Bezmeticirea

Este o forma de patologie sociala. Scapate de sub controlul matcii familiei, albinele accepta mai multe false matci. Bezmeticirea este declansata sau oprita de prezenta sau absenta botcilor sau a matcii. Botcile luate in crestere de un stup bezmetic nu sunt insa viabile intrucat larvele de trantor nu se pot hrani cu laptisor de matca si mor in primele zile de evolutie. In cazul familiilor bezmetice solicitarile sunt atat de puternice si dominante incat blocheaza toate celelalte functii cum ar fi: culesul, claditul, apararea etc.

Semnele bezmeticirii
1. lipsa puietului necapacit;

2. ouale (partenogenice depuse neregulat (pe peretii celulelor, cate ! sau " in
aceeasi celula ;

3. bazaitul plangator;
#. puietul de trantor este depus razlet in celule mici, alungite si bombate (daca este compact el provine de la o matca trantorita ; 5. un numar mare de botci, de calitate inferioara, mici, cu peretii subtiri, continand putin laptisor, amplasate pe mai toti fagurii, indicand o lucrare tipica de salvare.

Metode de recuperare a familiilor bezmetice

$estabilirea coloniei bezmetice se face prin mai multe metode. %esfiintarea lor se face totdeauna la inceputul primaverii si toamna tarziu cand, colonia se muta de pe vechiul loc si dupa o usoara afumare si ciocanire a peretilor albinele sunt scuturate. Ele se vor intoarce la vechiul loc si vor intra in stupii vecini unde sunt primite (vin cu gusa plina . In orice stupina se pierd anual cam #& din numarul coloniilor (din cauza bezmeticirii, ingri'irii nerationale etc. . (amiliile bezmetice aparute pe timpul iernarii se desfiinteaza, prin scuturarea albinelor la oarecare distanta de stupina (intr)o zi calduroasa , culegatoarele fiind preluate de stupii invecinati. *ele aparute pe timpul verii, daca au albina multa, pot fi recuperate. Metoda transvazarii unei larve +etoda mutarii unei larve mai mici de " zile dintr)o colonie normala da rezultate bune cu conditia ca bezmeticirea coloniei sa nu fi depasit ! saptamani (adica sa nu aiba puiet capacit de trantori provenit din ouale depuse de albinele trantorite . Se vor strica toate botcile, lasandu)se 1)! cladite mai de curand, din care se vor elimina larvele, pe locul lor fiind transvazate larve corespunzatoare, luate din cuibul unei colonii normale.

Metoda stupului nou (Hristea) ,legem un nucleu cu matca si, cu !# ore inaintea lucrarii, uniformizam mirosurile, colonia bezmetica si nucleul primind deasupra ramelor cateva bobite de naftalina. ,poi, ducem stupul bezmetic la -.)/. m departare. %eschidem stupul bezmetic si alegem ramele cu provizii si fara puiet de trantor, le scuturam in stupul de provenienta, dupa care le mutam intr)o cutie de stup noua prevazuta cu podisor, avand gri'a sa nu ramana nici o albina pe ele. ,sezam stupul nou, cu fagurii scuturati, pe vechiul loc ocupat de colonia bezmetica si introducem nucleul cu acelasi miros, format din !)" rame cu puiet, albina si matca, de o parte si de alta a cuibului plasand ramele ce au apartinut familiei bezmetice. Introducem matca intr)o colivie automata si inchidem stupul astfel format. 0e intoarcem la stupul bezmetic si ii scuturam in iarba toate albinele ramase pe fagurii cu puiet de trantor, rame ce vor fi date la reforma. ,lbinele bezmetice venind acasa si gasind o colonie ce are acelasi miros ca al lor si regina, nu mai lasa albinele ouatoare sa depuna oua si chiar le ucid. 1 parte din ouatoare nici nu mai vin acasa sau chiar daca se mai intorc vor fi ucise. In cazul in care nu dispunem de un nucleu, albina stupului bezmetic va fi preluata de vecinul sau, prin scuturarea albinei sau prin folosirea metodei cu ziar. Metoda Atanasiu Se scot ramele cu albina si se scutura la o distanta apreciabila, apoi se introduc in stup (fara albine , si se aduce o matca tanara imperecheata (in colivie . 2soara stropire a ramelor si a populatiei din stup cu sirop de zahar diluat, simplifica lucrurile. ,lbinele ouatoare, fiind mai greoaie, nu mai pot reveni la stup, de la locul unde au fost scuturate. Metoda Condurache

