MODEL DE REALIZARE A UNEI DESCRIERI

DESCRIERE LITERARĂ/ARTISTICĂ ( tablou)

Realizează o compunere de 10-15 rânduri, în care să descrii un peisaj.

Răsărit marin

Marea mi-a dat întotdeauna un sentiment profund de libertate şi nostalgia

infinitului, dar cel mai frumos moment pe care ea mi l-a dăruit a fost un răsărit de
soare.
Mă aflam pe ţărm, pe o plajă cu pietre şi scoici, unde eşuaseră şi alge cu miros
înţepător. Se auzea doar zgomotul ritmic al valurilor. Din când în când, un
pescăruş îl acompania cu un ţipăt răguşit. Lumea se desprindea de întuneric şi
zăream deja dâre lungi de spumă care se spărgeau de pietrele masive ale digului
din depărtare.Albastrul şters al orizontului începea să se delimiteze de verdele
întunecat şi tulbure al apelor din larg.Treptat însă, valurile au început să aibă
reflexe de culoarea aurului, purpurii şi trandafirii. Cerul se desena în zeci de nuanţe
tot mai vii.
Pe fundalul lor a răsărit soarele ca o portocală depărtată şi mare...

DESCRIERE LITERARĂ/ARTISTICĂ ( portret)

Realizează o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinţi portretul

unuia dintre profesorii tăi, pe care îl consideri un model, justificând alegerea
făcută.

Profesorul model, pentru mine, este cel ce reuşeşte să facă materia pe care o
predă simplă, indiferent de dificultatea ei. Este cel care poate să-mi modeleze
caracterul, punându-mi întrebări nu pentru a arăta ceea ce nu ştiu, ci pentru a-mi
deschide ochii asupra lucrurilor pe care le ştiu.Este profesorul care mă strigă pe
numele mic, cel care găseşte calea de a-mi câştiga încrederea şi respectul prin ceea
ce face cu pasiune în fiecare oră, cel care îmi zâmbeşte atunci când drumurule
cunoaşterii mi se par grele.
Profesorul model mă pregăteşte pentru viaţă şi nu doar pentru un examen,
având puterea nu în catalog, ci în felul lui de a fi. Este cel care mă fascinează doar cu
prezenţa lui luminoasă şi care va rămâne peste timp în amintirea mea.
Mă consider un elev fericit, am întâlnit un astfel de profesor!

1
DESCRIERE ŞTIINŢIFICĂ

Realizează o descriere ştiinţifică în care să prezinţi Munţii Apuseni.

Munţii Apuseni constituie o diviziune a Carpaţilor Occidentali formată în

timpul orogenezei alpine, prin încreţirea depozitelor sedimentare şi prin erupţii
vulcanice.
Climatul este montan, cu evidente influenţe oceanice. În cuprinsul acestor
munţi se găseşte „ polul ploilor ” din România, localitatea Stâna de Vale.
Apele care izvorăsc din aceşti munţi sunt: Someşul Mic, Crişul Alb, Crişul
Negru, Arieşul.

MODEL DE ARGUMENTARE A UNEI DESCRIERI

DESCRIEREA ARTISTICĂ

Se dă textul:
„ Vremea se păstra frumoasă şi vântul bătea statornic, de la uscat. Cei câţiva
nori albi care plutiseră pe cer de dimineaţă se topiseră odată cu venirea amiezii.
Numai orizontul era îngreunat de o pâclă albastră.Pe mare se fugăreau valuri, unele
înspumate, însă Speranţa, care le primea dintr-un bord, sălta domol, între văi şi
creste, împungând cerul cu catargele şi trăgând pe el o linie dreaptă.
Privit de pe Bosfor, Stambulul, clădit pe coline care se ridică de jur împrejur,
pare o grădină în amfiteatru, a cărei verdeaţă brăzdează zidurile colorate, turnurile,
acoperişurile şi cupolele palatelor; numai minaretele zvelte, albe, cu balconul lor
circular şi cu vîrful ascuţit împungând cerul, se ridică deasupra, desprinse de restul
reliefului, ca nişte catarge ale unei corăbii ciudate, o arcă ancorată într-o mare bizară
de nuci, salcâmi, chiparoşi şi platani. De departe, toate au puritatea cerului şi-a
mării, care ele însele înfăţişează aici tot ce poate avea mai pur safirul şi smaraldul...”
( Radu Tudoran, „ Toate pânzele sus!)

