D-L GOE...

de I. L. Caragiale

¥nzestrat dramaturg ¿i prozator, I. L. Caragiale (1852-1912) este

unul dintre marii clasici ai literaturii noastre.
Scriitor realist, Caragiale s-a impus prin opera sa dramaticå, dar a
cultivat cu succes ¿i proza scurtå, publicând nuvele, povestiri, pove¿ti
¿i mai ales schi¡e. Momentele, cum nume¿te autorul schi¡ele sale, au
fost adunate în volumele Schi¡e u¿oare (1896) ¿i Momente (1901).
Inspiratå din societatea vremii, zugråvind personaje, obiceiuri ¿i
deprinderi ale oamenilor epocii privind educa¡ia ¿i comportarea copiilor
dinr-o perspectivå comicå ¿i cu o atitudine ironicå, D-l Goe... este o
remarcabilå schi¡å de moravuri.
SCHIº este o specie a genului epic în prozå de dimensiuni
A reduse, cu o ac¡iune
limitatå la un singur episod, caracteristic din via¡a unuia sau câtorva
personaje.
Caracterul epic al acestei opere literare se concretizeazå în
elemente esen¡iale: existen¡a unei ac¡iuni, manifestarea personajelor,
folosirea nara¡iunii ca mod de expunere ¿i prezen¡a unui narator.
Ac¡iunea con¡ine un numår de întâmplåri organizate într-un
subiect simplu ¿i literar.
Chiar din primele rânduri, autorul precizeazå timpul, locul ¿i
personajele: în ziua de 10 Mai, în urbea X, mam’mare, mami¡ica ¿i tanti
Mi¡a a¿teaptå trenul accelerat de Bucure¿ti unde merg, împreunå cu
tânårul Goe (expozi¡iunea). Intriga ac¡iunii se contureazå chiar de
la început. Vizita la Bucure¿ti este promisiunea fåcutå de cele trei
doamne lui Goe, ca så nu mai råmâie repetent ¿i anul acesta.
Acestui element i se adaugå ¿i neastâmpårul copilului care se
dovede¿te în timpul cålåtoriei lipsit de educa¡ie.
Locul ac¡iunii se mutå, a¿adar, în acceleratul de Bucure¿ti, iar
desfå¿urarea ac¡iunii include faptele lui Goe.
Douå universuri umane se contureazå în aceastå schi¡å: unul al
copilului ¿i unul al adultului. ¥ntre acestea se produce o inversare de
comportamente ¿i atitudini care na¿te contraste comice. Cele trei
doamne, desemnate cu apelative infantine (silabele ma, mi, ¡a
repetându-se hilar), se copilåresc în adora¡ia lor fa¡å de Goe, fårå a
ob¡ine ascultare din partea copilului. Råsfå¡ului i se adaugå ¿i modul de
a-l îmbråca: costum de marinar ¿i pålårie de paie, cu inscrip¡ie
pe pamblicå. Comentariul despre forma corectå a cuvântului marinar
(marinal, marinel, mariner) îl pune pe Goe în situa¡ia de a trage
concluzia: sunte¡i proaste amândouå. Pricopsitul, repetentul umple
de uimire cu priceperea sa pe tanti Mi¡a ¿i mam’mare, obligatå så-i
recunoascå superioritatea: Apoi de: n-a învå¡at toatå lumea carte
ca d-ta!
Abia urcat în tren, mititelul, strâmbându-se la urâtul care-l
sfåtuise så nu scoatå capul pe fereastrå, råmâne fårå pålårie ¿i bilet.

