ARDEALUL

de Nicolae Bålcescu

Personalitate de primå mårime a revolu¡iei române de la

1848, Nicolae Bålcescu (1819-1852) a fost un patriot înflåcårat.
Opera sa dezvåluie un publicist de seamå, un istoric de
valoare ¿i un scriitor de talent.
Cea mai importantå crea¡ie a sa, Românii supt Mihai-
Voievod Viteazul, cåreia i s-a dåruit pânå în ultimele clipe ale
vie¡ii, a råmas neterminatå.
Fragmentul Ardealul face parte din cartea a IV-a, Unitatea
na¡ionalå.
TEMA. Autorul descrie aici cu admira¡ie ¿i mândrie ¡inutul
transilvånean, a¿ezarea sa geograficå specificå, formele de relief,
vegeta¡ia ¿i bogå¡iile atât de variate.
GENUL LITERAR: liric.
SPECIA LITERARÅ: descriere în prozå.
¥n acest fragment, Nicolae Bålcescu a realizat o memorabilå
imagine a ºårii Ardealului.
Con¡inutul de idei al prezentårii este organizat într-o structurå
compozi¡ionalå simplå, dar deosebit de sugestivå. Ea cuprinde trei
pår¡i: dupå un pasaj introductiv, urmeazå o parte amplå, de
prezentare a universului ¡inutului transilvånean ¿i apoi o a treia,
finalå, foarte scurtå, de concluzie. Componenta afectivå devine o
prezen¡å permanentå ¿i esen¡ialå.
Prima secven¡å are caracter enun¡iativ ¿i ¡ine locul unei
introduceri. Ca în orice introducere se anun¡å locul (Pe culmea cea
mai înaltå a mun¡ilor Carpa¡i) ¿i obiectul descrierii (o ¡arå mândrå ¿i
binecuvântatå), lipsind înså precizarea temporalå, sugerându-se
astfel eternitatea ¡inutului românesc.
Semnificativ este ¿i faptul cå scriitorul nu nume¿te de la
început ¡ara la care se referå (o ¡arå), indicând, înså, prin precizarea
pe culmea cea mai înaltå a Carpa¡ilor, la care zonå se gânde¿te.
Chiar din prima frazå se fixeazå tonul general al descrierii,
determinat de atitudinea admirativå a scriitorului: ¡arå mândrå ¿i
binecuvântatå între toate ¡årile semånate de Domnul pre påmânt.
Urmeazå apoi descrierea în care scriitorul eviden¡iazå
frumuse¡ile acestui ¡inut, mai întâi printr-o imagine de ansamblu,
comparând ¡ara Ardealului cu un måre¡ ¿i întins palat, capodoperå
de arhitecturå unde sunt adunate ¿i a¿ezate cu måiestrie toate
frumuse¡ile naturale ce împodobesc celelalte ¡inuturi ale Europei pe
care ea cu plåcere ni le aduce aminte.
Bålcescu î¿i continuå descrierea prin desfacerea imaginii de
ansamblu în pår¡ile ei componente. Mai întâi un brâu de mun¡i înal¡i
ocole¿te ¡ara ca un zid de cetate, cårora le urmeazå dealurile
asemenea unor valuri proptitoare, måre¡e piedestaluri înverzite
care varså urnele lor peste våile ¿i luncile aflate în vecinåtate. Mai
presus de acel brâu muntos se înal¡å douå piramide mari de mun¡i
cu vârfurile înzåpezite, care stråjuiesc ¡inutul ca doi uria¿i. ¥n

