Apicultu~a

in ROllltinla .

Revisti lunarl de schimb de experient! ,i

Indrumare metodologicl apicoll editatl de
Alociatia Crescltorilor de Albina din Republica
Socialistl Rominia

A nul

LX I

* nr.

septembrie

1986

CUPRINS
I. RECEANU: Pregatirea
albine fara pierderi.

iernarii

fajniltilor

de

M. ~TEF ANESCU : Curb a de rolre Ia albine un nou concept in. apicultura.

AI. JGUMA:

Hranirea

'10

P. AGACHE:

Tropilelapsoza.

de completare

13

O. STOIA:

15

L P ADUREAN:

Cauze mici -

20

I. CAPISIZU-DELABIRCA:
Rastel pentru afumarea si pastrarea fagurIloc de rezerva.

22

N. PU~CAi;>U:

Topitor

Clerna

efecte marl.
-

presa

elastica

de ceara,

de blocarea

ramelor,
23

V. VASILACHE, I. VASILACHE : Dispozitiv

pentru confectiontat saltelute din papura.
DIVERSE

25

L G. BUZATU :Citeva

remedii apifrtoterapice.

26

* * *: 0 prestigioasa

27

S. BOD'OLEA: Amplu cadru .de dezbatere pe

.marginea evolutiei apiculturii \ rornnestl.

manifestare

stiintifica,

SEMNAL
30

I. MILOIU:

31

CALENDARUL APICULTORULUI

32

i;>TIATI CA...

Va recomandam

doua carti

utile.

Cop e r t a I-a: Zilele insorite din luna septembrie

of era conditii propice lucriirilor
de toamnii in stupine
(F 0 to: Pavel TANJALA)

In

atentia apiGultorilor

PREGATIREA fERNARIl FAMILlllOR DE ALBINE' FARA PIERDERI

Ing. Ion RECEANU .

ma qhemul de iornii, cantitatile'de proFamiliile de albine adapostite si inoizii: necesare pe durata sezonului regrijite corespunzator
de oameni au
ce, adicii cel puiiti 12-.:....16kg miere $i
conditii de viata fsi de activitate mai
. bune' rata de dele' din natura. Ca ur2-~ kg pastura,;
mare, ele dau mai rnulta miere, ceara
,-;- odatii cu racirea n'optilor, alb{nesi alte .produse-marfa. Irr-acelasi itimp, . nele i$i desiiisoarti activitatea pe jagurii
albinele pot fi Iolosite rational la podin dreptul urdinisului ; cum insa falenizarea cuIturilor agricole entomofimiliile de albine benejiciazii toamna,
Ie, inscopul obtinerii, pe aeeasta eale,
in unele localitati, de un oarecare cua unor irisemnate productii suplimentales de intretinere, ele iiepoziteczii necre de seminte, fructe si legume. Pentni
torul $i polenui din natura in jf1gurii
atingerea acestor obiective se impune,
din cuib. In felul acesta miitcue nu
in primul rind, crearea unor anumite
mai au unde sa depuna ouii $i curind
conditii care sa asigure iernarea fase va ajunge la asa-zisa "bl~care a cuimilillor de albine fara pierderi si stiburilor", adica La ocuparea celuleior
mularea dezvoltarii lor 1a inceputul
din juml elipseLor de puiet cu proviprimaveriiv Numal in felul acesta ele
zii. Astjel, $i familiile d:e albine puter-,
VOl' ajunge sa aiba pe timpul eulesunicein. timpul veri'i pot deueni pina' La
rilor de productie un mare numar de
albine culegatoare pentru valorifiicarea
sfiritu
totunmei slab lOpulate, stare
economica a' neetarului -si polenului
in .care, cum s-a ariitat mai sus, vor
oferite de flora spontana si cultivata.
ierr;.a pe boza unui consum sporit de
Se intimpla de' multe ori ca toamna
provizii, cu organismul uzai $i pretlisunele ~f'amilii de albine, din anurnite
pus la ooli, oiaia scuTtafa ~,a.;
motive, sa slabeasca considerabil, tot. =zr: miitcile
unOT jamilii de aLbine
odata si .rezervele de harna pentru iarsint epuizaie $i astfel nu-si mai pdt
na sint rnult reduse. Ca urrnare, madesji;i$u1'Q.0 actioitate normalii de ouat
rirea.puterii farmliilor de albine sitnin perioada de toanma, deci cu atit. mai
tregirea rezervelor de hr~na' pentru
puiin. La sfiT$itul iernii ~i-la incepuiui
sezonul rece, au devenit lucrari esenprinuuserii oiitoare.
tiale pentru asigurarea uneia din prinPentru inlaturarea acestor stari acipalele conditii de iernare, fara .piernorrnale este necesar sa se ia urmaderi, reducerea eonsumu1ui de provitoarele masirri :
zii in aceasta perioada, deci si a uzurii
1. Strirntorarea cuiburilor la numaorganismului pentru a dezvoltare timnil de faguri ocupati de albine, cu aju- ,
torul diafragrri.elor 1? stupii orizontali
purie a lor in primavara urrna toare.
si cei verticali eu un singur earp si
Totodata, interventiile in' cuiburile fa~
prin reducerea numarului de eorpuri
miliilor de .albine se impun pentru a
la stupii rnultietajati. 0 data eu aceasse preintirnpina "91.aIte stari nedorite :
-" unele .familii de albine nit au in ' ta lucrare se asigura si cantitatile de
provizii 'necesare pe intreaga 'perioada
jagurii pe care se VO?'restringe si for-,

.'

tiile multor crescatori de albine cu exde iernare, cu miere fluida sau faguri
perienta in aceasta privinta sint oglincu miere de la rezerva stupinei, anudite in tabelul 1.
me 'creata in aeest scop sau eu f~guri
cu miere ridicati din cuiburile IamiliTabeLull
ilor de albirie u~de acestia prisosesc si
prin descapacirea (dupa diafragrna la
Consum in medic pe duj-at a ier-ni i
stupii orizontali I~i cei verticali cu un
Numar de a lb inej fa mi lie
kg miere{
kg miere/
I la intra rea in i ar na
corp sau in corpul inferior Ia eei mula lb ine
fan{ilie
tietajati) fagurilor
ee contin putina
miere. Lucrarea- trebuie ef'ectuata 'catre
0,4020000
8
seara, cu urdinisurile mie~orate,. pen0,30
9
30000
tru a se preveni iscarea furtisagului
'0,25
10
40000
Intre albine si descapacirea unei suprafete de celule cu miere care poate fi
ridicata de albine ill noaptea urma'Se poate trage deci concluzia di fietoare.
care stupar, fie el incepator sau avan2. In localitatile unde albinele besat, este' interesa't si trebuie sa ia rnaneficiaza de ~ bun cules de intretisurile pentru a intra in iarna cu fanere si continua sa creasca puiet, sa
miiii de albine puternice, in interesul
se introduca - 0 data la 8-10 zile, in
lui si al economiei apicole.
3. Pentru iarna, dar rnai ales la sfireuiburile fafniliilor de albine intretisitul ei ~i -inceputul prlmaver ii (cind
inute in stupi orizont';lli si verticali eu
incep sa creasca puiet), in afara de
un singur corp, cite un fagure gol,
miere, albinele au nevoie de polen sub
cladit regulat, stropit cu apa induleita
forma de pastura. Pentru aceasta, stusi in care albinele au crescut deja 2-3
parul trebuie sa controleze daca fiecare familie are cel putin 2 faguri eu
generatii de p\liet. La familiileintretin ute in stupii multietajati. cu doua ,- pastura ~i daca celulele aeestora sint
acoperite cu miere capacita. Familiile
corpuri, lucrarea se realizeaza prin inlipsite de' aceasta importanta rezerva
versarea corpurilor respective.
de hrana VOl' primi faguri cu pasture
Trebuie retinut faptul ca familiile de , de Ia rezerva stupinei.
albine puterniee .consuma in sezonul
4. Matcile necorespunzatoare din diferite motive sa fie inlocuite eu rnatci
reee mai putine provizii in comparatie
tinere, ridicate din nucleele sau famicu familiile slabe. Totodata ele se dezliile ajutatoare anume create in .acest
volta mai bine in prrmavara, devenind
scop, sau cu-matci selectionate, indemne
astfel capabile sa valorifice in conditii
Ia boli, produse de statiile zonale de
optirne culesurile timpurii. Familiile
crestere si selectie ale Institutului de
eercetare ~i productie pentru apiculde albine slabe produc in ghem, in petura,care se pot .procura prin filialele
rioada de iernare, caldura necesara suAsociatiei Crescatcrilor de Albine din
pravietulrii lor pina -la reveriirea- timjudetele respective.
pului frumos si a culesului din natura,
Lucrarile descrise pot fi efectuate cu
pe seama. unui consum mai mare de
usurinta de catre orice apicultor, chiar
provizii. Prin aceasta, organismul alf?ide cei eu mai putina experienta. Se
impune insa ea ele sa fie executate la
binelor in cauza se uzeaza mai repede,
timp, prin
cunoasterea si pastrarea
Ii se scurteaza viat a, iar in primavara
unei riguroase evidente a'starii tutudezvoltarea lor evolueaza asa de incet,
1'01' f'amiliilor de albine, astfel incit sa
incit nu pot valorifica economic culenu ramina nici una din ele nepregasurile timpurti. Cecetarile si observatita corespunzator ,pentru iarna.
2

.\

CURBA DE ROIRE LA A'LBINE*

I

. (Un nou concept in 'apiculturd)

Ing. Mihai N. ~TE}FANESCtr
Diversitatea metodelor si tehnologiilor de
crcstero a familiilor de albine, atit In unitatile socialiste cit si in sospodarule popuIatiei, conduc la 0 multitudine de parei-i si
solutii privind buna gospodarire a acestora.
In apicultur-a mai mult ca oriunde in zootehnie, imagiriatia
crescatorului
se rernarca a fi foarte fecunda, ceea ce de multe
ori prin generalizare,
aceasta creeaza greutat! in coordonarea activitatn
apicole.
Asa se explica faptul ca In prezent din
marile stupine
se pier de inca
un mare
nurnar de roi, necunoscindu-se
exact diverse- momente in dezvoltarba
familiei de
albine. De asernenea 'se mai pierd 'multe
matci la introducere
(chiar , daca au greutatea peste 180 mg si se respecta celelalte
coriditi! de "acceptaro - Iipsa puietului necapacit, -cules bogat, colivii de protectie, uniforrmzar! de mirosuri), iar realizarea productiei de .miere este data pe searna cantatatii de nectar existents, a condltrilor clima-.
tice si a calitatii (puterii) farniliei de albdne
exprimatajn
numar de spatii, fara :a se cunoasto care este puterea optima.
Totodata
se afirrna cottdian ca familiile
foarte puternice ' ar fi capabile sa adune cea
mai ma-re cantitate
de miere raportat 1a
greutatea materialului
biologic, dater-ita numarulul mare de culezatoaro
si asigurtirii
unor conditii de microclimat
in in.teriorul
stupului, propice dezvoltartt
fami1iei, chiar
daca in realrtate- nu se Inttmpla asa, deoa- .
rece nici familiile foarte puternice
(peste
H 8patii = 4,150 kg, nici cele slabe (sub
5 spatii ~ 1,5 kg albina in cuib strins) nu
sint cele rnai productive.

Se observa Insa ca intre cele doua limite ....

(5 spatii - 14 spatii) exista un ecart foarte
mare si pina in prezent nu s-a dernonstrat
care este valoarea optima a dezvoltartt familiei de albine, care poato fructifica
la
maxim culesul, far a a intra in frigurile roitului. '.
C. Antonescu citeaza la pag. 121 - tabelul nr. 6 in cartea
sa "Albinele
si.;
noi", ca 0 familie de 50000 albine (5 kg)
aduna pe zi 0 cantitate de. miere de 8 ori
-mai mare decit 0 familie de 20 000 albine
(2 kg),' nespecificindu-se
care este diforenta
pe 'perioada ,un ui cules.
BeUepsch Crist (Gerrnania) arata ca 0 farnilie de 4 funti aduna intr-o zi 0 cantitate
oarecaro de miere in functie de bogat~a
culesului, dar 0 familie de 6 funti in aceleasi conditir aduna de patru ori mai multa
mieno, iar una de 7 funti de ,cinci or i mai
rnulta decit prima.
Conform masuratorllor personals confruntate si cu alte date din literattira de specialitate citate .de Porcolab .Rodica (proiect
de diploma 1.983), am ajuns la concluzia ca
o familie de albinevde 6 kg aduna de'!5ase
.ori mai multa miere Intr-un cules, decit
alta de 1,5 kg, desi ea este doar de patru
ori mai populata (6: 1, 5=4) (fig. 1 si tabelul. 1).

* Fmgment din lucrarea

cUl'surilor
postuniversitare
in apicultun'i, 198'5.

de absoloire
a
cu specializarea

7; a bel

uL

Productla
Specificari

de miete si puterea lamiliei de albine

2

.r

PR

PE

Date person ale

numar ind ivizi

greutatea f'amiljoi
de albine- (kg) G
cantitatea de miere
adunata la un cules
(kg) C
procente G 0/0
C

15000'

30000

45000

1,5

3,0

4,5

7,0

19,0

300'
' ,

100
100

200
280

300
430

----

60000

41500

22500

4150

2250

42,0

27

23

400
600

277
386

150
328

6;0'

,.
3

kg

mlere
fam
42

................ :.....

1[,

15000.
5 .

30 000

1,5000

60000

r 81110

1.5 2,25

. /f14115
~4.5

PUTEREA

20
6'

FM";,

NR. lNDiVIZI
NR. RAME (QS'300)
KG. ALBINA

Fig. I '-

~urba

de roire la albine

'T _ tangenta ; . DR - dreapta re~lii; DC - dreapta compensatii; DT - dreapta

teoretica ; PR _ prag critic de roire ; PE punct de echilibru ; S - sageata ; CO s i CA
_ .catete; a
raza cicloidei cr ; t - un ghiul de roire : 0
date personale.

~e-

Considerlnd
ca datels prezentata 'slnt
prezentative
pentru specia
Apis meliifica
carpatica, am obtinut prin dernonstratie grafica si analitica, doua rezultate foarte apropiate privind .pragul de roire" (prezentat
In fig. 1 = PR) si punctul de 'ecl1ilibru (PE)
In dezvoltcirea familiei de alblhe astfel :
PR = 4,150 kg albina tica
4,148 kg albin a tica

prin metoda. gra-

a = raza eurbei
t

unghf de retire

DC

dr eapta

cornpensata

CR

= curba de roire

In cazul clnd .punctul de -pe curba.nu corespunde cu cercul ce: genereaza. eicloida,
atunci: CR Y = a-c cos t

prin metoda analic = distanta

la ciclo.da
I

(14 rame format 435 X 300 In 'cui'b str ins)

PE
2,250 kg albina - prln mtoda grafica
2,200 'kg albiria - pr:in metoda analitica
(8 rame
format
435 X 300 in cuib istrins)

METODA

GRAFICA

(fig. 1)

Sepune Intrebarea de ce 0 familie de al- '

'bine de patru ori mai : populata decit alta "
. produce de sase ori mai multa miere si ~
nu de patru ori Cum ar fi normal conform
DT (dreapta teoretica) ?
a) s-au reprezentat pe calc milirnetrjc valorile cunoscnte .
-

pe ordonata

Y: productia

exprirnata in :

kg miereJ.familie

kg miera/kg albina
pe abscisa X : puterea
in,:'

familiei expr imata

/

Din analiza rapoartelor kg miere/kg albina

(reprezentate
in fig.. 1 CO, CA = catetele
triungb~urilor ce se tnscriu in zona .hasurata) rezulta 'ca din multi mea rezultatelor
numai -mtr-un singur caz .aceasta' valoare e
maxima si anume:
1,44 cind CO=
rind graficul DT
1,71 cind CO
. rind graficuf

ceea "ce rezulta

tat cind I(,(, cc ' 550

conside-

3,6 CA

2,1 -

conside-

di

triunghiul

Lro. .comparatis

cu de;volt~r~a

mai apropiata

de ordonata

nurnar rarne

suprapunerea

kg albin a

(conform
cercetar ii
Aurel !VIaiaiu).

