. Apic ultura in Romania 1 JANUARIE i2881 W 13 16 20 23 24 27 30 Apicultura in Romania Revist’ lunar’ de schimb de experients i indrumare metodologic’ apicoli editaté de Asoclatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’. Romfnia Acul L |e oor * ianuarie 1988 CUPRINS Cc. PAIU: Intreaga capacitate organizato- ried a Asociatiei noastre in slujba Indepli- nirii gi depasirii sarcinilor A. MALAIU: Masuri tehnice privind cresterea efectivului familiilor de albine V. POPESCU: Unele cénsideratii asupra nece- sitdfii hrdnirilor de completare pe timpul “iernii D. -CHIRA : Prepararea serbetului din zahir invertit pentru hrdnivea albinelor pe timpul iernii CAPISIZU-DELABIRCA : Familia de al- bine cu doud matci permanente — deziderat al productiilor superioare I. V. CIRNU: Flora erbacee timpurie de pa- dure Marilena BRATISTEANU, I. MIHAESCU, M, MARIN: Incerciri ‘de izolare si ate- nuare a unor agenti virali proveniti' de la albine i Ingeborg BOGDAN, Veturia NUELEAN, A. SA- BAU: Efectul unor uleiuri eterice in nose- moza experimentalé T. VOLCINSCHI: Conditii generale care in- fluenteaza calitatea si cantitatea ceri ex- trase ***: Intrunire aniversara ***. Un premiu care ne bucurii E, MARZA: Recensimintul familiifor de al- bine b CALENDARUL APICULTORULUL TEMATICA REVISTEI NOASTRE IN SPRI- JINUL REALIZARM SARCNILOR CE STAU IN FATA APICULTURIT IN CINCINALUL 1986—1990 ——_<_<——_— Coperta I; Jarna, anotimpul in care tofi apicul- torli se pregdtesc intens pentru sezonul apicol care ur ‘meaza, (foto: Pavel TANJALA) ee are Saag eer Cr tena aeons Cec wea OL Uty ReNeeR TEC TIL ornate eee Pree eS Cm Roam SITES ECU Eeeaamrer Toe NT Pireunrerinr sels it r aT pera Nec een nara Enemas tefremressys iter CO ETN aL aN ATEN ee RCen ett erate Tae) pan ee SGU este Crna Daehn erent tora SON Tea CAR COo Tre rT Core eae mee Ty Orin GeO ST MELO ecE LUE Ceasen SoU ECCT AT eney tastes) Cm Aen TRC eee ie amie aT ee ates cm Seca mee TCT Ronny vorct Greene wavart rennet rca CALMS Ra or rt Ceres repo mar ASOCIATIE CRESCATORI Fie) Os VOLT oI Se ON OG her eStart ire sera attr rea Mere PEt ava nat Ca) eRe enema wv IST erat Tae Meanie Orme ere ae te Prete caesar) Conese straindtate Se cera ROM! in a FYRe ne ae far rears Se toy rcaImperative ale Conferintei Nationale a Partidului INTREAGA CAPACITATE ORGANIZATORICA A ASOCIATIE] NOASTRE IN SLUJBA [NDEPLINIRII $I DEPASIRII SARCINILOR Prof. Costache PAIU Vicepresedinte al Asociatiei Crescdtorilor de Albine Asociatia poastri prin statutul ei — este o organizatie obsteased a oame- nilor muneii care se ocupi cu stuparitul, Puterea ei sti in faptul cd, sub in- drumarea si cu sprijinul organelor de partid, reuseste si mobilizeze apicuitorii vederea sporirii contributiel lor 1a eforturile intregului popor pentru edifi- carea societilii socialists Coordonarea activitatii, si indrumarea muneii asociatiei apartin Ministerului Agriculturii care i-a incredin{at sarcina de a se ocupa de intreaga apicultura a {€rii_si de realizaren obiectivelor cuprinse in Programul national de dezvoltare a apicultur Principala directie in care s-a indreptat aetivitatea asociatiei in anul 1987 a fost aceca de a face Jaja unei silualii de exceptie care s-a manifestat ct. pre- cidere in unele zone: depopularea familiilor de albine si o mortalitate creseutal in stupine, ivindu-se necesitatea de a mentine efectivul si de a reface integial capacitatea productiva a stupinelor afectate, © mobilizare exemplari, 0 disciplina riguroasi au fost necesare si rezul- tatele s-au dovedit a fi bune. Chiar daca la sfirsitul anului trecut nu ne-am inseris, ea efective si productie, la nivelele Programului avem totusi convin- gerea ca In acest an ne vom recupera riminerea in urma. Ne sprijinim