Cainele si catelul

De Grigore Alexandrescu
Tema
Fabula "Cainele si catelul" de Grigore Alexandrescu satirizeaza dorinta
celor care vor sa panvina prin orice mijioace, sa ajunga puternici prin
ipocrizie, aroganta si amenintari. Autorul pune n discutie prin
intemnediul personajelor sale, ntruchipate de animale personifcate,
principiul egalitatii ntre semeni.
Titlu
itlul subliniaza con!runtarea n planul ideilor dintre cele doua
personaje, c"inele si catelul. #le se a$a n antiteza si reprezinta niste
tipuri umane generale, pe care le putem ntalni si astazi si totdeauna.
C"inele este un simbol pentru omul nesincer, al carui tel ascuns n
spatele unor vorbe !rumoase, dar ipocrite, este sa parvina, sa ajunga
n randurile celor puternici. Catelul ntruchipeaza pe omul naiv, care
da crezare cu usurinta cuvintelor !rumoase si promisiunilor nesincere.
Universul operei
Fabula ncepe cu vorbele arogante ale dulaului %amson care si
exprima indignarea !at &'&i('g a de pretentia celor mai puternici,
precum lupii, ca "pretuiesc ceva" prin originea lor nobila. #l considera
ca acest aspect este o ntamplare si apreciaza cu !alsa modestie) "si
eu poate sunt nobil, dar s*o arat nu*mi place". +n !elul acesta, el critica
lipsa de modestie a celor mai puternici decat el.
+n sprijinul afrmatiilor sale, aduce exemplul tarilor civilizate n care
exista egalitate. Cum societatea este n schimbare ,"lumea se
ciopleste"-, asteapta ca progresul sa se mani!este si in societatea
noastra unde, din pacate, exista multa aroganta din partea celor
puternici) ".umai pe noi mandria nu ne mai paraseste". /entru a f cat
mai convingator n ceea ce sustine, el aduce n discutie propriul sau
exemplu. #l afrma cu
tarie si cu !alsa modestie ca i !ace placere cand este considerat un
om obisnuit si
fecare i se adreseaza cat mai simplu) "festecine stie 0 C*o am de
bucurie 0 Cand toata
lighioana, macar si cea mai proasta, 0 Caine sadea mi zice, iar nu
1omnia voastra".
+n acest moment intervine povestitorul care priveste scena din
exterior, aducand cateva precizari legate de timp si personaje) "Asa
vorbea deunazi cu un bou oarecare
%amson, dulau de curte, ce latra !oarte tare". /rin cateva cuvinte, sunt
portretizate
sumar cele doua personaje prezente) "un bou oarecare", !ara
identitate precizata, un
animal puternic, dar tacut, care nu intervine n discursul celuilalt.
%amson este defnit
drept "dulau de curte", mai putin puternic decat boul, dar mai
zgomotos. #l vrea sa atraga atentia asupra sa si asupra ideilor pe care
le sustine.
%cena este animata de interventia lui %amurache care, incurajat de
cuvintele promitatoare ale lui %amson, paraseste pozitia lui de "simplu
privitor", ntr*un elan de
!raternitate. #l "%*apropie ndata 0 %a*si arate iubirea ce are pentru
ei) 0 2Gandirea
voastra, zise, mi pare minunata, 0 si simtimentui vostru l cinstesc,
!ratii mei.3"
+ncantat de ideile expuse de %amson, el si arata admiratia !a!a de mai
puternicii ograzii, tratandu*i de la egal la egal, ca pe niste !rati.
Afrmatia lui %amurache starneste m"nia lui %amson, uimit de
ndrazneala bietului catel. /e un ton jignitor, i raspunde amenintandu*
l cu bataia) ".oi, !ratii tai, potaie4 0 5 sa*f dam o bataie 0 Care s*o
pomenesti." #l restabileste di!erenta de rang si putere dintre ei,
coplesindu*l pe
%amurache cu jigniri pentru lipsa de respect pe care le*o aratase)
"Cunosti tu cine
suntem, si ti se cade tie, 0 6ichea nerusinata, ast!el sa ne vorbesti7"
incercarea sarmanului catel de a se justifca este taiata cu autoritate
si dispre!, dulaul explicandu*i cu aroganta adevaratul sens al
cuvintelor sale) "Adevarat vorbeam 0 Ca nu iubesc mandria si ca uresc
pe lei, 0 Ca voi egalitate, dar nu pentru catei". 8orala este simpla)
dulaul dorea egalitate cu cei mai puternici decat el, iar n !ata celor
slabi dorea sa mentina di!erenta de pozitie sociala, ca o certifcare a
puterii sale.