1
¥n discu¡ia cu controlorul, înso¡itoarele lui Goe încearcå zadarnic så
demonstreze cå au declaratårå ¿i au plåtitårå.
Extaziatå în fa¡a unei asemenea frumuse¡i, mam’mare, punându-
i båiatului beretul, îl scuipå så nu-l deoache ¿i îl sårutå dulce. Tanti
Mi¡a îl scuipå ¿i dumneaei ¿i îl sårutå. Este un procedeu bun pentru
a-l råsfå¡a ¿i a-i cultiva orgoliul. Mami¡a, pentru a ob¡ine aten¡ia ¿i
favoarea de a fi pupatå, îl ademene¿te cu ciucalatå. Dulcegåriile unei
asemenea educa¡ii ating puncte maxime de ridicol, când Goe,
autosechestrat la toaletå, provoacå zarvå ¿i panicå celor trei
adoratoare îngrozite de perspectiva celor mai sinistre presupuneri: -
Vai de mine... Nu-i båiatul... a cåzut din tren båiatul! ºa¡o mor!
Acest punct culminant al ac¡iunii mai adaugå un element: pentru a-¿i
încununa recordul ispråvilor, Goe trage semnalul de alarmå. El nu mai
este amendat pentru cå Mam’mare doarme în fundul cupeului cu
pui¿orul în bra¡e.
Deznodåmântul schi¡ei îl constituie sosirea la Bucure¿ti cu o
întârziere de câteva minute ¿i pornirea prin capitalå în confortul
tråsurii ¿i a cuibului familial al acestui mic monstru de råsfå¡.
Faptele narate în aceastå schi¡å au rolul de a dezvålui tråsåturile
personajelor. Sunt patru personaje principale - Goe, mam’mare,
mami¡ica ¿i tanti Mi¡a ¿i douå personaje secundare - urâtul ¿i
conductorul. Eroul central al nara¡iunii - GOE - este un personaj tipic
pentru copilul råsfå¡at ¿i lipsit de educa¡ie.
Caracterizarea personajului se face prin mijloace multiple.
Faptele eroului, în fond obråznicii, atitudinile ¿i modul de a vorbi
necuviincios sunt principalele modalitå¡i de prezentare a lui.
Lipsit de bunåcuviin¡å ¿i respect, el nu cunoa¿te regulile de
comportare în societate, fa¡å de oameni maturi, sau, dacå le ¿tie, nu le
aplicå. Goe este mai ales capricios ¿i lene¿: Ca så nu mai råmâie
repetent ¿i anul acesta, mam’mare, mami¡ica ¿i tanti Mi¡a au
promis tânårului Goe så-l ducå-n Bucure¿ti de 10 Mai. A¿teptând
trenul, copilul este foarte impacient ¿i, cu un ton de comandå, î¿i
exprimå încruntat dorin¡a ca acesta så vinå mai repede: Eu vreau så
vie! Nu se sfie¿te så le facå pe înso¡itoarele sale proaste când e vorba
de pronun¡area cuvântului marinar, de¿i nici el nu-l spune corect.
Pui¿orul este scuipat så nu se deoache, sårutat dulce ¿i elogiat. Este
evident contrastul între aparen¡å ¿i realitate.
¥n tren, Goe refuzå så intre în compartiment: vrea så ¿adå în
coridorul vagonului cu bårba¡ii. Aten¡ionat de un tânår binevoitor
så nu scoatå capul pe fereastrå, Goe se smuce¿te ¿i se strâmbå la el,
adresându-i-se necuviincios: Ce treabå ai tu, urâtule? Ca urmare a
neascultårii, pålåria îi zboarå pe fereastrå ¿i råmâne fårå bilet, iar
familia plåte¿te amenda.
Mititelul stârne¿te mereu agita¡ie în jurul såu. El este pus în
situa¡ia ridicolå de a bate din picioare ¿i de a zbiera: Mi-a zburat
pålåria! så opreascååå!!! Când se love¿te la nas, începe så urle.
Råsplata este imediatå: mam’mare îl sårutå pe nas, de¿i la interpelarea
Så moarå mam’mare? acesta îi råspunsese Så moarå! Pupat de
cucoane ¿i råsplåtit cu ciucalatå ¿i elogiat (E lucru mare, cât e de
de¿tept!), Goe iese din nou pe coridor ¿i apoi råmâne blocat în