aceasts convingere pe puterea organizatorich a Asociatiei, pe cele 2169 cercuri apicole si pe cele 41 de filiale judetene care insumeazi aproape 80000 de membri. Anul 1987 a fost un an greu pentru apiculturli; o primivara capricioast, cu ploi reci si temperaturi scizute urmati deo vara secetoasi cu eiilduri exe cesive au determinat o sciidere’ uneori drastic’ a secretici de nectar si polen, ceea ce a condus la prelungirea starii precare de sindtate a familiilor de albine, Pentru a face fa{i acestei situatii Institutul de Cercetare gi Productie pentru Apicultura a realizat o gam larg de medicamente si a popularizat indrumirile necesare pentru ingrijirea familiilor de albine in condifiile vitrege care au afectal nu numai (ara noastrii sau fUrile vecine, ci intreaga Europii. Prin Ministerul Agriculturli, Ministerul Silviculturii si Comitetul de Stat pentru Problemele Consillilor Populare care au emis Ordintil comun. nr. 45/1987 S-au stabilit masuri pentru protectia familiifor de albine impottiva intoxicafiilor eu pesticide si se poate afirma ci in 1987 numirul fenomenclor de intoxicare a inregisttat 0 sciidere sensibila, Nicdieri ea in apiculturd nu se impune cu atita necesitate o cit mai deplina compatibilitate a mediului natural cu mediul artificial creat de om, orice dezechi- libru dintr-o parte sau din alta diunind albinei si prin aceasta’ productiei de bunuri apicole. Pustrarea calitatii, conservarea si ameliorarea mediului inconju. rior reprezintli conditie esentiali pentru viafa albinei si asociatia a actionat consecvent in aceasti directie, Ramine ca o sarcini permanent pentru comit tele filialelor judefene de a urmiri aplicarea fermi a prevederilor Ordinulul 45/1987, antrenind pe aceasta linie toate cercurile comunale si toate mucleole Grganizatiel din Sate, Ulilizarca acestor mijloace organizatorice si perfectionarea Jor presupune o crestere a dinamismului asociatiei, a legaturilor de Ia Comitetul executiv la apicultori si invers, a unui dialog permanent caro si permii2 func. Vionarea eficienti a intregului angrenaj pentru realizarea prevederilor Progra. mului de dezvoltare a apiculiurii pin in anul 1990, ca si indeplinirea in cele wai bune conditii a sareinilor izvorite din documentole Conferintei Nationale a artidului,Fiecave apicultor trebuie si fie convins ck datoriti conjuncturilor contem- porang apieultura nut se mai poate practica deeit in mod organizet- . eptfatia reprezintt forul in cadrul cdruia infratifi putem mat usor tee ura succesu! si in stupina proprie si pentru realizaren oblectivelor Programului Bra sucrose S apiculturii.. Numai aici se poate realiza o colaborare strinss intre ge Afavea stiintifies, dezvoltarea tehnologica si infroducerea rapid a progresului tehnie in practica apicola. pe peAteares organizirii_ presupune o conceptie revolutionar’, un mod, de a gindi si a actiona cu temei gi orientat spre wn scop bine defini; scopul aso- a Sind So dervoltarea apiculturii iar acest scop este in acclasl timp si al fic: clatiel Sicullor in parte. Unitatea de vointa si de actiune in depling ording, st cieet wk hotarirea ficeiruia de a face totul pentru apiculturd, de a trece din disciptin’s ajamente side vorbe frumoase, constituie caracteristici esenfiale ale vietii $i activititii apicole. - i Facey iti impactul anului 1986 si urmiirile Ini din 1987 eu mult atasament si dragoste pentru albi ‘acest factor de imbunitiitire a_mediului atagament Fi or g eolectivitate intemeiata pe dorinta de a eultiva stupdritul. Gtk de aceasta colcctivitate, integrata 1a rindul ei in, angrenajul intregil noastie FaMetiti socialiste, avem, obliga{it care izvoriise din insisi conditia necesard de apicultori si de cefiiteni ai unci societati socialiste. Conditiile noi ereate in agricultura cer un apicultor nou, cu un indice de pregitire profestonals ridicat, capabil si ajute albina in lupla ei impotriva eee eoe industriale, a intoxicafiilor si a numeroaselor boli ce o amenin(i. De axe scurae nevoia de informatie, de tehnologii, de cunostinfe si mijloace not sich Gmbaterea bolilor, in igienizarea stupinelor, in _evitarea stresurilor, in elix iNinurea stirilor de denutrifie glucidiea sau proteics, in neutralizarea noxelor. ‘in asifel_ de apicultor — cu dragoste si vocatie apicoli — reprezinti. 