Moduli de expunere
.aratiunea este realizata prin succesiunea de secvente care tin de
ntamplarea petrecuta, transpusa n lumea animalelor.
Dialogul ramane modul de expresie dominant si prindpalul mijioc de
caracterizare
a personajelor. 8odul n care acestea vorbesc, tonul si atitudinea lor
re$ecta n chip
expresiv !elul n care gandesc si sentimentele lor. 9eplicile vii
dinamizeaza naratiunea,
transpunand ntamplarea ntr*o mica sceneta, plina de viata si umor.
Descrierea este utilizata putin, n cateva notatii legate de
caracterizarea personajelor, surprinzand plastic gesturi si atitudini)
%amson, "dulau de curte", "latra
!oarte tare": %amurache "sedea la o parte 0 Ca simplu privitor".
Personajele
Samson simbolizeaza dorinta de parvenire vadita n discursul
nesincer prin care cauta sa*i impresioneze pe ascultatorii sai.
8inciuna l ajuta sa*si sustina ideile si pozitia pe care o doreste egala
cu a celor mari, cei de rang boieresc. Afsand o !alsa modestie, el
cauta sa atraga multimea de partea sa, iar prin tonul s!oraitor, bazat
pe argumente de ordin social*politic ,"lumea se ciopleste", "+n tari
civilizate 0 #ste egalitate"-, el vrea sa*i convinga pe cei simpli, care nu
cunosc bine situatia si pot f usor manevrati si pacaliti de !alsii
politicieni. #l sustine egalitatea ntre semeni, ceea ce se dovedeste a
f, n fnal, o minciuna.
Samurache este cel care cade prada primul ipocriziei si !alsitatii lui
%amson. .aiv si ncrezator, el este atras de cuvintele promitatoare ale
dulaului "care latra !oarte
tare". Credulitatea sa va f sanctionata cu asprime chiar de %amson,
care i precizeaza
pe un ton jignitor ,"potaie", "lichea nerusinata"- si plin de amenintari
,"; sa*ti dam o
bataie 0 Care s*o pomenesti"- care este adevaralul sens al cuvintelor
sale) "Ca voi
egalitate, dar nu pentru catei". #l i arata ast!el ca i dispretuieste pe
cei mai slabi
decat el, pe care vrea sa*i mentina n starea lor de supunere !a!a de
cei puternici. Cand %amurache si arata sentimentele de admiratie si
!raternitate !ata de puternicul %amson, este repede pus la punct
pentru ndrazneala lui de acela care doreste egalitatea cu cei "de
neam mare". %amurache, al carui nume sugereaza un om slab si naiv,
greseste numai n masura n care crede promisiunile mincinoase ale
lui %amson si nu asteapta sa vada !aptele acestuia, care sa*i probeze
cuvintele.
Al treilea persona< este "un bou oarecare", un personaj neutru, care
nu intervine n discutie. #l este un simplu martor al ntamplarii. /rin
puterea fzica pe care o are, el
este considerat de %amson ca !acand parte din randul celor puternici,
find un parvenit
recent. #l asculta cu nepasare cuvintele lui %amson si !aptul ca nu
participa la discutie
poate demonstra ca reprezinta clasa nobililor, dar nu prin nastere, asa
cum sunt vechii
boieri) "lupii, ursii si leii", pe care %amson i dispretuieste. Faptul ca el
nu sare nici n
apararea lui %amurache poate confrma ca este, n mod tacit, de
partea lui %amson.
=n critic observa cu justete)"2%amson, dulau de curte ce latra !oarte
tare3, e un demagog, asemenea atatora care voiau egalitatea celor
mijiocii cu cei mari, dar n nici un caz cu cei mici. Felul cum tipul se
desprinde ndaratul animalului care*l simbolizeaza, !elul cum boul se
identifca cu parvenitul, ori vulpea cu demagogul liberal creeaza un
comic scenic."
Prozodia
>ersurile cu o masura inegala poarta amprenta dialogului, transpun
sentimentele pe care le traiesc personajele) !alsa modestie transmisa
prin versuri ample, s!oraitoare si accesul de manie si uimirea redate
prin versuri scurte.
1ialogul nu este segmentat prin stro!e, pentru a f cat mai natural.
