
19. „Iaca de ce trebuie... voiam să v-o
spun...”.

1/130. b. 1- toamnă aurie,

2- ospăț

3-cetate

4-comisul Ioniță

5- mârțoaga

6-Ancuța cealaltă

7-așteptare
8-nechezatul

9-boierul

10-pricina

11-dorința

12-legământul

13-închinatul

14-Iașul

15-înfățișarea

16-recunoașterea

17-dreptate

18-cuvântul respectat

19- calul

Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, scrise în versuri sau în proză, în
care naratorul transmite în mod indirect sentimente, gânduri, idei, prin
intermediul acțiunii și al personajelor.

Ex.: nuvela, romanul, fabula, schița, balada, povestirea, legenda etc.

În textul epic, întâmplările pot fi organizate pe mai multe planuri narative.

Inserția sau povestirea în ramă este procedeul de includere a unei poevești în

interiorul alteia.

4/131. Caracteristicile hanului: ziduri groase, porți ferecate. În vreme de pace,

porțile erau deschise, cu mâncare tradițională, din belșug.
 Naratorii și personajele. Antiteza

1/132. Întâmplările sunt relatate de către un narator subiectiv, participant la

momentul spunerii poveștilor la hanul Ancuței. Acesta relatează la persoana I,
fără a-și dezvălui identitatea.

2/132. În al doilea plan narativ, rolul de narator este preluat de comisul Ioniță.
Acesta este personajul principal al întâmplărilor relatate, la persoana I.

3/132. În povestirea-cadru, comisul este personaj, cu rolul de povestitor.

Naratorul din povestirea-cadru devine ascultător pe parcursul povestirii despre
iapa lui vodă.

4/132.

Povestirea-cadru Povestirea despre iapa lui

vodă
comisul Ioniță
Ancuța cea tânără, boierul (vodă Mihail
narator, moș Leonte, Sturza), cealaltă Ancuță,
„gospodari și cărăuși din dorobanțul, ofițerul cel
Țara-de-sus” tânăr

Povestirea în ramă presupune schimbarea rolurilor dintre naratori și

personaje. Naratorul din povestirea-cadru devine ascultător, iar un personaj
preia rolul de povestitor. Astfel, personajul devine narator, dar rămâne și
personaj în propria sa narațiune.

Antiteza este figura de stil care constă în alăturarea a doi termeni (fenomene,

idei, obiecte, personaje, situații, planuri narative etc.) cu scopul sublinierii
opoziției dintre aceștia.