Iarna

Tema
Poezia "larna" face parte din ciclul "Pasteluri", reprezentand cea mai durabila si mai valoroasa parte a liricii lui Vasile Alecsandri. Scrise in linitea conacului de la Mirceti, aceste poezii contureaza priveliti surprinse de sensibilitatea poetului, n diverse anotimpuri, impresionand prin dragostea faa de natur a "bardului de la Mircesti" si prin realizarea artistica a e!presiei poetice. Poetul, desi avea o fire solar , care prefer prim vara si vara, a nc"inat si iernii un numar apreciabil de poezii# "larna", "Miezul iernei", "$erul", "Viscolul", "Sania", "%radul", "&a gura sobei", "Sfarsitul iernei". Acestea nfatiseaz iarna sub diferite aspecte# instalarea anotimpului alb cu ninsori abundente '"larna"(, cu frigul aspru si patrunzator '"$erul", "Viscolul", "%radul"( sau cu zile nsorite, nveselite de imaginea s niilor '"Sania"( pana la aparitia primelor semne ale primaverii '"Sfarsitul iernei"(. Pastelul ")arna" contureaza un tablou n alb, de o mare frumusete. *egistrul vizual este predominant n conturarea peisa+ului de iarna.

Universul poeziei
,n prima strofa se fi!eaza dimensiunile spaiale ample ale acestui tablou care se ntinde din vazdu" pana pe pamantul arii, sugerat de "ai rii umeri dalbi". larna apare personificata ntr-un persona+ fantastic, nspaimantator '"cumplita iarna"(, care cerne norii de zapada. trimitand "&ungi troiene calatoare adunate-n cer gramada" descrise prin intermediul unui dublu epitet. )maginea diafana a fulgilor de zapada este realizata cu a+utorul unei sugestive oomparaii# ".ulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi". Poetul surprinde nsa, cu strangere de inima, ca aceasta plutire gratioas se asociaza cu atingerea lor ng"etata, care provoaca fiori. Personificarea rii ntr-o frumoasa femeie cu "umeri dalbi" este subliniata de tresarirea nfiorata provocata de raceala fulgilor de nea# "*aspandind fiori de g"eaa pe ai arii umeri dalbi". Strofa a doua modifica perspectiva din care este descrisa iarna. Poetul insista printr-o repetitie de o mare fora e!presiv asupra abundenei zapezii, cazand continuu, gata sa ngroape totui# "/iua ninge, noaptea ninge, dimineaa ninge iar 0". 1onturul e!clamativ al versului asociat cu repetitia verbului sugereaz uimirea si spaima resimite de poet vazand instalarea dominatoare a iernii, cu lungile sale nzapeziri. Atotputernicia iernii inspira prime+dia unei ninsori care o sa ng"ita totul, ca la sfarsitul lumii. .rumoasa ara, personificata, se mbraca ntr-o "zale argintie" gata parca de razboi. Mulimea epitetelor '"zale argintie", "mandra ar ", "soarele rotund si palid"( surprind detalii ale peisa+ului abia luminat de soarele ndepartat "ca un vis de tinerete printre anii trecatori".

1omparatia accentueaz atmosfera de usoara tristee determinata de perspectiva trecerii iremediabile a timpului. Strofa a treia contureaza peisa+ul terestru pustiu si ngropat sub albul zapezii. &inia orizontului se pierde n imensitatea alba# "2ot e alb pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare". Plopii se pierd n zare ca umbre ale vietii disparute# "ca fantasme albe". Pe ntinderea pustie lipsita de orice semne ale vietii, de unde s-au sters urmele si drumul, se vad "satele pierdute sub clabuci albii de fum". 2otul se pierde si se estompeaz n albul rece al omatului care starneste neliniste si teama. 3oar fumul alb ne poarta cu gandul la caldura din vetre, singurul semn de viaa care se pastreaza n pustiul de zapada. *epetiia cuvantului "alb" subliniaza culoarea dominanta a tabloului. Sugestia albului este realizata si prin cuvinte# "zapada", "troiene", 4fulgii", "g"eaa", "ninge", "ninsoare" sau "zale argintie" sau prin mi+ioace fonetice 'prin repetitia vocalei "a"(# "2ot e alb pe camp, pe dealuri, mpregiur, n departare, 5 1a fantasme albe plopii nsirati se pierd n zare". 6ltima strofa aduce o sc"imbare n peisa+ul de iarna. 7insoarea nceteaza, norii se risipesc, soarele apare alungand sentimentul de spaima care pusese stapanire pe sufletul poetului. &umina puternica a soarelui, atat de ndelung asteptat '"doritul soare"(, "straluceste si dismiarda oceanul de ninsoare". Metafora "oceanul de ninsoare" aduce sugestia imensitatii albe, iar verbul "dismiarda" completeaza printr-o miscare plina de caldura umana sentimentui de duiosie, ca dupa o lunga despartire. 2abloul de iarna pana atunci neclintit, tacut, lipsit parca de viata, se nsufleteste la apariia saniei care trece peste vai si a sunetului vesel al zurgalailor. Sentimentu) de bucurie, de optimism al viefii triumfa n finalul poeziei, risipind spaima. Poezia "larna" ramane unul dintre cele mai fine pasteluri ale lui Vasile Alecsandri, realizand un tablou de iarna n tonuri delicate. )n plan vizual, tabloul amplu impresioneaza prin tonurile alb-argintii, prin orizonturile largi, n care formele se pierd, sub zapada abundenta, ntr-o lumina palida a unui soare stins, abia zarit dintre nori. Poetul surprinde cateva detalii specifice ale peisa+ului# camp, dealuri, plopi, sat, cer nnorat, soare, ntindere pustie '"troiene calatoare adunate-n cer gramada", "fiori de g"eata", soare lipsit de putere "rotund si palid" abia zarindu-se dintre nori, pamantul ntreg ngropat sub noianul de ninsoare s-a transformat ntr-o "ntindere pustie, fara urme, far drum"(. Satele ascunse si ele de zapada se g"icesc dupa fumul alb '"clabuci albii de fum"(. Poezia se nc"eie ntr-o tonalitate ampla, optimista, alunecarea saniei nsotit de clinc"etele de clopoei risipind nemiscarea si tacerea iemii.