Pentru aflarea pantei graficului DR in vederea intersectfai cu curb a CR pentru detenhinarea

lui PR (pragul de roire) se traseaza dreapta compensata (DC).
Ecuatiile

dreptelor

smt :

CR Y

=
=

curba

generatii

aplatizindu-se

populatia

cu

pentru

de

intrepransa

albine
de

ing.

farniliei

in detrimentul

de roire, astf'el

Iar cresterca

stirnulenta

de cules,

FE" si PRdezvoltarea
ia amploaro

pragului
ment

doua

in:-

de

produc-

, 'dURa depa$irea

:ta

::'dupaacest

i,ntra: in" frigur ile

mo-

roitului,

p"r~cluctiei :de riliere este 'I).egli-

jabila (= 1 kg) (fig. J).

METODA ANALITICA

DT Y=X
DC Y

Intre
albine
tiei.

sa, cu~ba fiind

si peacest

trebuio facuta . hranirea

51 zile si 29 zile Inainte

OX

reprezen-

se observa ~a pe prima
pina la PE (cind dezalbine este sub 8 spaaduna mai rnulta miere .

numar indiviz!

obtintndu-so astfel doua grafice DR (dreapta reala) si CR (curb. de roire)

\

2,5'-

Analizind cicloida
parte a intervalului
voltarea "familliei de
tii) familia de albine

terval

==
DR

3,6' CA

m.X
a-a

m = tg

cos t

Pentru

alarea

se intersecteaza
uride : m =tgfi.

pragului

,gI1aficele:
::., 1,42

de roire
Y = ,a-cas

(PR)
t

mx

180-32

= -cos

. mxe- a-c

= ;3

cos t x

kg

mult de 8 spaW pentru

tar cos (180-32)

(32) = -0,85
a-c

cos t

4,148 kg

3,4 kg. 0,85

1,42

Pentru

aflarea

(PE) se tntersecteaza

E1W1ctuiui de echilib~u
graficele :
.

= mx-t-n mx-t-n = a=,c cos

a-c

.eos t

a -

c cos t -

m
5,3

3 kK

~,i5 ..0,88
1,12

-i]

I "

2,20 kg

oonrorm ~elo~ preze'Rtate\ mai sus se, pot

desprinde mai multe eoacluzii practice. pentru apicultura :
1~ pozitia optima pentru diafragmare
totala in 'cazul tehnolQ'giei de cre~tere cu fa;'
milii ajtitat@are Ia stupul orizontal pe ZtJ
__

-rame

(fgr:nat

435 X 300) este la nivelul

(5 ;

2) efectuarea
"roirii
artif'iciale" pentru
cresterea
efecti:vului' de: familh de albine.
atunci cind acestea au ajuns If dezvo1tarea.'

de 14 spatil (~R~;
3) stirnularea familiei de albine se impune }1lina la atingerea pundului ,(PEl cind
aeestea au 8 spatH:
.
~ 4Jcantitatea
maxima de miere exprimata in kg/kg albina se p~alizfaza cind dezvoltarea familiei de albine este de 2,250 kg;
5) . daca familia de albine careia treb1!lie
sa i se dea 9 rnatca

in\peI"echeata,

acceptarea
la compartimen~area

se pro~deaza

are mais

fel (ig 2) :
_ se extrage mierea marfa si se tmparte
familia in doua parti,
astf.el ca nici una
sa nu depa$easei'i B spatii ; .
_ de 0 parte se pune jumatatea j-amelor
din care
s-a extras
miere'
si tot puietul
ne.
II'
.
.
ciipadt, iar de:eea'laUa parte restul rameextrase '!1i puietul eapacit eu albina ace-

lor

peritoare ;.
_ matea se intl'Oduce in coli vie automata,
in i par;"tea puieiului capacit, iar deasupra ra. melor lateral matcii se asaza un servetel
impregnat In .alcool de 60 grade;
'I!) 'familiile [ntl'oouse la iernat sa cinUreasca 2,2fl0 kg si 19 kg provizii nefiind riecesare alte hl-anh1i,'
astfel ca in primavara,
I,.
sa iasa eu 6, kg provizti, pentru ca Ia aceste
'rezerve dezvottarea familiei demareaza 'rapid'

- "1;

cr:e~tetea matcilor sa se inceapa dupa

ee familia s-a' dezvoltat pe 8 spati! .1a in- '
fioritul cire~ului, iar spargerea cuibului se
face fii,ra riscuri ;
8) cintarul de control este indicat a se
aseza sub familia care are 8 spatii. FamiH~ie optitrie' pentru productie sint cele pe
. 14 spatii. ~ "
.
EFICIENTA ECONOMICA
Eficienta economiea se poate deterl11ina
lutnd in caleul comparatia
intre nUl11ar1jl
de roi ce se pot pierde prin depa!iirea pra.gulul de roire !i~ cantitatea de miere ce se
poate obtine in. .plus prin l11en1;inerea fami.Iiei de albine. Pentru 10roi scapati intr-o
stupina de 125 familii pierderea P = 4 36e lei
'beneficiul
(B) B = 10(436-26)= 4 100 lei
4100

.~

Metoda

'propusa'

de

largii

in

oenirui

de apicultori,

indezvolbar.ea

familiilor

pentru

a $ti sa intervinii

in

tea biologicii
terea

Fig. 2 - Introducerea
matcii : d diafragrna : m - rame miere extrasa ; pn J!luie't necapacit ; pc - puiet capacit.

$i implicit

cerinte10r

din

timpul

voUare a apicuUurii.

spriji~
ho-

in

national

optim,

pe -unitp--.

c(;mtribtLind

riispu~ind
programul

in

de a~bine;

randamentului>

ueniiuriior,

de

practici

momentel.or

tlirltoare

cre$tfffea

aeosebit

activitatea

nuL p.cestora, la' cunoa$terea

pentru

940/0

are 0 .arie

utilizare

a maselor

..

Rb = .:-'4360

?"Uta beneficiului

mpnpnj:Jnmdmm{).cm

u~ara
ei ast-

1a

cres-

acest

fel

d~.,

tiez-

Sa nu uitam

ca

septembrie este ultima luna cind mai-. putem

,

efectua

. HRANIREA

lucrare de .naxima ,importanta:

DE COMPLETARE
Alexe JGUMA

Hranirea de completare este 0 acsata sa ierneze' In .acest spatiu ea. v~

tiune . care trebuie sa faca parte oblimuri de foame in a doua parte a iergatoriu din tehnologia de crestere a
nii, desi 'a avut suf'icienta miere penalbinelor, astfel incit familiile sa aiba " tru a supravietui.
Deci se impune 0
rezerve suficiente pina Ia culesul de 'restr)1cturare
a cuibului, lasind in el
la pomii fructiferi
din aprilie-mai.
,numai 6-7 faguri. Aceasta inseamna
In ceea ce priveste perioada optima
indepartarea
c,elor 5-6 faguri cu miede com ple tare a proviziilor
pentru
re cu coroane, descapacirea lor dupa
iernare exista mai muIte opinii, literadiafragrna
si, eventual;
completarea
tura de specialitate
recornandind, in
rezervelor cu aIte cantitati de zahar -,
I marea
ei majoritate, "perioada de dupa
lucru care cere din partea apicuItoru.culesul de, la
floarea-soarelui,
adica
lui amator timp si rnunca in plus.
sfirsitul lunii iulie inceputul IUI aUr
2. Familiile de albin~ din zona de
gust. lata ce se intlmpla insa in realimunte si deal, care au participat
la
tate.
culesul de la floarea-soarelui,
oricit de
1. Familiile din zona de- cimpie se
slab ar fi fost acesta se intorc acasa
ana in aceasta perioada imediat dupa
cu, eel putin 5-6 rame miere capa, culesul de la floarea-sorelui
si posed a
cita in coroane si cu 10,-12 rame de
in cuib suficiente provizii de miere
albine. Cele eare nu au participat Ia
-' eel putin 5-6 rarne de cuib cu
acest cules principal si se afla in zona
"mieTea din coroane capacita. A incepe
de deal-munte au in cuib 0 cantitate
hranirea de completare imediat dupa
de miere variabila, in functie de condiculesul de la floarea-soarelui
inseamna
tiile de cules din zona respectiva si
a risipi mierea pe 10-12 rame, fapt ce
12-15 rame de albina. Se asteapta in
necesita 0 cantitate apreciabila de zacontinuare un cules mai bun care, une- ,.
har. In toata experienta
mea nu, am
O1'i, apare chiar lei sfirsitul, lunii auintilnit apicultori cu stupine rentabile
'gust.
de 40-60 familii, care predau la fondul de statmiere
marfa, sa inceapa
I
.Prin urmare in ambele situatii hrahranirea de completare imediat dupa
nirea masiva de completare nu este
extraetia mierii de la floarea- soarelui.
0 necesitate
Imperioasa la sfirsitul luAcest lucru este valabil pentru stupinii iulie inceputul Iui august. Din exnele mici, nerentabile, mari consumaperienta proprie
hranirea masiva de
toare de biostimulatori. Pentru apicul-completare,
.indiferent de zona unde se
torul cu stupina rentabila 'a cqmpleta
afla stupina, se va face in ultimile ziin aceasta perioada proviziile de iarrra
'le ale lunii august pina eel tirziu 10 .
insearnna, dupa parerea mea, 0 munea
septembrie,
in
Iunctie de conditiile
In plus si cu rezultate slabe. Aceasta
olimatice.
deoarece la inceputul lunii septembrie ,
Itpinte de a in.epe aceasta lucrare
familia care a fost la un cules de fleafoarte importanta in tehnologia cresterea-soarelui
va avea
mierea pentru
r ii albinelor vorn face un controlamaiernat imprastiata pe. 9-10 tame. Lanun tit al tuturor familiilor de albine

/'

'Cum introducera siropul pentru ea

si vom strimtora
la maxim cuibul,
aeesta sa fie preluat integral de albine
Apoi vom stabili cit sirop va primi fie-,
~i sa nu aseni alte nepliiceri ?
care Iamilie, in functie de rezervele
pe care le are deja in rame1e de cuib.
Personal m-am stabilit la un proDe obicei Ia aceasta data familiile de, cedeu mai vechi, -ieftin $i cu multiple
albine au in medie 7-8 faguri- comavantaje. Siropul preparat intr-un vas
pact ocuI?ate cu albine.
Se rioteaza
mare , cu un diametru de 70-80 em
,
exact cit sirop are nevoie fiecare Iami(adica in care se poate introduce in
he si in zilele urmatoare se poate trece
pozitie orizontala 0 rama stas, far~a c.a
la hranirea propriu-zisa. Trebuie sa tisiropul sa curga pe jos) se toarna dinem cont ca fiecare rama care va rarect IJJ!l-,celulelerarnelor goale eu ajumine in cuibul de iernare sa aiba eel
torul unei cani de un Iitru. 0 rama
putin 1,5-1,7 kg miere, adica sa fie'
bine umpluta eu sirop 1 Iitru apajl kg
eapacita aproape pirui la jumatate, Nu
zahjir \ cintareste 2,5 - 2,8 kg. La intrebuie nici sa, se exagereze prin puceput umplerea ramei cu sirop 'pare
nerea 'la iernat rame eu rniere capagreoaie, dar capatind dexteritate vorn
.eita integral vpina
Ia leatul inferior,
.reusi sa umplem toate celulele ramei
caci in aceasta situatie, familia va lerpe ambele parti, fara sa-l risipim. Hrana ,,1a rece" adica Ia formarea ghemu.nirea eu sirop direct in rama are avan-lui de iernare albine vor sta numai pe
.t;aje multiple.
Introducind
direct in
intervalele
dintre rame, neavind pocuib dupa ..ulJ;ima rarna cu albine rama
slbilitatea sa intre in. celule si sa foreu sirop.vse evita in mare masura furmeze un ghem compact !?l deY{s.Aceastisagul, chiar daea mai ramine sirop
ta situatie va avea .reprecusiuni si.in
in celule $i 'in timpu1 zilei. Daca noapdezvoltarea din primavara a familiei
teascade temperatura aerului, albinede albine
deoarece suprafata mare
le au siropul direct in euib si nu mai
ocupata de mierea jixistenta in ramesint nevoite sa treaca peste diafragma
ie din cuib stinjeneste activitatea mat1a un eventual hranitor. Folosirea hracii care nu gaseste spati'!J pentru denitorului de capac, cu 0 capacitate de
punerea oualor. Dad eei 5-6 faguri
4---':"5
I este intr-adevar mai comoda sl
din cuib VOl'avea. in medie 2 kg miere
repartizarea siropului
uniforrna, dar
in corane, iernarea se .va desfasura in
am observat ca la stupu1 orizontal al, bune conditii,. iar .prirnavara se VOl' binele incep sa bata deja Ia fantele
, dezvolta normal,
de aerisire in timpul zilei, iar daca
Presupunind.
ca intreo stupina de
timpul se raceste considerabil ele nu
40-50 de familii de productie exista
apuca s~ preia tot siropul. .
$i un anumit numar de roiuri, care de
In ceea ce prioeste cantitatea de siobicei nu au asigurate proviziile pen1'Op care se pune, soeotim pentru fietru iernat inaceastii
perioada, vom
care rama de cuib eomplet goala 0 ra=
avea in -vedere ca acestea sa aiba suma de sirop.
ficiente provizii derniere pin a a aranAm observat Ca albinele . ingramajarea definitiva a cuibului de Ia sfi!..dese
siropul pe ramele marginale,' lusitul toamnei. De exemplu, la familiile
cru care m-a deterrninat sa introduc
in care -la sfirsitul hranirIi de complecite 2 tame odata de 0 parte si de alta
tare vom avea 8 faguri cu miere se
a
cuibului, iar in aceasta situatie cei
pot indica la aranjarea Iinala a cuibu4-5 1 de sirop vor fi repartizati unilui doi faguri cu rniere capacita si dati
form in ramele de cuib,
.. ,
roiurilor, care nu poseda
suficiente
Ca
.masuri
de
precautie
vorn
avea
provizii pentru a supravietui. Deci in
in vedere urrnatoarele :
aceasta situatie .nu trebuie sa obosim
roiurile cu prelucrareasiropului
caci
- siropul se va
introduce numai
oricum vom avea destule rame cu mieseam tirziu, chiar pe timpul noptii cu
re in' plus la familiile de baza.
o lanterrui, avind grijd so. nu rist'pim
8

jPica'turi de simp pe peretii sau pe capacele siu.pilor ;

- dacii stupu! =se afla La distaniii
mica. fata de sol 0 tniisurii [carte buiui
este aceea de a acop{,i partial urdinisurile u. iarbii. Albinele' hoate se vor
descurca foarte
qreu: sa treacii
prin
aceasui "sita ueqetalo"
iar' cele; din
stup, cunosciruiu-si bine locui, se vor
strecura ~or printre iarbti ;
-,
- me~4inerea coleciorului de polen.
chiar $i in periotula de hriuure de completare a dai. rezultate [oorte-Soune la
apicultorii saliijeni pentru eoitarea furtisaqului. .