1
påduri, ursul se plimbå ca un domn ståpânitor. Nu departe de
mun¡i, se zåresc câmpiile arse ¿i våruite de soare, unde dormiteazå.
Acestea toate sunt dovezi cå miazånoapte ¿i miazåzi tråiesc în
acest ¡inut alåturi ¿i se armonizeazå împreunå.
Partea a doua a descrierii aduce alte dovezi referitoare la
frumuse¡ea Ardealului. Aici stejarii, brazii ¿i fagii trufa¿i î¿i înal¡å
vârfurile lor pânå la cer, iar alåturi te afunzi într-o mare de grâu ¿i
porumb din care nu se våd calul ¿i cålåre¡ul.
¥ntreg peisajul încântå prin diversitatea coloritului ¿i måre¡ia
sa, încât oriîncotro te-i uita, vezi colori felurite ca un întins curcubeu
¿i tabloul cel mai fermecåtor farmecå vederea. Acest tablou este
dominat de stânci pråpåstioase, mun¡i uria¿i, påduri întunecoase,
lunci înverzite, livezi mirositoare, våi råcoroase, ape limpezi, câmpii
înfloritoare, râuri mari cu nume armonioase.
¥n finalul fragmentului, autorul î¿i îndreaptå privirile spre
alt univers ¿i asupra altor valori, cele ale subsolului - comorile
minerale, cele mai bogate ¿i mai felurile din Europa. Scriitorul
prezintå, prin enumera¡ie, un numår de 13 minerale: sarea, ferul,
argintul, arama, plumbul, mercuriul, zincul, antimoniul, arsenicul,
cobaltul, tuteaua, teluriul. Despre aur autorul då detalii
semnificative: ¿i, în sfâr¿it, metalul cel mai îmbel¿ugat decât toate,
aurul, pe care îl vezi strålucind pânå ¿i prin noroiul drumurilor.
Ultima propozi¡ie a textului - Astfel este ¡ara Ardealului -
constituie concluzia acestei descrieri ¿i verificå ipoteza de la care s-
a plecat: frumuse¡ea ¿i înzestrarea de la naturå a acestui ¡inut.
Imaginea de ansamblu creatå de Bålcescu are la bazå figura
geometricå de o perfectå armonie a cercului, spre al cårui centru se
îndreaptå, ca ni¿te raze, elemente naturale de sus¡inere. El
porne¿te de la descrierea mun¡ilor, mergând în cercuri concentrice
spre interior pânå la bogå¡iile subsolului.
Descrierea impresioneazå prin plasticitatea ei. Autorul
folose¿te o diversitate de procedee artistice prin care pune în
eviden¡å frumuse¡ea edenicå a ¡inutului ¿i bogå¡iile sale.
Bogat în mijloace expresive, textul eviden¡iazå folosirea cu
predilec¡ie, în prima parte, a compara¡ei: seamånå a fi un måre¡ ¿i
întins palat, ocole¿te precum zidul o cetate..., dealurile sunt ca
ni¿te valuri proptitoare, cei doi mun¡i stau ca doi uria¿i, ursul se
plimbå ca un domn ståpânitor etc.
Epitetele sunt mai ales adjectivale, folosite în lan¡ (epitete
duble) sau sunt antepuse cuvântului determinat pentru a insista
asupra însu¿irii comune. Imaginile acumuleazå astfel senza¡ii
diferite: vizuale, auditive, olfactive sau calorice: mândrå ¿i
binecuvântatå, måtre¡ ¿i întins, arse ¿i våruite, pråpåstioase, uria¿i,
întunecoase, mirositoare, înverzite, råcoroase, repezi, stufoase etc.
Aceluia¿i scop servesc ¿i enumera¡iile prin care autorul pune
în luminå diversitatea frumuse¡ilor ¿i bogå¡iilor Ardealului: stejarii,
btrazii ¿i fagii, sarea, fierul, argintul, arama..., stânci..., mun¡i...,
påduri..., lunci etc. Termenii enumera¡iei sunt uneori determina¡i de
alte cuvinte cu valoare stilisticå de epitete sau de propozi¡ii
atributive, ceea ce spore¿te efectul artistic al descrierii.

2
 Sunt folosite ¿i personificårile: dealurile varså urnele lor de
zåpadå, ursul se plimbå, stejarii, brazii ¿i fagii î¿i înal¡å capul lor,
pâraiele... mugind groaznic (epitet adverbial) etc. prin care peisajul
apare mirific, însufle¡it, asemenea celui din basme.
Metaforele sunt menite så sugereze frumuse¡ea unicå a
Ardealului: brâu de munti, mare de grâu ¿i porumb, diadema de
ninsoare, pântecele acestor mun¡i etc.
Viziunea monumentalå a ¡inuturilor este realizatå cu ajutorul
imaginilor hiperbolice: mun¡ii sunt ni¿te uria¿i, masivele sunt
piramide mari de mun¡i, ale cåror vârfuri mângâie norii (¿i
personificare), pâraiele mugesc groaznic, mineralele sunt cele mai
bogate... din Europa, iar aurul îl vezi strålucind pânå ¿i prin noroiul
drumurilor.
Imaginea grandioaså de la început impune pânå la sfâr¿it o
atmosferå de måre¡ie ¿i solemnitate, determinatå de profunda
tråire emo¡ionalå a scriitorului.
Capacitatea evocårii la Bålcescu este extraordinarå. Limba ¿i
stilul au un rol important în evocare.
Lexical, acest text atrage aten¡ia prin termeni generali folosi¡i
(¡arå, ¡inuturi, zid, domn, drum etc.) ¿i prin cuvinte care denumesc
no¡iuni geografice: munte, culme, dealuri, lunci, câmpii, pâraie,
râuri etc.
O serie de forme ca: vecinicå, ferul, pintre, colori,
spåimânteazå, nemaifolosite aståzi, dovedesc un anumit stadiu în
evolu¡ia limbii române.
Stilul implicå fraze ample cu numeroase determinåri
atributive, mai ales apozitive, compara¡ii, enumera¡ii, cu enun¡uri
de o solemnitate gravå ¿i maiestuoaså, care impresioneazå prin
ritm ¿i armonie. Textul are o deosebitå valoare esteticå.
Prin realizarea måiestritå a principalelor tråsåturi ale unei
descrieri - prezentarea elementelor componente ale universului
natural transilvånean, eviden¡ierea tråsåturilor specifice ale
peisajului acestui ¡inut, exprimarea unor tråiri emo¡ionale deosebite
¿i folosirea complexå a mijloacelor limbajului artistic, fragmentul se
impune ca o descriere literarå în prozå de valoare unicå ¿i
memorabilå.

PLAN SIMPLU

1. Ardealul este înfå¡i¿at ca un tårâm binecuvântat (Pe culmea...

aduce aminte).
2. Formele de relief apar într-o desåvâr¿itå armonie (Un brâu...
armonizând împreunå).

3
3. Frumuse¡ile ¿i bogå¡iile peisajului alcåtuiesc un tablou încântåtor
(Aici stejarii... port aurul).
4. Comorile minerale reprezintå o bogå¡ie fabuloaså (¥n
pântecele... prin noroiul drumurilor).
5. Este dezvåluit numele acestui ¡inut binecuvântat (Astfel este
¡ara Ardealului).