Realizarea artistica
)maginea iernii atotstapanitoare este realizat printr-o bogata paleta de mi+loace artistice# Epitetul 'simplu sau dublu, antepus sau postpus( are rolul de a da mai mult forta detaliilor tabloului si nuantelor de alb# "fluturi albi", "doritul soare", "anii trec tori", "soarele rotund i palid", "ntinderea pustie", "umeri dalbi8, "fantasme albe", "lungi troiene calatoare". 3escoperim si un epitet al verbului "voios rasun clinc"ete" care prin notaia auditiva dinamizeaz ntregul tablou. Se observa predilecia pentru inversiunea epitetului, care accentueaza notaiile tabloului. Personificarea reprezinta un mi+ioc artistic important mai ales n prima si n ultima strofa, prin nsufletirea unor elemente ale naturii care dobandesc trasaturi ale lumii vii sau umane# "iarna cerne norii", "fulgii zbor", "cu o zale argintie se mbraca mandra ara", "doritul soare dismiarda". 6ltima personificare umanizeaz iarna, care daruieste oamenilor si bucurii. Comparaia bine reprezentat n poezie sugereaza aspectui difuz al luminii ndepartate a soarelui, ivit fugitiv dintre nori# "Soarele rotund si palid se prevede pintre nori 5 1a un vis de tineree printre anii trecatori", dar ne face s percepem usoara tristee a poetului gandind cu regret la trecerea anilor tineretii. 1omparaia "1a fantasme albe plopii nsirati se pierd n zare" accentueaza aspectul de pustietate lipsita de viaa, n care au ramas numai umbrele plopilor pierzandu-se n zare ca un sir de suflete ratacitoare. Se subliniaz imaginea de sfarsit de lume datorata caderilor masive de zapada si sentimentui de spaima pe care l traieste poetul. 1omparatia ".ulgii zbor, plutesc n aer ca un roi de fluturi aibi" sugereaz cu multa gingasie zborul fulgilor de nea asemenea unui "roi de fluturi albi". Personificarea fulgilor se accentueaza prin aceasta comparatie cu un element al lumii vii, plin de viaa si de miscare. Repetiia are rolul de a relua si sublinia cuvinte. sunete care dobandesc o mare fora de sugestie# albul tabloului, ninsoarea abundenta, lipsa oricaror semne de viata, de miscare '"fara urme, fara drum"(, sentimentui trecerii timpului '"printre nori, printre anii trecatori"(. Enumeraia asociata cu alte mi+ioace artistice, nsumand detalii semnificative, accentueaza caracterul atotstapanitor al iernii# "/iua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara0", "2ot e alb pe camp, pe dealuri. mpregiur, n departare." Metafora: "9ceanul de ninsoare" sugereaza nemarginirea alba, facand ca tabloul sa se amplifice n adancime.

Prozodia
Masura versului este ampla, :;-:< silabe i contribuie la amplificarea dimensiunilor tabloului, la sugestia neclintirii acestuia. *ima mperec"eata confera o muzicalitate discreta, armonizata cu conturul n tonuri uoare, iar ritmul tro"aic creeaza o leganare ncetinita a versului, usor monotona, insoind caderea continua a zapezii. =l accentueaza sentimentele de tristete, nelinite, spaima din primele strofe ale poeziei.

Pastel
2ermenul "pastel", preluat din artele plastice, desemneaza un tablou realizat n tue palide, delicate, abia creionate. Accentul cade pe imaginile vizuale statice. Poetu) Vasile Alecsandri este considerat drept creatorul acestui gen n literatura romana prin ciclul de "Pasteluri". Poezia "larna", descriind un tablou din natura n anotimpul alb, e!prima sentimentele de neliniste, spaima sau bucurie ale autorului fata de peisa+ul contemplat. Poezia contureaza imaginile vizuale ale tabloului de iarna cu a+utorul unui limba+ plastic e!presiv, n care predomina substantivele si ad+ectivele, dobandind valori stilistice deosebite 'epitet, comparatie, metafora etc.(. Poezia este o descriere n versuri surprinzand trasaturile caracteristice ale peisa+ului n timpul iemii 'ninsoare abundenta, pustietate, soare palid(. Prin contemplarea acestui tablou de iarna, poetul si e!prima propriile sentimente legate de peisa+ul descris, deci pastelul este o poezie lirica.