ropului este mai . mare, cu aut mai

mare va fi efortul de transformare
a
acestora in miere, ceea ce duce 1a 0
uzura mai accentuata
a albirrelor. Nu
de putine ad s~ observa ca la 0 concentratie mar-mare a siropului, albinele se
inegresc si viata lor este mai scurta
in comparatio "cu albine1e care n11 au
fost hranite cu sirop. Daca in hrana .
de completare vom folosi sirop Ioarte
concentrat albinele nu VOl' fi in stare
sa.adauge suficiente enzime (invertaza)
si astfel rezervele de miere vor fi depozitate fara ca procesul de convertire
a zaharului
in miere sa fie complet,
In plus, Iata de cele mentionate trelucru ce va duce la cristalizarea
hrabuie sa avem in vedere S1 concentranei in ce1ule. In asemenea situatii 31biriele arunca cristalele de z'ah~r pe
tia siropului. De regula, se considera oa
siropul mai putin concentrat ,este mai
f'undul stupului, iar \consumarea Iichi- ~
dului, intercristalin duce sigur la imgreu prelucrat
de amine si de aeeea
apicultor ii inclina sa dea toamna un
bolnavirea 101' de diaree. Asadar. 'constrop mai concentrat, adica de 3':2 sau . centratia optima este de 1:1 indiferent
chiar 2:1. Cit de 'intemeiata este ?e~asde perioada cind administram
sirop familiilor de albine. La prepararea
sirota parere este greu de spus daca .ne
pului 'sa nu fierbem soluiia care rezulgin dim ea albinele
euleg eu placere
ta deoarece 'pe f'undul vasului se Ior-'
nectarul florilor- al carui ' eontinut nu
meaza H M F (hidroxi-c-metil=-furfudepaseste
500/0 zahar; iar .pe eel cu
rol), substanta foarte daunatoare
in
6 'ccnceritratie mai mare 11 prelucreaze
hrana albinelor. Solutia care se' recomai greu. Ca urmare consider ca este
ge adoptat raportul 1:1 (eventual 1,5:1)' manda .este fierberea' apei si apoi introducerea
unei cantitati egale de zacare pare cel rnai economic, el coreshar, agitarea pina la dizolvare comple-.
ptinzind conceritratiei
naturale
in 'zata. Dintr-un
kilogram de
sirop de
har a nectarului,
.
concentratie
1:1 va rezulta circa 1 kg
Dupa. CUm se stie, albinele sint inmiere IJ:? faguri.
I
zestrate
cu un sistem foarte eficient
Se vehicnleaza printre stupari ideea
de Tndepartare
a apei din nectar prin
ca albinele care prelucreaza siropul la .
imprastierea
lui pe suprafete
cit- mai
sf'irsitul verii sint .cele batrine,
care
mari in faguri. In acelasi timp ele provoaca disocierea zaharozei in monoza- '. 'oricum vor . pieri Rina la intrarea in
iarna. Recent insa, cercetatoril
sovieharide (fructoza si -glucoza). cu ajutotici -au ajul)s'La concluzia ca siropul de
rulcatalizatorului
invertaza.
Prin urzahar, indiferent
in ce perioada este
mare, reducerea
continutului
de apa
administrat,
.este prelucrat
in' excludin nectar nu estepentru
albine 0 ope":
, siv'-itate de albinele tinere,
ratie prea complicata daca ne gindim
Depinde de apicultor daca stie sa aca la culesurile mad ele sint capabile
leaga cele mai bune solutii pentru a
. sa transforms
intr-o singura noapte
evita uzura fiziologica a acestor albine.
chiar 10 kg nectar' in miere.Dar
a diIn concluzie, la hranirea de complesocia zaharoza in cele 2 componente
tare recomand siropul sa fie in conale sale inseamna a folosi 0 cantitate
centratie .de 1:1 (cel mu1t 1,5:1) si sa'
apreciabila
de invertaza,
care e prone incadram in perioada
optimfldusa de albine printr-urt consum mare
sf'irsitul 1uniiaugust
pina eel tirziu
de substanteproteice.
Cu cit concen10-15 septembrie.
tratia de zahar a nectarului
sau a si-

Un specialist In patoiogia apico(a ne prezinta

boala exotica:

TROPILELAPSOZA
InstitutuL

dr. Paul AGAtHE

de cercetare si productie
. apicultura

Dintre bolile exotice ale albinelor jJrezentjim 0 parazitoza produsa de acarieni din
genul
T r 0 p i 1a e 1a p s, psntru
care se
propune in tara noastra, conform regulei
de formare a numelor de. boli , termenul de
tropilelapsoza
(M a r i n Mircea,' 1974).
Parazitul
care produce aceasta boala a
fost observat sl deserts in 1961 de Del f in ado !Ii' Bake r pe Api s m e 11 i f i c a
din Filipine, cercetatorei
dindu-i numeie de
Topilaela'ps.
llaniae.
1'Il,
1982,
Del fin a ,d o-B a k e r *i B a k e r descriu 0
noua specie din
genul T r 0 p i l a e Lap '"
gasitii pe Api s do r-s a t a din Sri-Lanka,
caruia Ii dau nurnele de T r 0 P i 1 a e la p 5
koenigerum
..
Tropilelapsoza
este 0 parazitoza externa
a puietului si albinelor adulte, pina la aceasta data fi ind sernn alata pe :Api s me 1~ifi c a, Api s c era n a ~i Api s do r sat a
in mai multetart
ale Asiei : Filipine, India,
'Vietnam,
Hong Kong, Malaysia ~i Java.
T r 0 p i 1a e 1a p s c l a rea e Delfinado ~i
Baker, 19'61 este un acari an prezentind dimorfism sexual, femela (fig. 1) are culoare a
brun-roscata si dimensiuni de 0,97-1,08 mm

.F'ig, 1. ~ Tropilaelaps
clareae, femela
rnicroscopul ui electronic cu baleiaj.

pentru

Iungirne pe 0,53-0,58 mm Iatirne, iar masculul, de dimensiuni

ceva rnai mici, de
0,94-1,05 mm pe 0,5-0,55 rnm.: Traie!?te ca
parazit pe larve, pupe ~i albina adults. Femelele gestante intra in celul:ele cu puiet
in momentul capacir ii unde i~i depun ouale.
Ciclul evolutiv,
~u_protonimfa-deutonimfaadult, dureaza 8":"'9 zUe, dupa care paraz itii
adulti ies din celule odata cu eclozionarea
puletului de albina.
Modul de viata parazit al acarianului deterrnina rnoartea larvelor, pupelor si albinelor adulte; daca totusl larvele supravietuiesc, dupa ecloziollare, albinel~
adulte au
\
o dezvoltare dificila sau prezinta malforrnati i (aripi deformate).
Sursele de infestare sint reprezentate
de
albinele adulte si- puiet parazitate, contaminarea in cadrul coloniei realiztndu-se
direct de la albin a parazitata Ia albina sanatoasa sau puiet. lntre stupini contaminarea
se face prin interrnediul albinelor hoate.
'I'ropilelapsoza
se manifesta
c1inic printr-o dep'opulare progresiva a familitlor' afectate pina la disparitla ei, depopularea estc
mai rapida in cazul asocierii tropilelapsozei
.. ~~~~'

Ictografiata

dorsal

si ventral

(Dupa M. Delfinado-Baker

III

cu ajutor:ul

si W. E. Styer)

, ;:,

....

sinhai

externus

dorsalis

Acarapis

Acarapis

Neocypholaela.ps

"-

Saprofiti
N eocypholaelaps:

woodi

apicola

ind ica

koenizerum

A.carapis

Tropilaelaps

Tropi laelaps, clareae

Euvarroa

Varroa jacobsoni

'Para ziti

Acarieni

Acarieni.

",.

Gazda Api

puiet

~i lucratoare,

;'

celule de trlntor

si pe albina

si pe albina

A.

faguri
faguri

A. dorsata

~-

A. cerana

--

A. ~e1lifica

adulte

adulta

adults

resturi de pe fundul stupului,

faguri, pe albine adulte si pe
florile de eucalipt

santul -toracic al albinelor

a albinei

A. mellifica

~_:r.

regiunea
adulte

cervicala

albinelor -<adulte

A. mellifica

A. cerana
--

""

traheele

A. mellifica

Asia

"~i botci

.puiet

A. dot;~at~

_~

.Asla

Asia

Asia

Asia

America 'de Nord,

fic, Europa (si in
Romania)

Paci- -

America de 'No,ra, Pacific, Europa (sl in

Romania)

Asia

America de Nord, Mexic,

America de Sud, Africa
Asia, Europa

Asia

Asia

Asia

Asia

Asia

de lucratoare

u.~:

.Distl'ibutia

__

Asia; Africa, America

de Sud, Europa (Romal1ia)

celule <de puiet

'

A. dorsata

si lucratoare

~_.~~~

puiet

puiet de lucratoare

de tr intor

.. "_._

A. mellifica

-_

coloniilfaguri

A. cerana

de tflntor

de tr lntor

masive)

A. florea

--~--

de' trtntor

Iniesteazii

lor geoaraficii

$1 W.E. STYE!?

botci (in cazul infcstatirlor

puiet

puiet

~i distributia

____

M. DELFlN.A.DO-BA1{Elil

A. cerana .

DupA

qazdele, infestatia

,A. mellifica

ai albineLol',

PRELUCRARE

cu varrooza. Cind infestatia cu Tropilae'aps

pe fiecare celula este mare, puietul moare
I
in stadiul de pupa
(pu~t
dipacit)
si .
este eliminat
de albinele
curatitoare.
in
cazul ceLulelor infest ate usor puietul supravietuie!?te iar adultel.-e. care ec1oz,ioneaza au
o'dezvoltare
slaba sau prezinta deformari

ale corpului~i ar lpilor.

Diagnosticul- se pune pe baza sernnclor '
clinice (depopulare,
mcartea
puietuluiin/
stadiul de pupa, eclozionarea
de' albine
adulte 'cu malforml1tii),pe
observarea directa (cu ajutorul lupei) a parazitului
pi:
puiet sau pe albina adults.
Diagnosticul
de certitudine
se . Rune "in laborator prin
~xamfnarea la microscop a acarianului care
preziJilta caractere
morfologice
distincte..
fata de ceilalti ectoparaziti ai a1binelor.
Tropilelapsoza evollJleaza grav in cazul co-:
lonulor in care se gaselit.e si Van oa jacQosoni. .
Ca si in cazul varroozei, au fost incercate multe substante
c~ scopterapetutic
fara a se stabili pina la aceasfa ora 1:lD

tratament specific in tropilelapsdza. G;a r g,

S .1. arm e si Dog r a -{1984} consider&., in
urrna experientelor
efectuate pe famil ii de
albine il;festat~, ca acidul for-mic 650/.o adm.inistrat prin vaportzare
cite 5 cm~ zi lnic tirnp de 21 zile, reduce paral\tisml
fa-,
mili ilor aectate de
Tropilaelaps
clareae,
fara. a fi daunator' puietului
sau aibinei
adulte.
."
. Laboratorul de patologie al InstitutUtui de
cercetare si productie pentru apicultura: desfa~oara 0 activitate' perma~enta
de supraveghere a _teritoriului tar-Ii cu privire l a
evolutia .bolilor la all(J'ine precum si I,n directia cunoa~terii presiunillllr parazitozelor
exotice din care fac parte
acarapio.za ~i
tropilelapsoza, boli care nu au piitruns Inca
I.

in t;ara noastra.
'
.
pentru informai'ea -apicultorilor am prezentat un tabel adaptatd.upa
M. D e) f in <'I d o-B a k e r si W. E.' styer,
. publicat
In 1983,'CU privire Ia raspindirea aca~Umilor
albinelor,

gazdelor ~i tnfestatra

aGestor~.

BI"3L'rOGRAFIE

1. Bharadwaj,
Apis

R. K., 1968 -

A new record of t1:e mite Tropi!.a('/aps

dareae

from

tiorsato: colonies. Bee 'World 49 (3) : 115.

2. Delfinado,

M ,D.,: 1963 -

A,piGultural Research

Mites of the honeybee

3. De~finado-:i3aker, M., Baker,

parasitic

in South-east

Asia. Journal

'of

2 (2) : 1p-1l4.

.f1. new

E. W., 1982

species

of

Tropilaelaps

1.

on honeybees' A. B. J. 122 (Ei.) : 416-41

4. Delfinado-.Baker, M., W. E. Styer, 1983: - Mites of the honeybees as seen, by

Scanning Electron 'Microscope (SEM). A.B.J. 123 (11): 812-813, 819.
5. Garg, R.,. O. P. Sharma, C. S: nozra, HJ84, Formic acid: An effective acaricide
against .TropilaeLaps dareae Delfinado and Baker (Laeiaptide:
Acarina) and its
effect OR the brood and longevity of honeybees A.B.J. 124 (0): 736-7,38
6. Laigo, F. M., R. A, Morse, 1968 -

The mite Tropilaelap~

dareae

in Apis Uorsdta.

colonies in the Philippines .. Bee World 49 (3) : 116-118.

7. Michael, A: S. 1962 -

Tropilaelaps

Bee World 43 (3) : 81-82.

12

cfareae,

a <mite infesting

honeybee

colonies.

Un apicultor ne atrage atentia 'asupr~ unor

CAUZE MICI- EFECTE MARr

Octav STOIA

Ca si-n viata, si m stuparit, lucruvorn constata stare a familiei, puietului

(zise neinsemnate)
si ca~i hranei, e absolut necesar sa curatim
rora nu le dam atentia cuvenita, ne
si sa scoatem rumegusul din ceara, pro-.
pot aduce surprize si efecte de necrevenit din descapacirea
fagurilor, plus
zut, fie ele pozitive sau negative. Ma
albinele moarte.
Igiena si pastrarea
. voi referi riumai la citeva dintre de :
unui 'aer curat - dupa. 0 iernare
{ este una dtn conditiile
esentiale in
.1) La asezarea cuibului in vederea
iernari; in bune .condi tii e bine ca indezvoltarea
optima a f'amiliei. 'Pe de
tervalul dintre rame s~ fie mai larg cu
altaparte nu dam ocazie gaselnitei sa-$i
circa 2-3
mm
decit e normal. Si
faca euib in acesf rumegus si totodata
scutim albinele ere a seoate din stup
aceasta, pentru a da posibilitate
albinelor sa f'aca ghemul mai compact. ,
albinele moarte. '
In acest spatiu largit, albinele se VOl'
Ceara provenita
din aceasta desca.aseza in 4-5 straturi, in loc de 2. Deci,
pacire -se Ioloseste la pres area de- noi
faguri artificiali.
caldura se va mentine mai bine, atit
pentru ele, cit si pentru matca,
5f Daca din diverse motive, familiile
de albine sint .asezate unele linga 'alteIn primavara,
la prirnul control ra-,
Ie, in timpul
imperecherii
matcilor,
mele se. VOl' stringe normal, pentru ca,
pentru mai multa sigufanta, la intoaracelasi interval de albine sa lucreze pe
. cele. doua rame alaturate.
cerea in- ShIP, este bine ea pe scindura din rata a lazi], deasupra urdinisu2) La capetele letisoarelor .ramelcr de
lui, sa prindem eu pioneze diverse fisus. e bine sale taiern coltur ile (sa,,Je
guri geometrice diferit eolorate (nu se"
rotunjim
un pic) pentru ca, in felul
recornanda
rosu
sl negru). Imediat
acesta la control sa fie .miscate 51 dedupa imperechere figurile vor fi luate.
plasate mai usor ,fara miscari. bruste.
6) 0 data eu ineeperea,activHatii
de
Prin aceasta miscare usoara, albinele
primavara
cind primele
culegatoare
nu'se VOl' mai enerva si ca atare nici
si-au luat zborul, urdinisul trebuie manu VOl' ataca. Tesitura 'f'acuta la ca-.
rit, de la 2)a 3 em cita fost in iarna,
patul letisorului nu va mai fi propolila 4-5 em, tinind seama de puterea
sata puternic.
familiei. Trebuie sa se stie cii, acum,
3) Un . stuparit modern nu se. poate
puietul=are
nevoie .de aer mai mult.
concepe fara scindurica cu orificiul de
Tot aeum se VOl' ridicasi
gratiile penaerisire si evacuarea aburilor din potru ca nu-si mai au rost.
disor. Ea va avea un orificiu acoperit
7) In regiunile
rnai secetoase
sau
cu plasa de sirma, tip sita. Cu ajutorul
saptaminile
fiira -ploaie si reua e neacestui orificiu se mentine 0 stare noreesar ea in apropierea stupinei, sa int mala
in stup. La a$ez~reaei,
in podistalam adapatorul de apa. El poate fi
sor, trebuie sa avem in vedere, ca sa
confeetionat
fie
dintr-un .cazan, fie
nu se Iaca curent de aer cu urdini~ul,.
dintr-un
butoias in asa fel incit apa
deoarece acest curent e foarte daunasa picure mereu pe 0 scindura inclltor, atit peritru albine, matca si chiar
nata. In felul
aeesta
seutim albinele
puiet, . intretinlnd
mereu
0 stare
de
.
\
sa alerge sute de metri dupa 0 picaagitatie l?i nelirriste, provocind si un
tura necesara prelucrarii
hranei puieconsum sporit de hrana.
tului. E neeesar ca in aceasta apa sa
4) La primul control pe care H efecse puna un pie de sare, atit de cautata
tuam in primavara., pe llnga' faptul ca
I

r.ile ma,unte

,13

.'

de albine
pure.

prin

balti

si alte surse

im-

8) N u odata, ci de mai multe ori mi

s-a intirnplat ca roiul III desi prins a
doua zi sa fuga. Voi .da doua exemple.
Intr-un an roiul III dupa ce l-am prins
~i pus intr-un stup cu faguri artifici;
ali desi 1-3JI11 tinut .la racoare in pivnita timp de 3 zile, totusi dnd a fast
dus af'ara si-a luat zborul pur si simplu disparind in vazduh. La deschide.:
rea lazii, am constatat
ca fagurii au
ramas

asa cum

struind

nimic. Deci acesti roi-fugari

Inclinatia

i-am

de a parasi

Al 'doilea

si introdus

faguri

artificiali,

lada. Prins

: tot. un

ia zi pe Ia ora

si cu faguri a.rmea, a tre-

v,

11 din nou

si-a

luat.

