Scoala cu clasele IVIII nr.

21 Braila
CERCUL METODIC NR.3 9 Decembrie 2006 Activitate metodica: Prof. gr. I Munteanu Rodica Redactor: Prof. Cotet Mariana Parteneriat cu biblioteca scolii nr. 21 si a scolilor I.L.Caragiale si M.Kogalniceanu Bibliotrecara:Chirsanov Lenuta

 Iarna in pastelurile lui Vasile Alecsandri Receptarea si interpretarea textului liric Discursul liric-Metafora

OBIECTIVE
Obiective de referinta sa recunoasca procedeele de expresivitate intr-un text liric sa foloseasca diferite modalitati pentru redactarea unui text propriu
in care sa evidentieze caracteristicile fundamentale ale unui pastel

Obiective nespecifice-interdisciplinare
sa stabileasca geografic un traseu de excursie literara si sa descrie stiintific zona sa descrie stiintific un context istoric in care a trait un scriitor sa interpreteze un cantec din creatia scriitorului sau despre el sa ilustreze grafic (desen sau pictura) campul lexical,elementele specifice unor poezii sa completeze o fisa bibliografica pentru biblioteca personala

Vasile Alecsandri (1818-1890) S-acel rege al poeziei, vecinic tnar si ferice, Ce din frunze ti doineste, ce cu fluierul ti zice, Ce cu basmul povesteste - veselul Alecsandri, Ce-nsirnd margaritare pe-a stelei blnda raza Acum seculii strabate, o minune luminoasa, Acum rde printre lacrimi, cnd o cnta pe Dridi... (Mihail Eminescu)

Date biografice
1860 Se zice ca poetul tomnatic (35 de ani) s-a ndragostit de tnara Paulina Lucasievici sau Locasiewicz undeva, la un han din Tg. Frumos (tatal ei era hangiu). O instaleaza la Mircesti si Paulina, n urma idilei, naste o fata: Maria, fiica lui V. Alecsandri (3 noiembrie 1857). E fericit si le construieste nu un castel, ci o casa mica si luminoasa, cuib al tihnei si iubirii. Noua locuinta din fata vechiului conac este legata printr-un coridor (numit Corabia) de noua casa, unde azi e modestul muzeu memorial din Mircesti. 1868-publica in Convorbiri literare,primele pasteluri Titu Maiorescu semnalase acest lucru inca din perioada de constituire a cestui ciclu poetic,facand in Directia noua in poezia si proza romana(1872),aprecieri care explica si geneza operei:Deodata dupa o lunga tacere,din mijlocul iernei grele ce o petrecuse in izolare la Mircesti,si iernei mult mai grele ce o petrecea izolat in literatura tarei sale,poetul nostru reinviat ne surprinse cu publicarea <<Pastelurilor>>.

Abordare interdisciplinara
Este satul in care a trait poetul Vasile Alecsandri.Aici se afla muzeul memorial amenanjat in casa poetului,inconjurat de stejari,castani,tei si brazi. Vasile Alecsandri-tatal a cumparat mosia Mircesti in lunca Siretului spatiu imortalizat in Pasteluri. Vasile Alecsandri reprezinta unul dintre burghezii moldoveni,(din Moldova) care a contribuit la realizarea programului revolutionar,Petitiunea Proclamatiune,cu 35 de articole,care a dus la izbucnirea,revolutiei burgheze din Moldova,in anul 1848-1849. Vasile Alecsandri a fost si revolutionar burghez dar si preot.Ca preot a scris 2 poeme mobilizatoare numite Desteptarea,Romaniei si Hora Ardealului.