0 stringent necesitate, el {rebuie si fie capabil si recepfioneze informatia sting flick gi tehnotogiea cert si de valoare care la rindul ef nu poate pornt decit MeSa mul cu dragoste si Vocatie pentru apiculturd, gi in relatit permanente gi directe cu apicultura, Fste de subliniat c& pasiunea si daruirea pentru apicultura nu mai sint suficiente ; ¢ nevoie fotodata de prieepere, de un nivel ridieat de cunostinte in Gomeniu, Este bine gtiut cf foarte multi din cei ce ingrijese si crese albine o fac dup’ orele de munca, uneori nu prea odihniti dar toemai in aceasta st} pa- USnea tor, dragostea Jor curata pentru albind, Asociatia oferd tuturor apiculto- rilor cunostinte noi, tehnologii noi prin conferin{e, cursuri, consfituiri, schimburi de experienté si prin revista ,Apicultura in Romania“, ale cirei pagini sint ge- neros deschise in mod egal simplului practician apicol, specialistului eu studi superioare ca $i cercetitorului de inalt nivel stiintifie ciruia cel dintii i se cere s& scurteze timpul de la vorbii Ia fapta. La noi in {ard pasiunea pentru apiculluré a ficut adepti in toate structu- rile societétii, tineri, bitrini, femei, barbafi, (rani, muncitori sau intelectual Problema cheie este ca asocitia si contribuie la ridicarea nivelulai lor de pre- gitire profesional-apicola ; si asociatia 0 face cu-elan gi daruire pentru e& prac- fica apicol’ — pe lingi un mod de a petrece timpul in mijlocul naturii — tre- buie si se ridice la nivelul exigentelor unei adevarate profesii, Experienta constructici socialiste in Romania pune in eviden{a cu pregnan{a rolul decisiv pe care il are dezvoltarea sustinuté gi modernizarea continua a for- felor de productie, accentuarea laturilor calitative ale organiziirii activitatilor productive. In spiritul documentelor elaborate de Conferinja Nationali a Partidului asociatia noastrd va actiona cu spirit revolutionar, cu pasiune si diruire patrio~ ticd pentru ca intreaga capacitate organizatoricd, tehnicd si economick sd fie integral pus& in slujba indeplinirii si depasirii obiectivelor inscrise in Programul national de dezvoltare a apiculturii in scumpa noastra patrie Republica Socialista Roménia.MASURI TEHNICE PRIVIND CRESTEREA EFECTIVULUI FAMILIILOR DE ALBINE™ Ing. AUREL MALAI. Directorul Institutului de Cercetare si Productie pentru Apicultura Cresterea albinelor in {ara noastra reprezint o indeletnicire striveche, dar niciodatS nu a cunoscut o dezvoltare ca cea inregistratd in zilele noast in anil 1945 efectivul apicol insuma numai 297.800 famil un numir de cca 1.350.000 familii de albine, di 4 decenii, in care fara noastra, poporu! roman a pornit pe calea zate in_ultimi dezvoltarii socialiste. Pentru dezvoltarea continua a apicultur ortante, datre care subliniem urmatoarek — sporirea constanti si ritmici a patrimoniului apicol national prin cres- terea efectivului apicol din uniti{ile de stat, cooperatiste si gospodiriile popu- latiei_astfel ca in anul 1990 s& se realizeze 2.425.000 familii de albine din care si de stat a stabilit sarcini 1.622.000 in gospodariile populatiei ; — cresterea anual a productie} apicole, atit prin sporirea produe( ‘ea efectivelor ; fatea apicoli a unui