In ziua 1
,lbinele se lasa !# de ore: fara hrana si fara rame.

In ziua a 2-a
Se introduc: un hranitor uluc cu sirop (administrat zilnic si o matca tanara imperecheata (in colivie , fi3ata pe partea de 'os a hranitorului uluc.

n ziua a ")a!
$ecoltam fagurasul cladit cu celule de trantor pentru ca albinele sa poata creste un altul, de data aceasta cu celule de albine lucratoare. ,paritia fagurasului cu celule de lucratoare constituie indiciul ca matca a fost acceptata. +atcile false dispar si este momentul ca matca sa fie eliberata. $estituim fagurii cu miere si pastura, cei cu celule de lucratoare si a'utam familia cu 1)! rame cu puiet capacit. $estul ramelor deformate le trecem la reforma. ,ceasta metoda da rezultate foarte bune. Metoda "ra#an

,lbinele bezmetice se stropesc, pe inserat, cu o solutie apoasa de valeriana %upa terminarea operatiei de stropire se introduce o matca libera intre albine si se inchide stupul. Metoda Marza %upa ce ramele au fost rarite la circa ! cm, se introduce pe urdinis o bucata de sugativa de circa 1. 3 1. cm, peste care s)a turnat 1-)!. picaturi eter si se inchide urdinisul. %upa apro3imativ - minute se deschide stupul si se formeaza din nou cuibul. $egina este introdusa atunci cand albinele, anesteziate si cazute pe fundul stupului, ocupa fagurii si isi reiau activitatea. Metoda $erret-Maisonneuve ,lbinele ouatoare accepta matca doar atunci cand vom folosi o matca ce s)a nascut cu ma3imum ". de minute inainte. 4a iesirea din botca a matcii ii dam drumul, fara alta precautie, prin gaura hranitorului si dupa 5)1. zile vom constata noua ponta. ,lbinele vor face sa dispara ouale si larvele de trantori, si vor lichida albinele ouatoare, ramanand doar nimfele capacite pana la eclozionare. Singura dificultate este sa dispunem de o astfel de matca la momentul dorit. %aca introducem o botca ea va fi distrusa. %in fericire e3ista si aici o solutie: sa infasuram botca matura, pentru a rezista la manipulari, in hartie de aluminiu, lasand liber doar discul pe care matca tanara il va decupa la iesire. ,lbinele nu vor mai putea distruge aceasta botca iar varful acesteia este foarte solid asa incat matca va iesi si va fi primita. %upa acceptare este bine sa se dea familiei o rama cu puiet in eclozionare, pentru asigurarea doicilor necesare. Metoda %artolomei (amilia bezmetica este asezata deasupra unei alteia normale, peste care s)a pus o plasa de plastic, dupa ce in prealabil i s)a scos si inlocuit toti fagurii cu puiet, iar intr)un hranitor sau intr)un fagure s)a asigurat apa pentru !# de ore, timp in care, substanta de matca din familia de 'os face ca albinele ouatoare sa fie readuse la normal sau sa fie omorate de celelalte albine. %upa "/ de ore se scutura albinele de pe fagurii familiei bezmetice peste cei ai familiei normale, fara nici o pierdere de albina. 4ocul familiei bezmetice trebuie sa ramana gol pentru a nu atrage fostele albine la vechiul loc.