Vasile Alecsandri - "Pasteluri" prezentare generala

Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta in aceasta forma numai in literatura romana, creata si dusa la celebritate de Vasile Alecsandri intr-un ciclu de versuri, numit chiar "Pasteluri". Poeziile au aparut (cu doua exceptii) in revista "Convorbiri literare" in perioada 1868-1869. Sfidand sabloanele, Alecsandri se fixeaza la geografia autohtona, si individualizeaza un colt de natura lipsit de sublimitate. El descrie o zona cuprinsa intre deal si campie, echilibrata sub raportul temperaturii, al formelor de viata vegetala, al rotatiei anotimpurilor, una din ipostazele veridice ale pamantului romanesc. Iarna acopera cu troiene campurile, scoate lupii la prada in noptile cu vifornita; primavara se anunta cu intoarcerea cocotilor si randunelelor, prin elanul exploziv al mugurilor si iesirea plugarilor la munca; vara rodeste holdele cu ploi fertile si soare cald, rasplatind osteneala seceratorilor. Legate de artele plastice (pastel=desen in creion moale, usor colorat), aceste poezii manifesta preocuparea pentru satisfacerea unor exigente specifice: compozitie, colorit, echilibru. Corespondenta sentiment / natura (romantica) este subliniata de faptul ca tabloul este insufletit de o prezenta umana, care sprijina degajarea unui sens; dar e descrisa obiectiv, cu ochii unui privitor din afara. Cu "Pastelurile" Alecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. Versul isi pastreaza simplitatea, cursivitatea, limpezimea. Formula compozitioanala, de obicei de patru strofe, recurge la o mica inscenare, terminata adesea in poanta, pentru destinderea atmosferei.

Iarna de Vasile Alecsandri

Din vzduh cumplita iarn cerne norii de zpad, Lungi troiene cltoare adunate-n cer grmad; Fulgii zbor, plutesc n aer ca un roi de fluturi albi, Rspndind fiori de ghea pe ai rii umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaa ninge iar! Cu o zale argintie se mbrac mndra ar; Soarele rotund i palid se prevede pintre nori Ca un vis de tineree pintre anii trectori. Tot e alb pe cmp, pe dealuri, mpregiur, n deprtare, Ca fantasme albe plopii nirai se perd n zare, i pe-ntinderea pustie, fr urme, fr drum, Se vd satele perdute sub clbuci albii de fum. Dar ninsoarea nceteaz, norii fug, doritul soare Strlucete i dismiard oceanul de ninsoare. Iat-o sanie uoar care trece peste vi... n vzduh voios rsun clinchete de zurgli.

Termenul de pastel introdus in terminologia literara de insusi Vasile Alecsandri,ca titlu al ciclului sau,si utilizat numai in cadrul literaturii romane,desemneaza o specie descriptiva a genulu liric in care,conturand un tablou din natura,autorul exprima cu discretie o stare afectiva. Termenul e preluat din artele plastice (fr. Pastel sau it. Pastello exprima un procedeu de pictura bazat pe efectele de culoare ale unor creioane moi).

Gerul
de Vasile Alexandri
Gerul aspru i slbatic strnge-n brae-i cu jlire Neagra lunc de pe vale care zace-n amorire; El ca pe-o mireas moart o-ncunun despre ziori C-un vl alb de promoroac i cu ururi lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastr se oprete i, privind la focul vesel care-n sobe strlucete, El depune flori de iarn pe cristalul ngheat, Crini i roze de zpad ce cu drag le-a srutat. Gerul face cu-o suflare pod de ghea ntre maluri, Pune streinilor casei o ghirland de cristaluri, Iar pe fee de copile nflorete trandafiri, S ne-aduc viu aminte de-ale verii nfloriri. Gerul d aripi de vultur cailor n spumegare Ce se-ntrec pe cmpul luciu, scond aburi lungi pe nare. O! tu, gerule nprasnic, vin', ndeamn calul meu S m poarte ca sgeata unde el tie, i eu!

n pduri trsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par ngheate, cerul pare oelit, Iar zpada cristalin pe cmpii strlucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scrie sub picioare. Fumuri albe se ridic n vzduhul scnteios Ca naltele coloane unui templu maiestos, i pe ele se aaz bolta cerului senin, Unde luna i aprinde farul tainic de lumin. O! tablou mre, fantastic!... Mii de stele argintii n nemrginitul templu ard ca vecinice fclii. Munii sunt a lui altare, codrii organe sonoare Unde crivul ptrunde, scond note-ngrozitoare. Totul e n neclintire, fr via, fr glas; Nici un zbor n atmosfer, pe zpad nici un pas; Dar ce vd?... n raza lunei o fantasm se arat... E un lup ce se alung dup prada-i spimntat!