in zari.

ca s~ putern

este bine

cu

din 'nou a fast intro-

pierzindu-se

. Pentru
gari

roi 111

a doua zi, 9i-a parasit-

seara,

Spre surprinderea

zborul,

au

in Iada curata tot

dus in alta lad a curata

tificiali.

eu, necon-

chiar lada.

exernplu

prins

pus

stavili acesti fu-

sa punern

.pe linga

fa-

cu puiet
de virste diferite. sau cu trintori (lar-

gurii

ar tif'iciali

. ve). Intrucit

albinele
,

nu-si

vor parasi

aici,

incepind

boala fu,gitului
tinere

si un fagurc
absolut

.'

puietul,

se vor stabili

ingrijirea
se

niciodata

lui.

datoreste

si nestatorriice

Cred

ca

matcilor

si nicidecum

al-

Scuturarea
lui din cosnita de prins,
in fata lazii, a urdinisului
se va face
fie p~ 0 s~ltea de rogojina fie -pe 0 patura, pentru ca matca in cadere sa nu
se' raneasca, apoi in mersul ei spre urdinis, s-o putem urrnari,
spre a constata daca e viguroasa,
aripile H sint
intregi 91 piciorussle
complete. Odata
introdus va fi asezat Ia Iocul lui definitiv. Nu practic 9L~ici nu a recornand
metoda introducerii
roiului pe deasupra ramelor, deoarece in cadere matca - prin lovire se ' poate vatarna iar
pe de alta parte IT-a putem urrnari
, a ne da ssarna de starea ei.
Timp de 24-48 ore, roiul nu va U
controlat, . chiar daca el nu va ocupa
rarnele eu fagurii
artificiali.
Se stie
ca albinele la inceput au tendinta de
a forma ghem si abia mai tirziu se dispun pe faguri.
. In seaN: urrnatoare,
daca constatarn
ca albinele inca sint in forma de ghern,
cu ajutorul
unei diafragme
impingern
cu grija
sint

sa ocupe

rarne 9i' astfel

rosului
iasca

spre faguri.

ghemul

obligate

datorita

de ceara
celule

VOl'

. na dezvoltare

dintre

,;>! a mi-

matcii

incepe sa constru-

pe fagurii

10) Primavara,

Ad ele

spatiile

artificiali.

cind puietul

e in pli-

9i .albiriele au mare nevo-

le .de apa, se recornanda

ca siropul

.la

fie mai apos adica 1 kg zahar

E;a

,5-

binelor.
atare

Ele, doar .insotesc matca

fuga

lor in departari

si ca

le due la

pieire.
. Introducerea

unui

un roi in lada.
roiin

lada

in

primul

rind se face numai

seara trrziu

pentru

an~

posibilitate

sa zboare.

da albineldr

de plante

gitele trebuiesc
mult

9) Cum se introduce

2 kgceai
dupa

un strop

pregatir ii hranei
de a-9i pierde

medicinale.

scutite

Saca-

a alerga

de apa, necesar

puietului,

viata

de

cu riscuri

sau a se uza fara

rost.
Deci,

toamna,

concentrat,

iar

siropul
prirnavara

se -face mai
mai

diluat

e,

TOPITOR~
PRESA DE CEARA
Liviu PAnUREAN,

.~ ~~

.~"'~""''''''''''''''.I~'~'''''''~
~
...

~
~

Din erperlenta
unorapicultori

!
!

L;_,_,_,_",_,_,_~

l!

Pentrii a c6nstrui si a puiea 'judeca obiectiv un extractor

de cearii socot ca
~
~ 2 ~ e necesar de a 'lamuri tv- pl'ealabi[ cUeva notiuni in leqiiturii ClL' ceara," Este sta~ . bUit co. ea se qiiseste in faguri sub doua forme: in stare ,,[ibeTo.'" si"legata".
~
Cea
~ ~ ~ - neleqaiii de piirtile neceroase, componente ale [aqurilor,
obtine u$or printopiTe
~ ~ ~
~ ~ ~ (ex. cu topitorul solar). Pentru acest consideTent e denumzta "Libl'a".
~ ~ ~
Mai existii $i a$a-zisa cearii .Leqaiii" de par~iLe neceroase din faguri
(inve~ ~ ~
~ ~ ~ li$uri de nimfe, polen, etc.) in special substante sorubiie, care [iinxl. mai ales sub
~ ~ ~
~ ~ ~ forma eltz particule fine, ceara intra in capilurele acestor impu1'itati si se mentine
~ ~ ~
acolo tiaioritii
coeziunii
mole.culare. Gridt am incal'Zi sau fierbe aceastli /;Io$tina
~ .~ ~ cu
un constant de inca circa 50oio cearii, ea nu se separii elecit aplicind
presarea,
~ ~ ~
~ ~ ~
Dispii studiile
lui V. A. T'emriou din. 1953-i955,
bo.~tina cere are un corui~
~ ~
nut mediu .tie ceara de 48,6 io nu mai contine de loc cearii liberii.
~ ~ ~
~
1-iCi e~iazul. sa stiilyi. asupr~ faptu~ui, in~ii .ncprecizat fn litel'a~ura, cii
~ ~ ~
~ ~ aceg.sta ceara, asa-zis leqaiii, tmtwl nu se qaseste tn intreqime sub aceasta forma,
~
~
~.
~ ceara se leaga. in ceannai niare miisurii (circa 3/4 parte} pe paTcuTsul operatiunii
~
~ ~
~ de ex~ragere. In consecintii, cu cit se inlatw'a mai muUe din substantele solubile'
~ ~
~
~ inainte de oper(ltiu?7-ea de topire, cu atit randamentul de cearii extrasa ua fi mai
~
::; ~~ ~ mare,
ciici sin!. mai puiiue suostante neceroase pe aceasi caniiiate
d~terminatii
de
~ ~. ~
~ cearii, ea leqindu-se proportional, confoTm procentajului
stabUit ~e 17, A. Temnou.
~
~
~ ~ ~.
Pentn.L.a reciipera
cea mai m01;e parte din aceastii ceara leqaui din mate~ ~
~ ~ ~ ria prima,. trebuie sa recw'gem la presare sau 10. extraciia prin solventi, Prin
~ ~
~ ~ ~ ultimul procedeu se p1'Oduce exclusiv cearii- industria/,a, asa. cii nu 1'J1.az'oi ocupa
~ ~
de el. Formula de extraciie a cerii prin 12resare (vezi $i C. Giurcanu, Apicultul'Q
~ ~ ~
nr. 5/1970) este u1'1natoC!rea:
'I
~ ~ ~
~ ~ ~
~
~ ~ ~
., V'=K
rc~.P,t.S m",
~ ~ ~
~ ~
v-T,
~
~ ~
~ ~ ~
~
~ ~
~ ~ in care V = volurnul de extras m3., K = 0 constantii (7t: 8), rc4 = raza canale lor
~ ~ ~
~ ~ fine prin care se evacueazii ceara din' materia prima 'in m; P = presiunea exerci~
>::i ~ ~
~ ~ ~ tqtii La presare in Kg m3; t = tim.pul. in sec.; S = suprafta totaui de prescre in
~ ~ ~
~ ~ ~ I m2,;' v = viscozitatea bO$tinei $i lc = ~ungimea canale lor 'fi1Le (in raport: de inal~ ~ ~
~ ~ ~ t~mea si liitimea stratului supus presarii in my.
~ ~
Aceasta formula
este foarte
edi!icatoare
penirii
orzce observator
ate nt, ea
~ ~. ~
~
.~
~. ~
indidndu-ne
cii randamentu,l
este direct pToportional
cu pl'esiunea exercitatii,
tim~
~ ~
~ pul de presare, eu suprafata totala de presare, iar 'in ce-ipriueste marimea (qro~ ~
~ ~ ~
~ ~~ f:~ simea) razei canale lor de scurgere, eficienta pTesaTii cresre. eu puterea a p~tTa, E
'invers proporiumalii
cu uiscoziiatea
bO$iinei $i cu luruiimea canalelor tie evacuare,
~
1:.
~
~ ~
~ care depinde de inii.lpimea straiului pres at $i lurujimea 1'Qzei (latirnea) acestui strat,
~ ~
. Am enuni at formula
extraqiei
prin. presare, in S'Copul de a vedea in ce mii~ ~ ~
~ ~ ~ sura presa construitii c()1'espunde cerintelor cu.prinse in ea. En lucreaza cu abur
~ ~
~
~ .~ ~ de 120-135C (deci de ~a 2,07 La :3,02 atm) care produce 0 fl,uidziate nu numai
~
marita
a cerii, dar si constanta pe tot timpu:
lucmlui,
Raza corpului
interior
a
.~ ~ ~
~
~ ~
presei tle circa 17 em. (d,iametm
34 Cl~) si 0 inaltime
de circa 50-60 cm, deci
~
~
~ ~ ~
l'elativ
reduse, cu 0 presiune exercitaiii
de un $w'ub de presare cu [ilet; elL pas
:l
.~ ~ ~
~ ~. ~ mic, eficient $i U$or de minuit de 0 peTsoanii, sporesc de asemnea e!icicnta.
~ ~ ~ .
Raza' canale lor fine prin care se euacueazii ceurc si de asemenea lunyimea
~
~
materialul
supus pre~ ~ .~ lor este mereu influentata favorabil pi'in miscarea elicei~
~,

se

'~

.~

.~
,~

.~

.~

.~.

15

surzz, caci ele tind sa-$,i reiiucii permanent dimensiunile,

atit qrosimea dt $i lungZT!Lea',pin a ~UI blocaTea tota~a. Priti amesteare' eu dicea,
nu nutruii cd se redeschid 'canaiete de scurpere, dar chuir pozitia j iecarci particde
din bO$tind, ajungind fiecaTe in, aite poziPii mai falJombiLe (rnai aproape de oTificiile
de euacuare)
dedt inaintea amestecu~ui. Deci nu maf e neuoie de a introduce
paie, tije, in.
buciiti de stofd, pinzd, taLeTe de ~emn sau. metaiice spre a meruine cit mai libere
candIde 'de scurgere; miqoTind
Iungimea
lor: Acestea, pe linga [aptul.
retin:
parte din ceara (J12ai ales paieie si tijete) nu contribuie
~a sctiimbarea
pozuiei materialu~ui
supus presiirii.
Toate aceste elemente determinii
un' randament
sporit ,
de extrdciie ce poate fi stabilit
eel, mci u$or ca 0 anaUz'il de ~aborator, decelind
cantitatea de ceara Tamasa inca in bO$tina (circa. 10-12-.15010).
Prin specificu~ construciiei
am' incercat sa infLuentez favombil
asupm tutu1'01' factori~or
care nu sint constanti (asupra lui r, P, S, v si lc din [ormuiii),
Spl'l?
a mari ~Qi limita aproape maxima randamentul..
'
lnainte
de a rrece La descrierea apaTatuIui, tin sa Telev efoTtul deosebit, de,
o viata
de pus in problema
extra91'Tii
cerii de reqretatiil
apicultor
Consiantin
Antone;cu $imult{pIe~e
soluPii date de dinsul.

co.

Pentru

a fi functional,
topitorul
presa
construit de mine, se compune . din 4 compartimente,
din care In eel exterior se afla
sursa de caldura (Iocul), In urmatorul
apa
ce se transforrna
in abur, in al treilea se
colecteaza ceara si in ultimul se pune materia prima, unde ea este presata, arnestecind-o din cind in chid.
Primul cornparttment,
dill intertcr, l-am
realizat dintr-un bidon de aluminiu (ar fi
mai bine din inox), caruia i-am taiat ca~
pul si i-am fixat un guler strunjit, ,astfel
ca sa se potriveasca
exact in locasul compartimentului
urrnator .. L-am intarit longitudinal cu doua pante de aluminiu si i-am
desenat prin zgiriere linii circulare paralele
si apoi pe vertical a - la fel si pe Iundul
bidonului - .din intretaierea carora au rezultat 18 260 orificii, pe care apoi le-arn
strapuns cu un burghiu electric cu virf de
1 1/2-2 mm. Pe parte a de sus a guleru1ui am facut 2 <i/rifiCii cu filet, uncle se potrivesc prin msurubare doua minere de fier,
spre a-I scoate si ridica, chiar si cind e
.Iierbinte Ia terminarea
unei sarje, clnd dernontam capacul.
'Compartimentul
. urrnator,
in care
se
str lnge ceara ce rezulta din presare se face
din alumtniu sau tabla inox. Si acest compartiment
are 0 bordura rotunda, strunjita
pe partea supericara unde intra primul compar timent. El se potr'iveste exact pe suruburile stringatoare
ale
capacului, asa cum,
se vede in fotografii si in desen. La partea
iriferioara are 0 teava co1ectoare cu un 1'0
binet pe unde se seurge, cind e' deschis,
ceara rezultata din presare, care in finai se
colecteaza intr-un vas cu apa de ploaie. In
acest scop se foloseste vasul de aluminiu
care are ca 1'01 principal
sa ajute la decantarea cerii produse.
Teava de evacuare
strabate compartimentul
al treilea si al patrulea. La ambe1e compartimente
are sisteme de strtngere si etansare perIecta, gen

16

presetupa, mai ales la compartimentul

ti'ei
unde .exista presiune. In Iotografia 1 se vad
dar pe desen nu smt evidentiate aceste etansar]. Pe patr imea 'supertoara
comparfimentul are circa' 50 de orificii de circa' 1 em
pe unde patr'unde aburul produs iri coinpartimentul
al trei lea. Acesta, al treilea este
facut din tabla rezistenta la presiune si foe.
Si el are 0 bornura rotunda care se sprijina
pe compartirnentul
exterior. Are- de asernenea 0 teava de umplere si alta de' evacuate
si control al nivelului, Ambele ies in exterior prin peretele compartirnentului
patru
(conform fotografiilor si desenului).
'
in fine, compartimentul patru, lacasul Iocului, facut din tabla neagra de 0,8-1 mm,
are sus 0 bordura pe care se spr ijina tot
complcxul de borduri ale celorlalte trei cornpar timente sl sint prinse cu cele 10 suruburi care fixeaza capacul. Sub bordura stnt
facute 14 orificii cu diametrul
de 15 pun
prrn care se . .evacueaza gazele arse. Compartimentul
are doua minere, trei pioioare
.rnici , si 0 usa in care intra un arzator :(de
600) pentru aragaz,
/
Inainte de a trece la descrierea par ti! superioare, trebuie sa .arat Ca mai exista pla_
sat in spatele primului
compartiment
gaurit, inca unul tot, din tabla de aluminiu,
construit 1a fel, dar user tronconic, bineinteles negaurit, in care cu apa de ploaie
se topeste ceara rezultata din- presare. Operatia are loc seara, dupa terminarea
lucrului clnd incalzim ceara in aparat - 30 minute la temperatura
de
120~135C.
Se
stirige apoi focul si pina a doua zi se decan'teaza si daca este toamna ceara se mtareste
suficient spre a fi scoasa sub forma de caIup si apoi rasa de impurdtati.
Topitorul are un capac sare se asaza ;pe
cele patru
compartirnente
montate!li
se
stringe peste' 0 garnitura
spre a impiedica
pierderea aburului rezultat din incalzire. Pe
acest capac este instalat un manometru .pre-

TOPITOR - PRE?A CEARA

e'

-11

-,

'.
3

, 12

l'

13
14
15

6
7

'1 manive!a

2 roata'de mina
3 tlja eke!
f+ presetupa I '

5 manonrerru
,6 piulf)a.
7 ~urub'