2
compartimentul unde nu intrå decât o persoanå. Neplåcerile
evidente cauzate de micul råsfå¡at familiei ¿i celor din jur sunt din nou
råsplåtite cu sårutåri. Dupå ce trage semnalul de alarmå, Goe se
comportå ca un la¿, cu complicitatea familiei ¿i se preface cå doarme.
Situa¡iile ridicole ¿i neplåcute în care este puså familia lui Goe sunt de
fapt rezultatul lamentabil al unei proaste educa¡ii. Prostia ¿i insolen¡a
micului tiran sunt îngro¿ate în linii caricaturale.
Este evidentå atitudinea ironicå ¿i dezaprobatoare a scriitorului.
Goe este un model negativ care trebuie så dea de gândit.
Cele trei înso¡itoare ale eroului sunt tratate tot cu ironie ¿i puse în
situa¡ii ridicole, autorul realizând un comic de situa¡ie. Astfel,
mam’mare, mami¡ica ¿i tanti Mi¡a sunt puse în situa¡ia comicå de a
a¿tepta frumos gåtite, foarte de diminea¡å sosirea acceleratului,
ceea ce îi prilejuie¿te autorului ironia: Adevårul e cå dacå se
hotårå¿te cineva så asiste la o sårbåtoare na¡ionalå a¿a de
importantå, trebuie s-o ia de diminea¡å.
Necazurile provocate de Goe nu aduc nici o schimbare în
atitudinea lor. Orbirea protectoarelor este totalå. Numårul de mame
capåtå un sens ironic în raport cu absen¡a oricårei asisten¡e cu
adevårat materne - adicå a educa¡iei corecte. Maternitatea se
manifestå printr-o exageratå protec¡ie: så nu råceascå, så månânce, så
se distreze. Aceasta se explicå printr-un mod de a gândi specific unei
categorii care de¡ine avere, confort, mul¡umi¡i de ei în¿i¿i, care
respectå doar aparen¡ele. Sunt ridicole aprecierile admirative la adresa
micului råsfå¡at. Comicul rezultå ¿i din faptul cå mam’mare i se
adreseazå mamei sale cu tu. Tanti Mi¡a i se adreseazå cu pricopsitule.
Se întrebuin¡eazå cuvintele: parol, am declaratårå, am plåtitårå,
bulivar care subliniazå superficialitatea ¿i incultura celor trei
personaje.
Mam’mare, mami¡ica ¿i tanti Mi¡a sunt femei fårå nici o altå
ocupa¡ie, nici o altå grijå decât aceea de a-¿i concentra toatå aten¡ia
asupra tânårului Goe pentru a-l råsfå¡a cu zel con¿tient ¿i incon¿tient,
pentru a face din el un individ ridicol ¿i inutil societå¡ii. Vorbirea lor
incultå, ridicol de sentimentalå sau de arogantå, contrastul dintre
preten¡ii ¿i analfabetismul cultural, dar ¿i moral, sunt o surså a
comicului.
Felul de a vorbi, vocabularul ales de scriitor contribuie atât la
caracterizarea personajelor, cât ¿i la realizarea artisticå a operei. Astfel,
Goe este impacient.
Puterea de observa¡ie ¿i generalizare, capacitatea de a crea tipuri
umane ¿i scene de via¡å autentice, cultul formei ¿i umorul lui infailibil,
pe care le regåsim ¿i în schi¡a D-l Goe..., fac din I. L. Caragiale unul
dintre cei mai mari arti¿ti literari ai tuturor timpurilor. (Mihail
Dragomirescu).