Aezat la gura sobei noaptea pe cnd viscolete Privesc focul, scump tovar, care vesel plpiete. i prin flacra albastr vreascurilor de aluni Vd trecnd n zbor fantastic a povetilor minuni. Iat-o pasere miastr prins-n lupt c-un balaur; Iat cerbi cu stele-n frunte care trec pe puni de aur; Iat cai ce fug ca gndul; iat zmei naripai Care-ascund n mari palaturi mndre fete de-mprai. Iat pajuri nzdrvane care vin din neagra lume, Aducnd pe lumea alb fei-frumoi cu falnic nume; Iat-n lacul cel de lapte toate znele din rai... Nu departe st Pepelea, tupilat n flori de mai. Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce m-ncnt E Ileana Cosnzeana!... n cosi floarea-i cnt. Pn-n ziu stau pe gnduri i la ea privesc uimit, C-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit!

Sfritul iernei
de Vasile Alecsandri
S-a dus zpada alb de pe ntinsul rii, S-au dus zilele Babei i nopile vegherii. Cmpia scoate aburi; pe umedul pmnt Se-ntind crri uscate de-al primverii vnt. Lumina e mai cald i-n inim ptrunde; Prin rpi adnci zpada de soare se ascunde. Praiele umflate curg iute opotind, i mugurii pe creang se vd mbobocind. O, Doamne! iat-un flutur ce prin vzduh se perde! n cmpul veted iat un fir de iarb verde Pe care-ncet se urc un galbin gndcel, i sub a lui povar l pleac-ncetinel. Un fir de iarb verde, o raz-nclzitoare, Un gndcel, un flutur, un clopoel n floare, Dup o iarn lung -un dor nemrginit, Aprind un soare dulce n sufletul uimit!

Structura comentariului operei lirce

Figuri de stil-exemplu din text-verbul specificimagine,sentiment,idei desprinse

Verbe specifice:simbolizeaza,sugereaza,creioneaza imagini,realizeaza,reda,surprinde,asociatcu,prezinta, contureaza confera,figureaza,concentreaza,reliefeaza

Pornind de la poezia Miezul iernii de Vasile Alecsandri raspunde urmatoarelor cerinte. 1.Precizeaza,consultand dictionarul,sinonimele termenilor: maiestuos,tainic,fantastic,nemarginit,vesnic,a patrunde,ingrozitor,neclintire,fantoma,inpaimantat,prada

Fisa de lucru

2.Incercuieste explicatiile potrivite: Mii de stele argintii/In nemarginitul templu ard cu vecinice faclii semnifica: a)poetul se gandeste la imaginea unei biserici; b)stelele lumineaza puternic noaptea; c)puzderia de stele se aseamana cu niste lumanari arzand vesnic in Templul naturii; codrii organe sonore sugereaza: a)codrii sunt vocile naturii; b)codrii se aseamana cu niste instrumente muzicale de suflat prin care patrunde vantul; c) codrii reprezinta corul intr-o biserica;
3.Uneste corespunzator exemplele de sentimente,exprimate: In paduri trasnesc stejarii admiratie E un ger amar,cumplit uimire O!tablou maret,fantastic! teama Dar ce vad? spaima

Fisa de lectura
Indica titlul volumului,editura,anul aparitiei (eventual autorul prefatei) Citeste cu atentie poezia Miezul iernii de Vasile Alecsandri
Identifica in text figurile de stil.Numeste-le si grupeaza-le;

Identifica o imagine vizuala si una auditiva;

Identifica sentimentele sugerate; Argumentati oral ca aceasta opera literara e Pastel; noteaza pe fisa cel putin trei elemente Interpreteaza intr-un text de 5-6 randuri semnificatia unei Metafore

Succes in aplicarea acestor metode noi in activitatea dumneavoastra.

Va multumim pentru participare!