10

8 miner de ridicare
.9 . robinet de umptere' cu apa
10 I'obiilet de golire a apei '
11 presetupa II
12 surub de presare
. 13 opritor
14 supapa de sigurailta ,
15 suru b de fixare a capacului:
16 capac
17 corp
24' . 18 'fierbalor
19 colector de ceara
20 cilindFu de presare
21 piston
.
22 elice de aqitare
23 robinet de golire a cerii
. 24u~a
I

eis ~i un ventil de siguranta cu arc, regla1 I apa de precipitatii inainte de lnceperea

bil 1a prlTiunea dorita, Capacul l-am, facut
lucrului. Aceasta se face in scopul ca teav>
dintr-o
tabla groasa de 12 mm, care apoi
de evacuare, care mtr-o portiune mica (vree ,
in centru are sudat un lacas 'prin care intra
3 ern) este 'sub actiunea directa a caldurii
axul principal de strrngere. Peste Iacas e
din compartimentul
patru, sa nu se suprafixata 0 presetupa care asigura etanseitatea
incalzeasca. Se aprinde Iocul, 0 butelie de
axului. La capatul inferior se gaseste fixat
aragaz este suficienta pentru 35-40 ore de
pe ax un tambur intarrt din aluminiu (denulucru. Se da flacara maxima, caci prima $armit 'piston pe deseri),
c~ intra cu mare
ji't porneste mai meet pina 'se. incalzeste apa
exactitate In compartimentul
, unu si presi in general toata presa. Apoi se asaza pesseaza prin invtrtirea
axului materia prima
te garrritura
superioara
capacul, avind
din topitor.x Sus, pe axul central vse afla
grija ca tamburul de presiune impreuna cu
un indicator - opritor, care ne arata pin a
elicea de sub el sa fie ridicati cit de sus
unde ar putea intra axul daca ar fi gol
perrnite filetul axului. Se string cele 10 $Ucomparttmentul
unu. El ne indica deci in
ruburi cu 0 cheie tubulara, avind grija sa
final gr osimea bostinei ramase s i dupa pufie strtnse simetric, adica peste tot Ia lei
tinii experirnentare
si momentul clnd trc-.
. de tare. Cind inoepe sa miste indicatorul
buie sa oprim strIngerea. Axul centrall-ain
manornetrului, inseamna ca bostina este deja
facut dintr-un
ax vechi de volan auto;
Incalz ita la peste.lDOoC si ca deci a inceput
gasit 13 vechi turi, Irnpreuna cu cele , doua
ca din ea sa curga ceara, Datorita caldur ii
manivele-rot!
(feto 1 51 2). .Prtrnul SCl"-si greutatii proprii, bostina se taseaza fara
veste la str ingerea preset, iar eel de sus
nici 0 apasare si invirtind axul nu mtlrnIa miscarea elicci, caci axul volanului ce , pinarn la inceput nici o ' rezistenta. In mea fost corcspunzator f'lletat este gol pe dina. mentul in care sirntirn ca tamburul a facut
untru si prin e] este virit un alt ax-tija C(]).contact cu bostiriav oprim .strmgerea. Dupa
respunzator.
strunjit
la grosirnea ceruta,
15-20 minute, presiunea a ajuns la punctul
care are la partea din jos 0 elice ce poate
dorit (2-3 atm. dupa temperatura
cu care
Ii nu numai invu-tita, dar $i miscata 'in sus
Iucram) si amestecam cu elicea masa bostinei
~i in jos, pentru ca toata 'rnasa de materie
de citeva ori. Este indieat a stings apoi fosupusa presar-il sa poata fi lemeinic agitata
eul si a evacua cantitatea de ceara colee!)i restabilind canalele de scurgere din masa
tata plna atunci in
compartimentul
doi,
bostinei se creaza posibiljtatl mai bune de
aceasta fiind mai curata si deschisa la cuscurgere a cerii. La iesirea din axul central
Ioare. Dupa aceea reap rind em focul si in
aI, tijei (sus) etanseitatea
este asigurata tot
3-5 minute avem iaras! presiunea ceruta,
cu 0 presetupa,
_
.
care este indicata si 'de supapa de siguranta
si acum incepem strtngerea, amestecind din
Modalitatea de lucru e simpla si comoda.
cind in clnd matertalul eu elicea pe care I
Fagur ii vechi, ramasitele de la topitorul soImpirigem in jos $i apoi 0 tragem In sus,
lar si in general orice material ce contine
Invtrt ind-o. Ctnd presiunea a' ajuns la punc- .
ceara se pune In pnirnul
cornpartirnen t
tul dorit, reducem flacara atit cit manomcunde se Indeasa cu un batator de lernn si
trul sa nu scada, ci sa ramtna constant Ia
apoi acesta .este asezat Ia locul sau in topresiunea dorrta. Dupa cercetar ile facute, s-a
pitor. In prealabil se introduce apa in COITIstabilit ca pina la temperatura
de 120partirnentul
trei.' Eu fac alimentarea
prin
130C, ceara nu sutera modificari, decit ~
. toava de jos, lasind deschisa cea super ioara. Cind apa ajunge Ia aceasta si curge
aproape Inobservabila
inchidere a culorii.
cistrgind ill rezisterrta la intindere. If!:orice
prin robinet, se opr'este alimentarea
si se
eaz ea fiind sterilizata inainte de a fi facuta
inehid ambele robinete. In compartimentul
aguri, este incalzita tot la aceasta, tempeal doilea unde se stringe ceara se toarna
ratura.
Spre sfirsit, cind -presarea e foarte puternidi se poate intlrnpla sa nu mai putem
invtrti elicea. Atunci reducem putin apasarea si pr in 'incercari malnte-jnapoi,
elibedim elieea si astfel putem din nou agita
bostina, pe care 0 presam din. nou pina <;:111d
consideram ca am terminat presarea (dupa
exper ienta pe care 0 acumulam in minuirea aparatului).
In functie de 'cit material
am pus la presat, va ramtne
in final un
strat de rezid-bostina. Atunci stingem Iocul,
dam din nou drumul cerii in vasul pregatit din nou si dupa ce s-a evacuat ' toata,
desfacem suruburile, Inlaturam capacul, Insurubam cele doua suruburi cu inel in borFoto 1. Topiiorul. presa de 'cearii cu elemen(Jura compartimentnlui
unu, Il r idicam si-l
tele componente.
. rasturriarn intr-un loc oarecare. Trebuie sa

18

I
\

fim atenti ca atunci cind lasarn sa se scurga ceara 'din presa-sa facem deschiderea 1'0binetului cu mare prudenta piria iese presiunea. La prirnele sarje, ptna . ne obisnuirn
cu specificul i muncii
se poate astepta sa
scada presiunea prin racire si numai dupa
aceea .sa .Iasarn ceara sa curga. Culoarea
cer ii e deoseb ita fata
de prima scurgere,
fiinct ceva mai inchisa, cac! ca urrnare a
.amestecar ii si presarii puternice, multe impuritati sint evacuate ih ceara scursa, deci
ea trebuie decantata separat de prima sarja.
Plna se preseaza 0 sarja, pregatirn intr-un
vas alaturat fagurii $i materialul
ceros ce
urrneaza a fi presat in tura urmatoare, astfel ca in citeva minute ,sa fie reumplut
'compartimentul
unu. Se tcarna din nou in
compartimentul
doi 1 1 apa, se aprinde focul, se monteaza capacul si se incspe 0
noua $arja. Acum .Iucrul merge mult mai
repede. Fagurii vechi, e bine sa fie Inmuiati in prealabil 3-4
zile schimbind
apa
de preci,Pitatii in Iiccare zi, in scopul de a
obtine pe de 0 parte o ceara- mai deschisa
la culoare ~i pe ~de altaparte
ca apa sa
. ocupe capilarele .$i sa spele cit mai mult
din materialele
neceroase "din fagurr, pentru ca ceara sa nu se mai poata infi ltra in
ele, de unde apoi mai cu greu poate fi extrasa, Totusi am constatat ca atunci cind
se lucreaza cu abur de 120-135C umezirea
prealahila este mai -putin importanta fimdca
aburii in primul rind precipita sl umezesc
tot materialul
si ei ocupa apoi sub presiune capilarele $i ceara ce se separa dator ita presar ii, nu mai are unde patrunde. Ramine insa valabil in eontinuare aspectul cu10riL Si inca 0 constatare : daca presam exclusiv ramasitele
adunate
toata varadin
cerificatorul
solar, acesta necontinind
ceara Iibera, daca a fest extrasa in totalitate
folosind un aparat bine construit, nici umezrrea prealabila
$i nici presarea
in doua
etape nu se mai face, caci bostina rarnasa
dupa cerificatorul solar nu elibereaza ceara'
decit sub presiune, cea rarnasa fiind tcata
Iegata,
,
_ '
Avantajele
acestui topitor-presa
sint urrnatoarele . se poate lucra absolut
cur at,
fara a ne rnurdari si fara a murdarl ceva
din gospodarie. Toate vasele eu care se lucreaza apar tin exclusiv
topitorului
(daca
umezim fagurii in prealabif aceasta 'se face
in vase separate). Eficienta maxima, rapiditate in munca, fara efort fizic, caci topitorul se stringe foarte usor, ceara iese dezinfectata si a doua zi 0 avem dezinfectata in
calup.> Din prima $arja obtinern 0 ceara '
Irumoasa sub aspectul culorii. Cea rezultata
din pres area puternica trebuie bine decantata, uneori chiar de doua or i, iar culoarea
ei e ceva mai inchisa. Cantitatea de, ieara
rezultata
este mai mare ca la orice alta
presa ce lucreaza prin apasare ~i aceasta
pentru doua motive;
temperatura
rldicata
cu care se lucreaza in tot cursu1 procesului

Foto 2 TopitOTul
pcntru. extTactie.

pTesa

de

cearii

montat

de extr agere, cind ceara foarte flui da paraseste mai usor masa bostinei si datorrta
agitatdrului .cerei oricind si de cite ori dorim redeschrde canalele de scurgere si prin
modificarea Iocului in masa de prcsare, adica materialul
situ at lnspre interior este
adus spre afara, si invers -, face ca 'oricc
, particica mica de ceara sa poata .gasi 0 posibil itate favorabtla de scurgere.
Intre dezavantaje
as aminti pretul, care
desi nu-i prohibittv, este destul de. ridi: .at.
Presa este clestul de grea si volurnlnoasa, '
(cota cea mai ridi:cata 162 em),
A$ mai sernnala faptul ca in cursul folosintei mi-arn dat seama ca s-ar putea face
o imbunatatire,
in sensul de a scurta cu
5-10 ~miI'l,ute tirnpul necesar unei presari,
Pentru aceasta, la cornpartirnentul
trei, deasupra robinetului superior', care indica prea
plinul, ar rnai trebui montat inca unul care
ar ,u$ura evacuarea
rapida a aburului
in
csle doua faze: cind . se intrerupe
$1 cind
so terrnina 0 sarja. Nu am mai montat acest
i-obinet din comoditate, cad la60-70
de
sjupi, oriciti faguri am
topit, se poate
termina lucrul si asa in.4-5
dupa arniezi.

de

19

CEARA-,o, problema "mereu 'actuala ..

RASTEL PENTRU AFUMAREA 81
, PA8TRAREA FAGURILOR DE REZERVA
'

Ion CAPISIZU-DELABIRCA

in lupta de' prevenire si combatere

Personal, ani ra rind, am inregistrat
serioase pagube, mai ales in' prirnii
a atacului acestui daunator, am incermei ani de stuparit, cind nu dadearn
cat mai multe procedee. De la distrugerea 1ui 'directa
pe fagure (munca
importanta acestui lucru si nu-mi infoarte migaloasa) la folosirea prafului
chipuiam ce ravagii poate face unul
din parazitii familiei de albine - gade naf'talina si mai ales prin afumarea
'selnrta sau molia de ceara. Acest pa-:- fagurilor introdusi in corpuri de stupi
sau in stupi orizontali.
razit desi nu ataca direct albina sau
puietul, 'creeaza mari stricaciuni fonDar si acest procedeu este greoi si
dului de faguri, atit in stup, dar mai
neeficient, deoarece la suprapunerea
ales celor de la rezerva si celor re- , corpurilor de stupi nu puteam realiza '
formatL'
-',
'
o perfects etanseitate, Iucram cu multi
Fluturele de ,gaselnita traieste in astupi orizontali 9i nici ei nu asigurau
fara stupului, dar dupa imperechere,
aceasta etanseizare, astfel, pierzindu-se
patrunde in stupi, dulapuri sau rastele,
o buna parte din fumul de pucioasa pe
sl in citeva zile, depune in jur de
care 11 administram.
1000 de oua, din care, dupa -5-10 zile
Toate aces~7. in~ercari d~ care n~
ies larve, care incep sa se hraneasca
eram multumit, m-au deterrninat sa-rm
,Cll ceara, pastura
si resturi de puiet,'
construissc urr raste1 de afumat si passapind numeroase galerii in faguri. Pe
trat
fagurii de la rezerva, de capaci-timpul stadiului larvar, care dureaza
tate mai mare sl perfect etans, rastel
30 'de zile, 0 singura larva distruge
mai mult de '500 celule cu f'agure. pe care incerc sa 11 prezint mai jos,
v

Leaf de centum pentru capac

125

(,

-B

8
~

2
~1
D

(.
Corpul

20'

$i capacul

Tastelului

Rastelul 'de afumat si pastrat fagurii de rezerva se compune din: corpul

rastelului, capacul si usita de acces.
, Corpui rasielului (fig. l-)se cohfectioneaza dintr-un schelet de brad, peste
care se aplica 5 foi de carton din P.F.L: "
dupa dimensiunea . scheletului astf'el :
2 foi care f'ormeaza peretiidin
fata~i
spate; 2 foi care formeaza vcapetele
corpului rastelului si 1 foaie care se
aplica prin interior si Iormeaza fundul corpului rastelului.
Toate aceste elemente etans asamblate se f'ixeaza eu cuie de dimensiuni
potrivite pe sclieletul proptiu-zis. f~
foaia de carton "din P.F.L. care se apliea in partea din fata, se decupeaza in
parte a de jos ~i la mijloc 0 bucata de
25x25 em care, constituie usita de acces pentru introducerea tavii cu carbuni, necesari arderii pucicasei.
La 3 cm mai 'jos de marginea superioara a rastelului, se aplica a centura de jur imprejur, din leaturi de
brad de 3 em latime,l pe care se va
sprijini capacul rastelului, Peaceste
leaturi, pe latura pe care se sprijina
capacul se lipeste cu aracet a fisie
de burete, care va asigura etanseizarea perfects a rastelului, nepermitind
pierderea Iumului
de, pucioasa necesarrafumarrl sau patrunderii Iluturelui
de gaselnita. in interiorul rastelului,
Sctieletul propriu-zis
are J urmatoarele elemente: A = 8 buc (5X5X125
em) ; B ~ 4 bue (5X5X100
cm); C=
10 buc (5X5X-50 em); D = 2 buc (5)<5
x23 ern).
'
La capetele rastelului se fixeaza 2
minere de transport.
Copacul (fig. 2)esteformat
dintr-un
cadru de scindura peste care se aplica
p foaie de P.F,L. la dimenslunile
cadrului si are ca elemente :' A = 2 buc
(2X8X130
cm); B = 4 buc (2X8X65
em); C = 1 buc (foaie P.F.L. de deasupra capac).,
'
Usiia de acces pentru introducerea
tavii este' insasi bucata decupata din
foaia de P.F.L '
Rastelul are inaltirnea de 100 em, latimea de 60 em ~i lungimea de 125 em..
In rastel se pot depozita teortic 99 de

faguri, dispusi pe 3 rindurl suprapuse.