2
Cerinţă:
Realizează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care argumentezi că
fragmentul citat este o descriere artistică/ literară/ subiectivă.

Textul descriptiv constă în conturarea trăsăturilor particulare al unor

obiecte, fenomene, fiinţe.
Fragmentul citat este o descriere artistica, aparţinând unui text literar, având
scop estetic, modalitatea principală de expunere fiind descrierea.
In primul rand,fragmentul constă în prezentarea subiectiva a ,,,,,,,,,,,,,,.....,
oferindu-se detalii despre.................
In textul citat, se ofera informatii despre oraşul Istanbul privit de pe Bosfor.
Descrierea începe cu detalii despre vreme şi cu imaginea mării, apoi privirea este
orientată spre oraşul construit pe coline.
O caracteristica a descrierii literare consta in prevalenta grupurilor
nominale de tip substantiv – adjectiv ( ex.!).
In al doilea rand, specific descrierilor artistice, este limbajul conotativ,
alcatuit din imagini artistice si figuri de stil.
La nivelul textului, se pot identifica şi imagini artistice diferite, prin care se
fixează detaliile: vizuale: „Cei câţiva nori albi care plutiseră pe cer de dimineaţă se
topiseră”, auditive: „ pe mare se fugăreau valuri”, dinamice: „ vântul bătea
statornic”.
Astfel, elementele ce alcătuiesc tabloul sunt prezentate prin intermediul mai
multor figuri de stil: epitete: „ vântul bătea statornic”,”pâclă albastră”,” valuri
înspumate”,”mare bizară”, hiperbolă: „ împungând cerul cu catargele”, comparaţie:
„ cu vâtful ascuţit ca nişte catarge”.
Caracteristicile prezentate susţin încadrarea fragmentului citat în categoria
descrierilor artistice /literare / subiective.

3
DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ

Se dă textul:
„ Munţii Apuseni constituie o diviziune a Carpaţilor Occidentali formată în
timpul orogenezei alpine, prin încreţirea depozitelor sedimentare şi prin erupţii
vulcanice.
Climatul este montan, cu evidente influenţe oceanice. În cuprinsul acestor
munţi se găseşte „ polul ploilor ” din România, localitatea Stâna de Vale.
Apele care izvorăsc din aceşti munţi sunt: Someşul Mic, Crişul Alb, Crişul
Negru, Arieşul.”
( Victor Tufescu, „ Geografia României” )

Cerinţă:
Realizează o compunere de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi
că fragmentul citat este o descriere ştiinţifică/ nonliterară/ obiectivă.
Textul descriptiv constă în conturarea trăsăturilor particulare al unor
obiecte, fenomene, fiinţe.
Fragmentul citat este o descriere obiectivă, aparţinând unui text
nonliterar de tip ştiinţific, din domeniul geografiei, având scop informativ,
modalitatea principală de expunere fiind descrierea.
In primul rand, tema constă în prezentarea obiectivă a câtorva
caracteristici ale Munţilor Apuseni: poziţia lor în cadrul Munţilor Carpaţi, modul în
care s-au format şi apele care izvorăsc din aceste forme de relief.
In al doilea rand, limbajul este denotativ, fiind folosiţi termeni cu sens
propriu. Se observă prezenţa neologismelor, specifice domeniului geografic:
„diviziune”, „orogeneză”, „ climat”,etc.
Trăsăturile lingvistice, identificabile la nivelul textului, susţin ipoteza.
La nivel morfologic, se constată prezenţa substantivelor abstracte:
„ diviziuni”,”munţi”,„ climat”, „localitate”, a adjectivelor determinative:
„formată”,”sedimentare”,” vulcanice”, a verbelor la indicativ prezent, persoana
a III a: „ constituie”,”izvorăsc”.
La nivel sintactic, se constată prezenţa propoziţiilor principale enunţiative,
ce conferă caracter informativ: „ Climatul este montan, cu evidente influenţe
oceanice.”
La nivel stilistic, se constată absenţa imaginilor artistice, a figurilor de stil şi
a digresiunilor.
Caracteristicile prezentate susţin încadrarea fragmentului citat în categoria
textelor nonliterare de tip ştiinţific.