9ima este n general mperecheata, poetui nerespectand*o totusi n
jocul fresc al replicilor. >ersurile care exprima cuvintele lui %amurache
au rima ncrucisata. parca pentru a f n discordanta cu spusele lui
%amson. ?ntreaga prozodie devine un mijioc care se adauga n
nuantarea dialogului, n realizarea unei libertati de expresie. 9itmul
!abulei este neregulat, exprimand tonalitatea di!erita a dialogului, a
sentimentelor protagonistilor.
Fabula
Aceasta poezie reprezinta o !abula, respectiv o creatie epica
povestind o ntamplare prin intermediul unor personaje animaliere.
Creatia satirizeaza ipocrizia si parvenitismul, cu scopul de a le
ndrepta. %tructura atesta existenta !abulei, poezia avand doua parti)
ntamplarea si morala sau nvatatura, existenta la s!"rsit si separata
de prima parte printr*un spatiu. Aceasta creatie, bazata pe dialog, are
caracterul unei mici scenete. Alegoria reprezinta procedeui prin care
ghicim ca oamenii se ascund n spatele mastilor de animale pentru a
critica idei si sentimente) !alsitatea, minciuna, vorbele goale !ara
acoperire ?n !apte, naivitatea etc. /ersonifcarea ramane fgura de stil
centrala prin care se realizeaza acest trans!er dinspre lumea
animalelor spre lumea oamenilor, cu toate de!ectele care exista aid si
pe care !abula ni le dezvaluie pentru a ne atrage atentia si a le
ndrepta.
Realizarea artistica
6imba vorbita, cu accente populare ,"dobitoace", "neam", "se
ciopleste", "festecine"- sau neologice ,"civilizate", "egalitate",
"capritii", "nobil"- subliniaza alternanta de registre corespunzatoare
oamenilor simpli sau celor puternici, boierilor.
9eplicile personajelor, pline de naturalete, realizeaza un dialog viu,
plin de umor,
la care concura constructiile exclamative ,"Cat mi sunt de urate unele
dobitoace, 0@...<
Care cred despre sine ca pretuiesc cevaA": ".oi, !ratii tai, potaie4"- sau
interogative
,".oi, !ratii tai7", "e*ntreb eu, ce ziceam7"-. Formulele de adresare,
depreciative,
accentueaza umorul) "potaie", "lichea nerusinata".
Figurile de stil utilizate in mod echilibrat con!era si ele nota unui stil
viu si natural
prin care animalele dobandesc nsusiri umane, printre care si de!ecte
pe care autorul le critica. %amson este echivalentui omului ipocrit,
%amurache reprezinta omul naiv, iar boul arf martorul nepasator.
Personifcarea este fgura de stil dominanta.
Epitetele evidentiaza sugestiv trasaturi ale personajelor sau ale
actiunilor) "Gandirea @...< mi pare minunata": "capritii desarte":
"raspunse %amson plin de m"nie": "lichea nerusinata", "caine sadea"
etc.
Comparatia accentueaza postura unor personaje) "sedea la o parte 0
Ca simplu
privitor".
Repetitiile scot n evidenta idei si sentimente cum ar f egalitatea,
!raternitatea)
"gandirea voastra... 0 si simtimentul vostru l cinstesc, !ratii mei": ".oi,
!ratii tai7",
".oi, !ratii tai, potaie4".
Enumeratiile accentueaza ipocrizia discursului) "unele dobitoace 0
Cum lupii, ursii, leii si alte cateva": "oate iau o schimbare si lumea se
ciopleste".
Figurile de stil subliniaza si ele oralitatea stitului, naturaletea
dialogului, care
son!era !abulei caracteristicile unei scenete.
Ceea ce constituie esentialul acestei !abule a lui Grigore Alexandrescu
este, n opinia criticilor) "dubla atitudine si alternare de limbaje a lui
%amson, "dulau de curte ce latra !oarte tare". 1in atitudinile deosebite
* amical de!erenta !ata de bou si aspra !ata de catel * din con!runtarea
!razelor sonore si nsirate cu usurinta cu cele c"teva vorbe repezite cu
care e pus la locul lui catelul, se deseneaza tipul. @...<
1upa exemplul lui 6a Fontaine, Alexandrescu trans!orma !abulele n
mici scenete, nu numai intensifcand dialogul, ci urmarind pas cu pas
actiunea personajelor si
reprezentandu*le gesturile si mimica."