Practic in rastel punem 89 de faguri
deoarece pe rindul ,de jos si. rnijloc
avem gi;ija sa asezam' cite' 28 'fagud,
creind astf'el un spatiu gol,' deasupra
tavii pentru a evita topirea fagurilor
pe timpul afumarii.
Fagurti se depoziteaza in rastel in
ordinea f<D1os-ir,ii
10r,1a inceputud vsezonului astfel: rindul de sus .este for-mat din fagurii care au coronite de
miere capacita si rezerve de pastura,
necesari pentru
largirea cuibuluiin
prima- parte a prirnaverii. Pe rindul de
la mijloc se depoziteaza fagurii cafenii fara miere si pastura, folositi in
continuare 1a largirea cuiburilor, iar
pe rindul de jos-se depoziteaza fagurii
deschisi. la culoare folositi ca faguride
strinsura ee nu sint asa de freevent
atacati de molia cerii, '
In 'tot timpul
anului, in colturile
rastelului sint agatati 4 saculeti cu
naftalina.
Rastelului i se poate confectiona si
un suport metalic, pentru elirriinarea
completa a riscului unui atac din partea rozatoarelor.
O data eu aparitia
in magazinele
A.C.A. a predusului pentru prevenirea
si eombaterea moliei de ceara - GA~
:LER~N:UL- fcloslrearasteluhn
devine mult mal usoara, mai ales prin ~aptul ca este .cu total exclus riscul unui
incendiu, d~ asemenea nu se'mai impun repetafele
manipulari de faguri
pentru af'umarile care se fac afara, ei
numai 0 singura data, - iarna -cind
temperatura este sub - 10DC, pantru
distrugerea prin inghet a eventualelor
oua sau larve din celulele fagurilor.
Rastelul.poate fi asezat in"holuri sau .
carriere reci.
'"
)
N.R. Pentru .asigurarea unei bune" ,func1iqnari a rastelului ell eficienta sporitli in tratarea si plistr.area fagtrritor d~ rezerva este
necesar sli se aiba in vedere etanseitatea
spatiulut din interior, dimensionarea
cores:"
punzatoare
a elernentelor
standardizate
si
accesul liber 'slmuttan Ia orice categorie
faguri.
Recomandlim sli se Intrebulnteze material~le ignifugate sau nelnflamabile.

de

21

Un harnic $i priceput apicultor ne propune:

CLEMA ELASTICA

DE BLOCARE

A RAMELOR

Nicu PU~CA~'u

Clerna pe care 0 propun este initial

eu un adaos (scindurica) corespunaator (fig. 3).
.
un dreptunghi din sirrna de otel de
Nu se recomanda utilizarea c1emei
2 mm, eu dirnensiunile de 40x155 mm,
in stupii ale carer rame nu au ume'inchis la unul din capete prin alamire.
Operatia de indoire care-i da forma .. rase laterale normale de sprijin [cuie
distantatoare sau eu profil ascutit), in. (fig. 1) se poate efectua pe 0 mentrucit in timpul transportului rarnele
ghina sau eu ajutorul unui dispozitiv
simplu confectionat special.
r
se VOl' incaleca strivind albinele. 0 S0. Normal aceasta e1emii elastica se Iilutie ar fi rnodificarea acestora .
Reeomand aeeste delle atit datorita
xeaza intre peretele lateral si una din
confectinardi lor simple, cit si fapturamele de linga el sau intre doua rame
alaturate atunci cind distanta prea mi-lui . ea odata patrunse
in inventarul
ca nu permite (fig. 2)~ Daca distanta permanent al stupului, Il VOl' eonvinge I
dintre peretele stupului si ultima rama in seurt timp pe stupar de vutilitatea
lor. Un lueru simplu dar foarte util!
este prea mare, atunci se va comoleta

Fig. 1, 2 $i 3
Clemii eLastica d~ blocare a ramelor: 1. dimensiuni in mm;
2. de me G$ezate intre rame; 3. vedere in seciiune
(a - rama; b - scindura ;
.c - peretele stupului)

22

Doi apicultori ne descriu:

DISPOIITIV PENTRU CONFECTIONAT SALTELUrE DIN PAPURA
Ing. Virgffius VASILACHE,

Generatitatt

prof. Ion VASILACHE '

5---10 mm),materialul
mida, ABS-ul etc.

Una din conditiile eseritiale unei bune iernari a stupilor este impachetarea.
In acest sens, la stupii nostri Iolosim
pe ling a cirpe, saltelute de papura conIectionate in stupina (foto 1). Calrtatlle
saltelutelor
noastre sint : au 0 buna
capacitate
de izolare terrnica : au 0
buna capacitate de izolare tonica ; ab'sorb plusul de umiditate, ,'nefiind propice aparitiei apei de condens ; cedeaza
USOT umiditatea
absorbita
(in cazde
u~caciurie In stup); au 0 dimensiune'
redusa ; dimensiuni
de. gabarit:
430x
. 300><50 mm'
"
Papura f'olosita trebuie sa fie perfect
uscata (circa 6-7 luni de la recoltare).
Ea va fi taiata . dupa uscare la lungin'iea dotit~ .si introdusa
in dispoziti,ii11 special care 9i el va fi reglat la
lungimeade
saltea dorita ; apoi se va
executa "teserea" cu sirrna de 0 1mm.
Aspectul . saltelute se vede in Ioto 1.

li
,

,I

,1 ~
Ii

~ax.~LY~
, R!n.39~
\\

'I

II

i
I

-:-:----

/!!.

550

! I

A.-f,'H

'I ,

r .-.1
enl

~17 ~t

9'

.L
I
Qln ,'-=;;=;:=._'=====<===;;=11 i]

'-r-

Fig.

1. Dispoziiiinii

in proi,ectie

pe trei

pt.a-

1W7'i

1.

Denumirea

Buqa.

.Traversa

3.
'4.
5.
6.
7.

Capac inferior
Spetcaza inferioara
Speteaza'mijlocie
Surub ]VI6 Stas
Speteaza fata
.Speteaza superioara
Lateral

,.

aoc.

Material

2.

~.
(dretipta) $i dispozitivul

polia-

\
!
\

Poz.
(Reper)

Foto 1. Salteluui
cGmfectionat ~ ,

plastic,

mobi la

Lernn, ABS,
poliamida
etc .
Cotele sint
date in mm.

.1
1

r.
1
2
1
1
2

de

de executie apar . in fig. 1 si

toate reperele care
au cota 50 (reperele 2, 3, 9), cota de
50 se va realiza concomitent
1a toate
aceste repere, ele fiind -strinse intr-un
pachet. Apoi seexecuta
celelalte repere.
Detalii

2. lntii se executa

Descrierea dispozitivului
Dispozitivul' e Ioarte
sirnpltr' (vezi
fig~ 1 si fig. 2). Materialul
folosit este
scindura de brad
rindeluita
(gr.osimea
, ,

23

I~~l--i--~I!
I

'1

550

eReper 5-7
I

Fig. 2'0 DeLaW si tepere

ale dispozitivului

Asarnblarea tncepe cu montarea

bucseJ:'or (1) in traversa mobila (2) ; ele
vor 'trebui .sa intre fortat in locasuri!e
prevazute (atentie sa nu -crape reperul .
2).: Se asambleaza apoi reperele 4, 5,
'9, ; urrneaza 3 ~i apoi 7. Se intro~uce
repe.ul 2 In eorpul dispozltivului si se
fixeaza cu suruburile 6 care trec prin
canalele special. prsvazute In reperele
4 si 8 si string traversa mobila 11'1 pozitia dorrta. Pozitia traversei mobile
regleaza lungimea saltelei.
Slabind suruburile 6, traversa mobila
2 culiseaza pina la atingerea Iungirnii
-dorite a saltelei.
.
. Dispozitivul gata asamblat, in tirnpullucrului cu papura, este ~edat schematic In foto 2.

24

Fig. 3. Presorui

dispozitivtilui.

Utilizarea dispozitivului
Tehnologia de confectionare a saltelelor de papura es~e urmatoarea :
taierea papurei la cota stabilita ;

~ fixarea
traversei
mobile 2 la
aceasta cota fli stringerea suruburilor
6~

! DIVERSE
+

- introducerea sirmelor 10 (4 fire); t

sirmele vor fi indoite in forma de "U" !
!?iintroduse in dispozitiv, astfel incH;.
latura 'scurta sa se sprijine pe capacul ;
inferior 3 (foto 2)';
;

C!TE VA REME])ll
APIFITOTERAPICE*
Dr, loan GR.-BUZATU

Folosirea produselor albinei,' ,asociat

cu
use din plante, constituie un
bun prod
adjuvant ' in apararea
sanatatii
o ornului.
" .Este astazi unanim adrnis, ca rnedi camentele de sinteza care sint substan+
te chimice nu sint agreate de organism.
ba "chiar potJmpieta asupra [oruiului
genetic" (prof. dr. AI. Ciplea).

Principii activi din produsele natu; r~~e vegetale sint .elaborate de cel~lele
; V11 ale plantelor, iar produsele apicole
+ sint 0 transformare realizata de, celula
! animala,' 'Vie, a ~lbinei. De aceea, pro! dusele apifitoterapice, produse dece~ lule vii, sint agreate sl acceptate de
+ organismul uman, ' chiar preluate
fara
,
a produce -reactii, adverse.
; e
Vom serrinala citeva cbservatii, din
practica noastra apifitoterapeutica, din
Eoto 2, Modul. de asezare a papurei in dis-;
cadrul Cercului de Fitoterapie din 01'3- .
pozitiu
sul Drobeta-Tr. Severin. De mai multi
; ani u~marim efectele .btll}e ale plan~ei
medicinale Berteroa mcana, in bolile
- se introduce, papura (taiata ante-!
renale si in special in nefritele azoterior) si se apasa bine cu presorul (f.ig.! mice. Am observat oa .decoctul respec3) ; dupa ce papura se taseaza bine, se t tiv (2 -linguri de planta maruntita la
ridica presorul si cele d01Ja,brate ale t
1 .apa fiar.ta, 3 minut.e) daca est~
"U':-uri1or de sirma se unesc print~-.p t indulcrt c~ n:uere de, alb?ne ~ste. mar
punte de sirrna (apropierea si compac-v s agreat, mal bme tolerat sirnai eficaee.
tarea se realizeaza prin rasucireacit;
Bolnavii cu nefrita . azoternica care
mai-rstr insa a unui capat' al purrtii in;
au Iolosit laptisor de matca liofilizat,
jurul unui brat al unui "U" si apoi, err tau
resimtit 0 imbunatatire a starii gepun tea bine iritinsa.' repetarea opera-;
nerale, 0 revenirea poftei de mincare
tiei pentru celalalt :capat in [urul te-.
si 0 ameliorare neta a 'anerniei: Dupa
luilalt brat de "U"), Nivelul papurii
unii autori, laptisorul de matca exertasate va atinge succesiv cota reperu- t cita 0 stimulare asupra mezemchimului
lui 7, reperului 4, cota inferioara a re- t activ si a sistemului reticulo-histocitar.
perului 5, cota superioara a reperului 5,.
Dupa Matuszewski si col., sub actiunea
cota partii inferioarea
reperului 6,; laptisorului de matca, au loc in orgacota partii superioare a reperului 6. La;
nism reactii celulare. si umorale, forultima cota nu. se mai prevede a punte
_pentru unire, ci se leaga intre ele cele;
* Lucrare prezentatii la Simpozionul de
doua brate ale" -"-urilor.
+"Medicinii
naturista"; Craiova, 1985.

,
..

I..

y2

mare de anticorpi, regenerare sangui- ! I

na, formare si ' adaptare de Iermen ti. '
$i recent Palos si Mateescu (Apicultu- ;
ra in Romania ' nr.: 1/198.6) cercetind ;
complexul proteic si enzimatic, vita- +.
. .
Municipiul Cluj-Napoca a gazduit in zile-.
mime si mineral al
laptisorului de;
Ie de 29-31 mai, a IV~a Conf'erinta natlomatca, subliniaza valoarea .prduselor pe.
nala de entomologie organizata de Univer-.
baza de Iaptisor ~lil afectiuni.; urolo- t sitatea, Centrul de cercetiiri biologice si Ingice si unele stari carentiale.
t stitutul agronomic "Dr. Petru Groza" din
1 teresati u
Iocalitate.
Prestigioasa
manifestare
a tost
n eresati In tratamentul cu capa- + onorata am deoameni .de sti inta reputati, cH
cele de faguri (publieat in revista ,.,Api-t si de tineri dornici de a-~i orienta formatia
cultura in Romania") l-am aplicat'<.sil; spre dcmeniul captivant al entomologiei.
noi in afectiunile bucofaringiene. R~-.
Pri:ma zi a confer'intei a debutat prin cuzultatele sint foarte bune. Administrat +. vlntul de deschidere rostit de presed intele
1 ti
f'ace sa
de ei
de 'onoare prof. dr. Teodosie Perju precum
a Imp" ace sa regreseze repe e sIm-;
~i de alti roprezentanti ai oficialitatilor 10ptomeIe, pryvenind declansarea bolii,.
cale. Au urmat sase referate de interes geinlocuind antibioticele.'
! neral. In a doua paB'te s-a trecut la prezenObservatiile noastre eu aeest pro-!
tarea lucrarilor pe sectiuni.
dus sint numeroase. Recomandam ca.
In cadrul celor sase se'ctiuni au -suscitat
+
top' stuparii sa coleeteze eu grija.
atentia participantilor
aproxirnativ
130 de
aeeste capacele si sa le pastreze in;
lucrari reprezentind rodul activitatii speciaamestec cu miere, 1a loc ferit de lu-;
Iistilor din universitati,
institute decercen:ina .. Se administreaza ~ite 0 :lingu-;
tare, muzee. etc.
nta din acest arnestec, tinut CIrca 5;
A doua zi a lucriirilor a cupr ins sedmta
minute in cavitatea bucala, distrugind + festiva de inchidere urrnata de 0 excursie
astfel flora microbiana.
! ternatica la Statiunea de cercetari agricole
Asociind "simbul'i de serninte "de do-!
din Turda si vizitarea rezervatiei naturale
vleac", cu miere de albine si cu polen;.
"Cheile Turzii".
insotit de' infuzii de plante ,diuretice;
Institutul de cercetare si productie pentru
si bai calde de sezut se obtin rezultate ; apicultura. a 'fost reprezentat la aces~ sim-

o pres tigioasd

manifestare 'suintific Ii

'.

pozion de doi specialisti

din cadrul

colecti-

foarte bune in afectiunile de prostata ] velor de cercetare de patologie apicola ~i

(necanceroase), mai ales la cei care nu!
respectiv ameliorarea
albinelor, dr. Paul,
pot fi operati din. cauza altor afecpuni!
A g a c h e si biolog Sorin V ern e 5 c u, care'
msoti.toare (cardio-vasculare). s- ame-!
au prezentat lucrari realizate de I.C,P.A.
Iioreaza simptornatologia locala si se!
Lucrarea Studiul
diferentierii
qonculelor
"'

$i a procesului de gametogenezi'i in CU1'SUr

t
.remon eaza starea generala ~i psihica. +
onioqenezei reproduci'itorilor
La albine" avind
Semnalam
sl relatarea 'coIe~ului +. ca autor pe biolog Sorin V ern e 5 C U a
'
,nostr.u dr. Matei Vucea, medic primar.
deschis sectiunea nr. 2 cuprinzind studii de
pediatru, care documentat din litera- ;' "biologie, Iiziologie, biochimie, genetlca, ceotura de "speeiali tate, aplica ambulator,;
logie, dinamica
populattilor", iar lucrarea
in policlinica, in, diareile acute micro-;
.Loca americana, maladie infectioasi'i gl'ava
,

a larvelor

de albine"

de dr.: Paul A

ach e

biene, la sugar si
chiar 1a nou nascut, + . a putut fi urmarita in cadrul sectiunii a

solutie de miere de albine 20-g 0/0, pen- t 4-a, intitulata "entomofagi

si alte insecte
tru reechilibrarea electrolitica, si con-!
utile (polenizatori, apicultura, serlcicultura)".
stata ca da rezultate mult rnai bune !'
Ambele cercetari s-au bucurat de interesul si aprecierea oamenilor de stimta preca cele cu solutie
de glucoza. Metoda : zenti, dernonstrInd inca 0 data cali tate a CCI'\'
este citata ca are actiune antibiotic~ t cetarilor fundamentale !?i aplicative elabora~t realizeaza 0 mai b~a si mai' ,r~pida
te de cercetiitorii institutului nostru.
reechilibrare.