DEMONSTRAºIE -
SCHIºÅ

3
 Comparativ cu alte specii epice în prozå (nuvela, povestirea,
romanul), schi¡a are cea mai reduså dimensiune, o ac¡iune de micå
amploare ¿i un numår limitat de personaje. D-l Goe... are o ac¡iune
reduså la un singur moment - cålåtoria cu trenul spre Bucure¿ti, deci un
interval restrâns de timp.
Caragiale prezintå un singur episod din via¡a personajelor -
manifestarea lor în cadrul unei cålåtorii. Momentul ales de autor este
semnificativ, iar personajele sale devin obiectivul investiga¡iei artistice.
Ele î¿i trådeazå astfel lipsa de educa¡ie, incultura ¿i superficialitatea.
Nu numai timpul ¿i episoadele sunt limitate la strictul necesar, dar ¿i
cadrul este restrâns - un vagon de tren.
Scriitorul prezintå o serie de întâmplåri veridice, autentice sau
posibil a se întâmpla: o mamå, o bunicå ¿i o måtu¿å care sunt mândre
de protejatul lor - un copil råsfå¡at, capricios, lene¿, impertinent ¿i a
cårui la¿itate este încurajatå chiar de familie.
Amånuntele (faptele) nu abundå, dar sunt alese cele mai
semnificative: insolen¡a cu care Goe se adreseazå celor din jur,
necazurile ¿i agita¡ia pe care le produce de-a lungul cålåtoriei sub
privirile ridicol admirative ale înso¡itoarelor sale.
Ac¡iunea nu este complexå, are un singur fir epic narativ - faptele
lui Goe, la care participå sau asistå ¿i cele trei doamne - ¿i este simplå
¿i linearå.
Numårul personajelor este restrâns - patru personaje principale
(Goe ¿i protectoarele sale) ¿i douå secundare (urâtul ¿i controlorul).
Aceste personaje sunt caracteristice epocii, sunt tipice, deoarece
scriitorul le-a înzestrat cu tråsåturi generale de caracter: Goe este
copilul obraznic ¿i råsfå¡at, mam’mare, mami¡ica ¿i tanti Mi¡a sunt
rudele iubitoare ¿i tolerante, conductorul ¿i tânårul înzestrat cu
apelativul urâtul reprezintå pe cei obliga¡i så suporte manifestårile
impertinente ¿i arogante ale celor lipsi¡i de cea mai elementarå
educa¡ie, dar cu preten¡ii de superioritate.
Intriga în schi¡å este simplå, iar înfruntarea nu ia amploare. Ca o
måsurå de prevedere, pentru a nu mai råmâne repetent, cele trei
vajnice adoratoare ale tânårului Goe, au ajuns la concluzia ciudatå cå
ar fi nimerit, ca o recompenså anticipatå, så-l ducå la Bucure¿ti de
10 Mai.
Conflictul evolueazå rapid, eviden¡iindu-se astfel o altå tråsåturå
a schi¡ei.
Compozi¡ia este riguros orientatå spre un deznodåmânt
nea¿teptat: dupå prezentarea gradatå a nåzbâtiilor lui Goe, urmeazå
simularea somnului dupå tragerea semnalului de alarmå ¿i sosirea la
Bucure¿ti.
Lipsa figurilor de stil ¿i a frazelor ample conferå stilului lui
Caragiale concizie. Concizia ¿i simplitatea exprimårii din crea¡ia D-l
Goe... sunt, de altfel, note specifice, în general, stilului schi¡elor.
Putem conchide cå opera epicå D-l Goe..., prin dimensiunea
reduså a ac¡iunii ¿i numårul mic de personaje, prin specificul intrigii,
compozi¡iei ¿i a stilului, este o schi¡å.

4
 Inspiratå din societatea vremii, zugråvind personaje, obiceiuri ¿i
deprinderi ale oamenilor epocii privind educa¡ia ¿i comportarea copiilor
dintr-o perspectivå comicå ¿i cu o atitudine ironicå, D-l Goe... este o
remarcabilå schi¡å de moravuri.