S.V.V.
A

Istoria in -actualltate
'AMPLUL CADRU DE' DEZBATERE PE MARGINEA EVOLUTIB
APICUL lURIl ROMANE~TI
<

Sorin BODO LEA

-muncii
din, institutii
de profil si unitat!
productive; ziarlsti.
Desfasurate sub egida Academiei de Strinte Agricole si Silvice, Academiei de Stiinte
Socialet si Politice, Ministerului Agriculturii, Uniunii Nationals a Cooperativelor Agricole de Productie, Directiei Generale 'a Arhivelor Statului si Consiliului popular+al
judetului Tulcea, in colaborare cu alte insti. tutii centrale si locale cu preocupiiri in acest
domeniu, Iucrar ile simpozionului
au avut
rnscrrsa, pe generiC terna "Tradi,tie $i progres ,
in agticultura romiineascii". Consacrate cercetarii istorice a dezvoltarll acestei importante
ramuni
a economieiroinane~ti,
Iucrarile,
attt In plen clt si in cele 'sapte sectiuni ...:...
agricultura
generala : cultura
plantelor
si cresterea anima1elor; apicultura ; silvicultura : institutii agrare; relatii si ideologii agrare ; viata rurala - au pus cu putere in evidenta preocuparea- oameni1or de
~tiinta din aria stiintelor sociale, politice,
agricole si silvice pentru smtetizarea
bogatei experiente umane acumulate de-a Iungul tirnpului in' domeniul- vietii agrare.
Deschiderea
lucriirilor simpozionului
a
avut loc hI sala Comitetului
judetean' de'
partid Tulcea. Din partea organelor locale
de 'partid si de stat, tovarasa Ileana C 0l e s n ice n e u, secretar al Comitetului jll-'
detean de par tid a trarrsmis tuturor participantilor un salut calduros si urari de sueces Iucrarilor.
Despre semnificatia
simpozionului a vorbit apoi profe sor
M 'i-rea G h e 0 r g h i u,
presedintele Acadernici de ~tiigte Sociale 91
Politice care a seos in evidenta, cu acest
prilej datoria oamenilor de ~tiintii ,a Cercetatorflor din acest domeniu de a reliefa prin
noi argumente istorice .tezarle mare valoare
sthntifica
a secretarului
general al partidului, tovarasul
NICOLAE CEAU.<;IESCU,
privlnd rolul tiiranimii, ea fortii socialii de
baza a, societatii romanesti, de aparatoare a
independentei
si :suveranitatii
patriei. In
acelasi tirnp, au fost puse in lumina noile
aspecte ale satului romanesc, contemporan,
datorate piitrunderii in agricultura, in insasi viata oamenilor satului, a stiintei si
tehnologiei inaintate, afirmiirii in constiinta
omului de 1a sat a [ncrederi i in fortele sale
creatoare de constructor constient al sociaIismului ~i' comunistnu1ui pe parnmtul rer

In pericada 11-14 iunie, la Tulcea au

avut Ice lucrarile celui de-al IX-lea Simpozion national ,de istorie si retrologie ragrara
a Romaniei, irnportanta manifestare
stiintif'ca Inscr isa in contextul general al dez~:G~tci~"i S' tului romanesc conternporan,
amplu pref'igurata (le 'hotaririle
celui de-al
III-lea Congres al lntregri taranimi, Au luat
parte oameni de stiinta, istorici si cercetatori, 'cadre didactice, specialisti in stiintele
agr icole, silvice si
economice, oarneni ai

27

rnanesc. In continuare
au fost prezentate
refer ate de agricultura
generala si a, fost
vizionat filmul docurnentar '"A opta sansa",
autor NicolaeV, I Li e s i u.
In aceeasivzi,
"dupa-amiaza,
au Iriceput
Iucrarile pe sectiuni.
Ca ~i la precedentele editii ale simpozionului,
si anul acsta sectiunea
de, istor.ie
a apicultur ii -;- Ia care au participat
din,
partea Asociatiei
Crescatorilor de Albine,
prof. Costache P a i u, vicepresedinte al C0mitetului Executiv,
presedinte
al Comisiei
de istorie, ing. Aurel M a I a i u, directorul
Institutul de cercetare si vproductie pentru
apicultura ~iiilg. 'I'raian Vol c ins c h i,$eful serviciului tehnic al A.C.A., membri in
Comitetul Executiv al ' A.C.A. - s-a bucurat
de 0 prezenta sustinuta.: In cele doua zile
de desfasurare a Iucrarilor au test prezentate referatele
ce au, pus in evidenta, in
mod graitor, importanta apiculturfr pemeleagurile romane~ti' inca din cele mai vech i
timpuri, marcind 'treptele dezvoltaril acestel. ocupatii de Ia albinaritul
primitiv pin a
la forrnele moderne,
intensive, practicate
azi in stuparitul industrial.
Du';Ja ce in ref'eratul "Valoarea cercetarii
retrologice in aplcuttura pentru adaptarea la
condititle contemporane 'a acestei mdeletniciri "a, subliniat irnportanta
abordaril materialist tlialectice a problemelor de istorie
si retrologie agrara st, In cadruf acestora a
problemelor
specifice evolutiei
apiculturii.,
prof. Costache P a i u, - care a prezidat lucr-arile sectiunii - a prezentat un proiect de
plan pentru alcatuirea unei istorii a apiculturli romanesti din cele mai vechi timpuri
si prna In zilele noastre. In' cuvintul
sau,
profesorul si istor icul C. Paiu, a' invitat pe
particlpanti
sa-si -aduca oontributia la nnbunatatirea
acestui plan, in' asa fel incit,
'in final sa poata fi realizata 0 lucrare ampla, docurnentata,
la rnaltlmea
eerlntelor $i

. Aspect

28

din

timpul

desfii$uriirii

exigentelor formulate de marea masa a apicultorrlor rornani.

Un moment important in desfasurarea
lucrar ilor sectiunii a fost constituit de prezentarea de catre apicultorul, Nicolae V. IIi es i li,vicepre$edinteal
F'il ialei : A.C.A. Bucure~ti, autorul brevetului
de inventie "Api'Iarnil'r, a referatului "Contributia~ familiei
Liviu Rebreanu Ia , introducerea stupului sistematic pe Valea Sornesului", A fost mar-:
cata astfel, cu sensibilitate "~i talent in minuirea condeiului, 0 etapa de refer-inta a
uneiposibile
.istorit a apiculturii
In tara
noastra - <lea a trecerit.pe aceste meleagur i
romanesti
de la'Practicareast~paritulu~
primitiv -Ia 0 apicultura
moderna, bazata
pe cunostinte .profesionale '~i 0 'exploatare
economica supei-ioarava stupinelor,
Despre traditia secular-a a cresteril albinelor in zona de ,vest
tiirii noastre, ~L in'8.':intasi! apiculturit
de . aici, a vorblt. Vasile
Pop e s c u, presedintele cercului apicol T:imisoara, Referatul
sau "Reprezentanti
de
searna ai apicuIturii banatene" a pus in lumina, -cu dragoste *i veneratie,activitat~a
unor stupari de frunte si dascali in ale albinaritului, cum au fost loan Molnar-Pittariu, loan, "I'omicl, Neculai Grand, George
Milos, Iuliu Vulpe !?i alfli,
In continuare; prof, dr. loan C i uta din
Bacau a prezentat un interesant referat, cuprizrnd "Consideratii pzivirrd tehnica aplcoUi in Moldova feudala"; lucrare bazata pe
consultareat ' adnotarea
si comentareaunei
impresionante biblrograf'ii. ,Am putut 'avea,
cu acest prilej, un amplu tablou al .indeIetnicir-ii de prisacar
in' Moldova, secolelor
XV-XVII,
al tehnlctlor de extractie amierii si cerii, al modului de pastrare $i co':'
merciallzare a acestor prod use ale stupului.
Aspecte ale practicarit
albinarttulul
inca
din cele mai vechi timpur-i pe pamintul 1'0rnanesc au fost relevate
cu 0 dcoscbl ta
abundenta- a detaliului in lucrarea ..Din fr c-

lticrarilor

sectiei de istorie

a apicul'turii

cutul apiculturi i in jude,ul Mures" de catro

ing. Valer L u p fl a n din 'I'irgu Mures. Bazata pe consultarea unei intinse bib liografii ,
comunicarea, destul de stufoasa, a 'reu~it sa
prezinte 0 sinteza a aspectului apicultur ii
ca 0 rarnura de sine statatoare a agr iculturii, puntnd accentul [ndeosebipe
modul
de evaluare $i. valorificarc a produselor in
perioada analizata, evocind, in acclasi tirnp,
personalitati ale
aplcultur li de pe aceste
meleaguri.
Desi mai putin legat de specificul istoric
al simoozionului,
de' 0 mare. atentie s-a
bucurat tefehtul
inginerului Mihai $'t e f an e s c u din cadrul
Inspectoratului
silvic
"I'irgoviste, intitulat .Rentablllzarea produetiei apicole prin apliearea metodelor maternatice de opfimizare". Punind accent pe introducerea noului in aplcultura in vedcrea
crester ii eficientei econornice, a rentabilizarii prin diversificarea productiei, cornunicarea aduce 0 contributie meritorie la Irnbinarea rnai strtnsa, si in acest domeniu, a
cercetarri cu productia pentru obtinerea aceIui model de stupina capabila sa satisfaca
cerintele ce1e mai exigente. Deosebit, de .bine sustinut de metode de calcul matematic
, proprti autorului, de grafice s! tabele comparative' analizate pe calculator, materialul
"S-a insumat .intr-o adevarata lucrare de pjonierat ce a suscitat in final discutii aprinse.
Referatul- cornun
"Retrospeetiva
asupra
apieulturii in' judetui Giurgiu" al profesorilor Marioara si Marin C r i s t i a n din Cal.ugareni a adus in discutie clteva aspecte
Importante privind dezvoltarea
apiculturij
intiJ1utul Vlasca. Bazat pe studiul unor documente de arhiva, in mare parte inedite.
ref'eratul, in care se simte rigoarea istoricului si cercetatorului
totodata, a reusit reaIizarea unui tablou sintetic al practlcarti stuparrtului in aceste locuri intr-o perroada istorica bine delimitata.
.
Tot pe baza unor documente .istor ice, a
uhor materials de arhiva, si-a bazat Cleopatra Ion e s c u, de Ia Muzeul judetean 'I'Irgoviste elaborarea referatultri Apicultura in
judetul Dimbovita Ia sfirsitul secolului 'XIX
si inceputul secolulul XX". lucrare ce anaIizeaza cu per tirienta cauzele care au determinat deteriorarea' acestei ocupatli in perioada amintita, relevlnd totodata masurile
luate pentru revitalizarea ei.
.,Valorifiearea unor tehnologii noi. in stu]Jaritul pavilionar",
este titlul
rcferatului
prezeritat de catre apicultorul Ion P I r'V an e s c u din Drobeta-Turnu
Severin
care
face 0 trecere In revista a practicarii stuparttului pastoral in sistem pavilionar, notirid si unele metode personale de imbunata1;ire a tehnicii acestuia.
'
Cu deosebit in teres a fost urmarita comunicarea redactorulul
sef al organului
de
presa al Asociatiel Crescatorilor
de Albine
dln : R.S.R., publicistul
:Elisei Tar t a .

"Sase decenii de aparrtie. neintrerupta- a re"Apieultura

in' RomAnia,.,.. Dupa ce
face un istoric al publicatiilor apicole aparute in tara noastra inca' in urrna cu 100
de ani, autorul evoca cu deosebit talent a]
condeiului personalitati ale publicisticii tirnpului 'care si-au legat nurnele de promovarea
apiculturii, cum ar fi Alexandru Bulighin,
Dimitrie
Stamatelache,
Grigore Giosanu,
Constantin Antonescu,
Nicolae Romanescu,
Ionel Barac s.a. .evidentiirid . 'contributla
unora dintre acestia la editarea neintrerupta a revistei "Apieultura in Romania" -.
. Ultlmul
referat,
cel al
profescrului
Oetav Vi t c u, din Ibanesti - Botosani, intitulat
;,Vinatoarea de .albine
(barcuitul)
practicata in trecut dar si ,!stazi 'in unele
zone ale tarii .noastre" arunca 0 privire asupra obiceiului de prrndere a albinelor salbatice si folosire a mierii .strrnse de acestea.
Acest' refer at a fost completat de acelasi autor ell 0 cornunicare asupra legendei z idir ii
Manasfirii
Gorovei, situata in apropierea
Dorohoiului, lcgenda legata de 0 intlmplare
cu albine.
Pe marginca materialelor prezentate au urmat ample dezbateri care au reliefat irnportanta subieetelor tr atate, un accent c1eosebit, in contextul
problernaticli
aezvoli.adi
apicultur ii, fii-Bd pus pe' necesitatea protec tiei si conservarii mediului mconjurator
si,
in acest sens .pe realizarea unei mai bune
colaborari intre
apicultori si unltatile de
stat sau cooperatiste
care folosese procedee chimice de lupta impotriva daunatorllor,
ce pot avea repercursiuni
nefavorabile asupra Iamilitlor de albine.
Lucrarrle celui de-al IX-lea Simpozion de
istorie si retrologie agrara a Rornaniei s-au
incheiat eu 0, vizita la Muzeu! de arta ;II
judetului T'ulcea, unde' dupa vizionarea unui,
scurt program artistic, organizator-ii au invitat pe cei prezenti la un eocteil. .
Vizita de doeumentare mscr-isa in programul simpozionului a prilejuit celor prezenti
o interesanta
incursiune . in istor-la acestor
locurl, la Muzeul [udetean
de istorie precum $i la Muzeul
arta med ievala al Manastlr-li Cocos. Dupa vizitarea
ultimului
obiectiv - I.A.S. Nlcul itel, participantii la
Iucrari le sectiei de apicultura a sirnpozionului au plecat la bordul "Apilab"-ului intr-o
calatorie de docurnentare la stupinele amplasate in Delta Dunar ii.
Intreaga desfa$1.irare a lucrarrlor sirnpo.zionului a pus in evidenta, 0 data mai mult,
neeesitatea unei istorii mereu vii, in stare
de a-si mari continuu 'capacitatea de ,intelegere a prezentului prin trecut si a trecutului prin present, a unei istorii valorificate
eficient prin Interrnediul cercetarii retro logice, al studierii utili tare a experrentei aC11mulate ce poate oferi invatiiminte
si concluzii de un real' folos in activitatea zilelor
.noastre ca si certe' sanse in proiectarea 'l'ea- .
. Iista a vtltorulutapiculturji.
-~.:.

vistei

de

29

..

vA
,

"""

RECOMANDAM~DOUA
~.
-

CARTI,

,Dupa ce, la Inceputul anu- -tor ii, prin prisma experienlui 1986, aparea, sub Irigritei dobindite si a observatiilor permanents
pe care le
jirea
Redaotiei publicatrilor
apicole, editia a Vl.-a a lVIa-- fac sa poata ver ifioa - connualului
apicultor'ului
firrnlnd sau infirmtnd - avolum
adr.esat
uner
largi
ceste>
rezultate
sau teor ir.
Lucrarea reuseste, in acelasi
mase de cititori ~i caracterizat printr-un
plus calitativ , tlrnp, sa- sintetizeze informatia de speciali tate din diverfata deedi!iile
anterioare,
attt di .punct de vedere al se publ icatii si -lucrari stii ncontinutului, cn. si al prezentifice de peste hotare, trctarfi grafice -'-, iata ca ne a- cind-o prin filtrul experientei proprii a' autorului care
flam in fata unei noi reediadapteaza
astfel
principii'
tar i, de data aceasta a volugenerale terapeutice si profimului "BotHe si ' daunatorri
albinelor" - aU:tor' dr. I. 0- lactice la conditiile concrete
gradil. ..
ale
stuparitului
modern
Inscriindu-se In ideea asigu- "practicat In tara noastra,
Aceasta
a
III-a
editie
rarii continuitatit
si irnprospune,
totodata,
un accent
patar-ii Iiteraturii apico1e din
pe
problerne
'de
tara noastra, editia a III-a' deosebit
revizuita
si actualizata
a mare actualitate cum ar Ii:
intarirea -rezistentei naturale
acestei lucrari pune la dispozitia celor interesati un ima familiilorde
albine, adrniportant volum de informatie
din. domeniul patologiei apicole, 0 privire de ansamb1u
asupra evolutiei
fenomenu.Tu! patologlc
In totalitatea
sa. Folosind un limbaj accesib il,
nesofisticat,
dr. I.
Oqradii reuseste sa ofere cititori1or . indicatii
practice
rationale
a mediprivind diagnosticul
si mo- nistrarea
camentelor, 'utilizarea
pl-andul de cornbatere a bolilor
pe deplm cunoscute, pe de telor medicinale in comb ateo parte, si
prezmte, pe 'rea bolilor, rezervind spatiu
si prezentarn
principa1elor
de alta
parte,
rezultatele
cercetar ilor / in treprinse
in' acte normative si .reglementari cupr'inse in Iegislatia a'privjhta
bolilor despre care
picola rornaneasca.
Credem
stiinta nu si-a spus ultirnul
cuvint. Supozitiile emise I in ca aceasta lucrare aparuta de
asemenea sub ingr ijirea Rel.egatura cu originea acestor
boli cit si aprecierile asupra
dactiei publicatiilor apicole a
eficacitatii
tratamentelor
in- Asociatiei Crcscator ilor de Alcercate, 'in scopul ca apiculbine din R. S. Romania reuseste sa se concretizeze mtr-o
valoroasa contributie
la actualizarea
literatufii
autohtone de specialitate,

[s;Clllllal

Sa

Pe aceeasi linie a .1mbogatir ii ltteraturii cu prom apical, semnalam

aparitia
in
Editura
Apimondia
a unei
carti., de bucate In 'care ingredientu1 principal este rnierea, miraculosul produs pus
'de a1bine la Indemina noastra
care a impulsionat ill multe
tari 0 adevarata
industrie

30

UTILE

"dulce" - de 1a bomboanele
$i pastilele cu miere pina Ia
clasicele prod use de patiser ie,
ori Iicbioruri si 'bauturi raceritoare.
'
Avind la baza ideea folosirii mai intense in alimentatia
omului modern a produselor
naturale - idee ce preocupa
din ce in ce rnai mult oameni
din cele mai diverse domenii
de activitate - medici, cercetatorr,
dieteticieni,
bucatari
si, nu In ultimul r.ind pe gospodine !.... colectivul redactional al editurii, la initiatlva
prof, dr. ing. V. Harnaj a selectat si tradus pentru dumneavoastra 0 serie de retete
gastronomice cu miere, care,
alaturi de multe retete autohtone au dus la concretizarea
intersantulul
volurn "Mierea
in bucatarfe", Daca multe din
retete
constituie
0
noutate
pentru publicul larg, cum ar
fi cele privitoare la prepararea unor mincaruri si sosuri
cu miere.vcu 0 savoare aparte,
regasim in acelasi timp in aceasta carte de bucate si staturi din "caietele bunicii", In
special in par-tea pnivitoare
la pregatirea
produselor
de
patiserie, pe nedrept trecute
sub uitare azi. Volumul vpune la mdemina
dumneavoastra peste 350 de retete de
preparare rapida a unar produse gustoase si hran'itoare,
usor asimilabile : si adaptabile, chiar si pentru cele rnai
sofisticate gusturi.
ing. Ion MILOIN

-Lucrari de sezon
pentru luna,
ootornbrte
In luna octombrie si chiar la inceputul acesteia trebuie obligatoriu terminate toate lucrarile
ce concura Ia
buna iernare . ~ Iamil iilor de aibine,
Cunoastem .din experienta si literatura
de specialitate ca familiile norrnale, 0-,
data cu inceputul lunii octornbrie Inceteaza
cresterea
puietului,
raminind
goale 1-2 rame, de regula in centru1
euibului, pe care s-a crescut ultimul
puiet. Acum avem posibilitatea sa efectuam ultima interventie in cuibul farniliilor de albine, sa i~laturam fagurii
goi si sa organizam
definitiv
ramele
cu provizie de miere necesare bunei
iernari. De altfel este si cea mai importanta
lucrare :pentru aceasta perioada.
In serile sau diminetile
mai racoroase din aceasta luna d'aca deschidem
cit de surnar stupul (ridicam podisorul) constatarn ca familiile S-ClU strins
in semighem, aceasta dindu-rie posibilitatea sa apreciem eu usurinta si precizie atit puterea fiecarei familii cit si necesarul de faguri ce trebuie retinut in
cuib pentru iernare, stiind ca cel mal
bine ierneaza familia de albine care pe
timpul iernii are in cuib numai tfagurii
de formare a ghemului,
plus doi de
acoperire, dispusi cite "unul pe fiecare
latura. Toti fagufii gasiti in plus (peste
necesarul iernarii) in cuibul Iamiliilor
de albine in zilele mai ealde sint ridicati de la acestia, scuturati cu grija
de albina deasupra cuibului sl pusi in
depozit pentru pastrare. Avem grija sa
,ridicam pe cei mal goi !?i pe cei des-:
chisi la culoare in care mi a fast cres-

'

cut niciodata puiet, stiind di acestea"

pastreaza mai greu caldura.
, Organizarea -cuibului se face in raport de puterea f'iecarei Iarnilii, de rezervele de hrana pe care acestea le au
Ia dispozitie si de tipul 'stupului, criteriile de baza fiind urrnatoarele : '
Pentrii consurnul propriu pe durata
sezonului rece si cresterea de puiet Ia
sfirsltul iernii si inceputul prirnaverri
o familie dealbine
normala are nevoie
in conditiile din tara noastra de circa
18 kg miere de calitate f'oarte buna
din care 16-14 kg sa se gaseasca i~
fagurii pe care, ierneaza albinele,
Aranjarea coreeta a' fagurilor'
cu
provizie in cuibul familiilor de albine
norrnale care ierneaza individuale
se
face in f'elul' .urmator:
in centru se
asaza fagurii care a1.1-eel putin 2 kg
"miere .fieca:re eu celulele din partea de
'jos goale dind posibilitatea
Iormarii
,ghemului
pe acestea. Intr-o parte si
alta de acestea se asaza in ordine orescinda fagurii
care' contin eantitatea
cea mai mare de miere.
In situatia cind ne-a prins sezonul
cu provizii insuficiente, de miere (8~
12 kg/familie) rinduirea
corecta a fagurilor este urrnatoarea : in mijlocul
cuibului se asaza fagurii cu cantitatea
cea mai mare de miere fiind inconjurati de altii cu provizii in descrestere
dar eu toata grija sa, nu introducem in
cuibul de iernare, rame care au pe ele
mai putin de 1 kg de miere. ,
Cind iernarn
familii
de albine in
stupii multietajati
.pe doua
eorpuri
avem grija ca ramele din eorpul superior sa fie pline cl1miere si aranjate
ca in varianta
1 (cele eu eelule goale
in partea d-e jos sa se gas,easca'in centrul corpului usurind trecerea ghemului cu albine pe-acestea).
I

Deosebit de import ante sint si urmiitoarele lucriiri :

- Instalarea
gratiilorcontra
1?oarecilor la urdinis - aeeasta previne distrugerea
familiei pe timpul iernii, de
catre rozatoare.
31

- Unirea Iamiliilor temporare sau

ajutatoare isi iernarea matcilor ide re-zerva dupa metodele cunoscute.
- Stimu1area si supravegherea zborurilor .tirzii, de curatire ale a1bine1or.
- Confectionarea adaposturilor irnprovizate pentru
protejarea stupilor
cu a1bine pe timpul iernii.
~ Amenajarea perdelelor de pro-,'
tectie a stupinei contra vinturilor si a
curentilor.
- Sortarea si curatirea ramelor cu
faguri de 1a rezerva stupinei.', Cu ,
aceasta ocazie avern posibilitatea si ,
timpul necesar recoltarii unei cantitati insemnate de propolis, prin razuirea .ramelor ~i a celorlalte accesorii,
pre1uate de la familiile de albine. Extragem ceara si reparam utilajele folosite in timpul verii.".
~
,
Ion POPESCU

Prognoza
meteorologica
pentru luna
septembrie
Circulatia atmosferica in regiunea atlantico-eurepeana
care impr ima trasaturtle
majore ale aspectului' vremii din tara noastra
se va face la nive1e1e mai inalte predominant din. sectoru1 vestic. Aceasta va permite
mentinerea
regirnului de briu anticiclonic
1a nivelul solului.
Intreruperile
cimpului
de presiune ridicata
de provenienta
azorica, ce se vor realiza intre meridianele de
'25 si 35 longitudine E se VOl' conjuga cu
o activitate ciclonica in Europa de sud-est.
ca' urrnare, intervale >in care insolatia 'isi
va spune cuvintul, astfel ca in zonele de ses '
se vor inregistra temperaturi in jur de 30"
VOl'. fi
'intrerupte de perioade de riicire $i
crestere a nebulozitiitii
Insotite de ploi -cu
caracter de aversa si descarcari electrice indeosebi in zonele deluroase din sudul s i
estul. tar.i i regiuni 'in' care temepraturile
ma- .
xi me vor coborl pin a 1a 15C.
Temperaturile
nocturne vor fi cuprinse in
general intre 5 si 15C cu valori rnai r idicate pe litoral. In acest an nu se prevad
tngheturi si brume timpurii care din punct
Tiparu1 executat

de vedere climatologic sint de asteptat Ia

sfir~itui lunti in zonele depresionare
ale
Tran silvaniei.
Temperaturile
ziua, , la ora
prlnzuiui
se vor 'situa In.vgeneral intre .17
si 270C.
r
Ceata specifics toarnnei i~i va face aparitia spre sfirsitul lunii cu deosebire
in
cen trul tarii. ,
Vintul in general slab va prezenta intensificar i in. unele zile din nord si nord-est
in Moldova' si Cimpia Romana,
.
Reqimul precipitatiilor va fi normal in regiunile vestice cu cantitati lunare de precipitatii Intre 40 si 60mm,
va fi usor defi
citar in 'I'ransilvania cu valori cuprinse in
general Intre 25-50 mm, in timp ce in sudul ,
si estul tarjj pe alocuri se .vor inregistra
abateri pozitive de 1a norma, indeosebi ir'
zona deluroasa, Inregistrjndu-se
cantitati 'de
80-100 mm fata de ecartul de 30 la 50
mm in care se situeaza mediile multianuale.
Prin cornpensarea anomaliilor termice pozitive din E-ilele insorite ell temperaturile cobarite ce se vor inregistra
in intervalele
ploiase !?i. racoroase,
temperaturile
medii
lunare se vor situa in. apropierea valorilor
medii care sint de 12 la 16C in jumatatea
de nord a tarii si 15 la 19C in regiuriile
sudice.
'
Corneliu POP
\

i!<o..," .
"~~""

...
'"\.,
,~"""""""""""""

.
""~'""",

~TIATI CA?
- J. L. Brunet, doctor de alergologie la
Centrul medical din Lyon-Franta, a realizat
o ser inga automata
continind
adrenaliria,
care permite sa se injecteze in crteva .secund~ cantitatea necesara pentru preveJ!lirea
unei reactii alergice Ia veninul hyrnenopterelor (viespi, albino ..,)?
- acarianul Tropilaelaps clareae, despre
care se vorbeste din ce in ce mai mull; in
lumea apicola, nu se poate hrani pe albinele
.adulte, ci numai pe Iarvele de albina ? In
consecinta, 'el nu poate trai decit in tarile .
calde, unde cresterea puietului continua tot
timpul anului. Aceste observatii au fost facute in Afganistan, uncle parazitul a invadat rapid .albina Apis mellifica importata
si uncle coloniile au putut fi asanate numai
prin Intreruperea
vrernelnlca a pontei sau
prin iernarea mtr-o zona rece, de deal sau
de munte.

1a 1. P. ,,13 Decembrie

Dr, LO.
1918"

sub eomanda

nr. 11243

DANS CE NUMERO..

I; RECEANU : Preparation
de I'hivernage
sans pertes;
M. ~TEFANESCU:
Courbe
de l'essaimage
chez les abeilles un concept nouveau
pour l'apiculture;
AI.
JGUMA:
Nourissement
des abeiltes ; P. AGACHf;:
Tropylaelapsose;
O. STOIA:
Causes mineureseffects majeurs;
L. P ADUREAN:
Cerificateur
- extracteur
it cire; I. CAPISIZU-DELABIRCA:
R4telier pour la fumigationet
lit conservation
des rayons;
N. PU~CA~U:
Agrafe elastiq.ue pour l'immobilisation
des cadres;
V. VASILACHE, I. VASILACHE:
Disjlositil it confectionner
les eoussins. d'hivernage en jonc.; I. G. BUZATU:
Remedes apiphytothitrapeutiques;
S. BODOLEA:
Le IXme Symposium national d'histoire et de retrologie .agraire de la Boumanle ;
I. MILOIU:
Deux Iivres utiles:
Les maladies et les ennemis des abeilles -J. Dr.
I. Ograda ; Le miel dans la cuisine.
us lecteurs de Nntrager
peuvtnt
s'abonner. par ROMPRESFILATELltf.,Departemtnt
exportation-importation
presse, P. O. Box 12~201, - telex 10376 prsjir, i B/k.aT,ept, rue Galea
Grioitei, ,!o. 64-66.
.

IN THIS ISSUE

I. RECEANU:
Prepare your colonies for a successful over wintering;
M. ~TEFANESCU; The swarming
curve - a new landmark
in beekeeping;
AL. JGUMA:
Feeding bees; P. AGACHE:
Tropilaelaps
disease;
O. STOIA:
Minor causes high effects;
L. PADUREAN:
A wax-metter
and-press;
I. CAPISIZU-DELABIRCA : Racks for smoking and preserving the builtt coiflbs; N. PU~CA~U : A pin
to keep tight the frames in the hive; V. VASILACHE,. I. VASILACHE:
A device
for assembling the b'ulrush quilt; I. G. BUZATU: SoDie receipts pertaining
to apiphitotherapy;
S. BODO LEA : The 9th NatiomiI Symposium
on history and retrology of the Romanian
agriculture;
I. MlLOIU:
Two useful books "Diseases
and Pests of the Honeybee" (by Dr. I. Ograda) and "Honey for cooking".
Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFlLATELlA
Enterprise,
Press Exportation-Importation
Department, P. O. Box 12-201, Telex 10376 prsfir, Bucharest,
Galea Grivitei St., No. 64-66.
.

IN DIESER NUM~R

I. RECEANU:
Vorbereitung
der BienenQlk~r\,,~
\"erlpstfoser
Ub~er~interung;
M. ~TEFANESCU:
Die'Schwarmungskurve
der Bienen,
neues Konzept bt.dcr
Bienenzucht ;
AI. JGUMA:
Zusatzfiitterung;
P. AGACHE:
TroPilaelaps~e,:
O. STOIA: Kleine Ursachen - groBe Wirkungen;
L. PADUREAN:
Wachsschmelzer und-presse ; I. CAPISizU-DELABIRCA:
Geslell fUr Riiucherung
und Aufbewahrung
der Reservewaben;
N. PU~CA~U:
Elastische
Halteklemme
der Rahmchen : V. VASILACHE, I. VASILACHE:
Vorrichtung'
zur Herstellung
von Strohmatten;
I. G. BUZATU : Einig Apiphytotherapie-Heilmittcl;
S; BODQLEA: Das IX.
Nationale Symposium Uber Agrargeschichte
und - retrologie
Rumiiniens;
I. MILOIU:
Wir ernpfehln
zwei ni1rzliche BUcher:
"Bienen
krankheitn
und schadlinge" von Dr. I. Ograda und "Honig in der KUchc".

ein

Ausldndiscbe Leser konnen sicb be; [olqetuier Adress abonnieren: ROMPR,ESFILATELlA,

Departamentul export-import presti, P. O. Box 12-201, telex 10376 prsjir, Bucuresti, Galea
GTlvitei, nr. 64-66.

B 3TOM HOMEPE

,.

:"'

H. PElIAHY: Iloaroroaxa 3HMOBKH

n'leJlHHblXeeMei!' lib noreps ; M. WTE4J3HECKY:
HOBoe nOHIITHeB nseaoeoncrae - KpHBall poeHHSIn'leJl; AJI. )l(rYM,A: .lI.onOJlHHTCJlbHall nO)lKOpMKa; n.;ArAKE:
Tpenaaeaancus ]. O. CT~:
MaJleHbKHenpH'IHHbI- 1'i0Jlb'
WHe acllclleKTbI;Jl. na.ll.y.PSlH:
BoeKOTolIKa- BOCKOBO"npecc r H. KAnHCHJY-.lI.EJlA6H'KA:
CTeJlJla>K)lJlR--oKypHBaIfHllH xpaHeHHII sanacaax eOTOB; H. nYWKAWY:
. 3J1aCTH'IHaSleKooa )lJlSlOJlOKHpOBaHHSI
paMoK; B. BACHJlAKE, H. BACHJlAKE: YeraHOBKa)lJlSl H3rOTOBJleHHII
nO)lywcK H3 poroaa : H. r. 6Y3A TY: Hexoropue anHcIIHToTepaneeraxecxae cpencraa Jle'leHHII; C. 60.ll.0JlSl:- IX Ha~HoHaJlbHblii CHMno3HYM
no BOnpocaa arpapHoit-HcToPHH H perponorna B PYMblHHH: H;- MHJlOIO: PeKOMeH)l.yeMBUweMY BHHMaHHIO
)l.Be HHTepecHbieKHHfH: bone3HH H Bpe)lHTeJlHn'fen a-pa H. OrPA.lI.3
H npHMeHeHHe Me)l.a H KYJlHHapHH.
_
HHocrpaHHble

TEJIHf[,
6yxapecT,

uraresu

Ilenaprasesr
yll.

M02YT nOIlY'lUTb

sxcnopr-uunopr

Kasea I'pueuua 64--...,66.

natu

3iCypt-tall o6paU{aJlCb

nesatu. - n. O. BOKC 12201,

POMnPECctJHJIA-

TeJleKC 10376 npcipup,