numir tot mai mare de oameni mir) pe familia de albine cit si pri — cuprinderea in acti ai muncii de toate virstele si profesiile ; Pentru continua dezvoltare a cresterii al- binelor, apicultorilor din tara noastra le re- vin indatoriri de mare raspundere, in special in ceea ce priveste sporirea efectivului fami- liilor de albine. Este necesar s& facem din fnmulfirea efectivului apicol o acjiune sus finuta si organizata, o actiune de rispundere patriotica. Fiecare apicultor trebuie s&-si mobilizeze toate forele si resursele pentru a objine anual de la fiecare 3 familii de albine, cite © unitate biologicé noua. In_sporirea efectivului apicol trebuie s& se find cont de urmatoarele principii de baz’ @ inmultirea se poate realiza in conditiile existenfei_unor familii de bazi puternice. cu populatic abundenta de albine sinitoase, © Cresterea efectivului familiilor de al- bine trebuie ficuta in paralel cu sporirea eficientei economice si a rentabilitatii in stupine, prin obfinerea de la fiecare familie de bazé, cit si de la cele nou formate, a unor cantitati cit mai mari de miere si'de alte produse apicole. Pe baza acestor principii, pentru inmulti- rea efectivului apicol se contureazd doua ca. tegorii de misuri tehnice cairora apicultorii trebuie si le acorde o importanta deosebita : @ Masuri tehnice care privese : —cresterea_unor cantitati cit mai mari de puiet, intrucit reusita inmultirii numa- rului de familii, este determinata in primul rind de inmultirea populatiei de albine din fiecare stup de baz ; * Material prezentat la consfatuirea cu apicultorii din Municipiul Bucuresti in luna decembrie 1987. Daca de albine, astizi avem care peste 1.050.000 au fost reali- Conducerea superioara de partid — asigurarea sanatitii atbinelor, cunoscind ci numai familiile perfect san&toase pot avea o dezvoltare biologic si 0 capacitate productivé corespunzéitoare. Cea:de a doua categorie cuprinde © Misuri tehnice privind formarea noilo: uniti{i biologice si se refera la: —metode de formare a roilor care si previna slibirea familiilor de baz’; — asigurarea condifiilor de dezvoltare a roilor pentru a deveni familii puternice si productive. Misurile tehnice ce trebuie avute In vi dere pentru o reusiti actiune de Inmultire sint complexe. Vom incerca si sensibiliziim -apicultorii privitor la unele aspecte care in- fluenteaz’ In mod, deosebit aceasta actiune, urmind ca. fiecare, pe baza cunostintelor proprii gi a Iucrarilor de specialitate, aplice procedeele cele mai_adecvate. Asadar, conditia de bazi pentru reusita inmultiril o constituie CRESTEREA UNE CANTITATI CIT MAI MARI DE PUIET DIN CARE SA SE NASCA ALBINA IN- DESTULATOARE PENTRU FORMAREA NOILOR UNITATI BIOLOGICE. © Dar cind trebuie s& crestem cit mai mult puiet ? Asigurarea populatiei abundente de albine depinde de masurile pe care apicultorul le ia in trei_perioade ale anului : — primivara, cind se obtin albinele pe baza cirora se vor dezvola populatiile ce asiguri ritmul de dezvoltare si puterea Viitoare a familiilor de albine ; — toamna, cind se erese albinele de ier- nare, de al ciror_numir depinde puterea familiilor in primavara si deci intensitatea ritmului lor de dezvoltare ;— in intreg sezonul activ, cind se asigur’ nivelul biologic al familiei, pe baza caruia nele_pentr iernare. Sintem in plind iarnd. Asa dupa cum stie ficcare apiculter, in prima’ faz de iernare, in mod normal ‘nu se creste puiet, albinele asigurind in miezul ghemului o ‘tempera- turd de repaos de cca 14°C. Faza a doua de iernare corespunde cu momentul in care albinele incep crestere puictului si cind in zona respectivi, tem- peratura se mentine la +-34°—+36°C. Mo- mentul declansérii_ cresterii_puictului in iarnd depinde de asigurarea ‘cdldurii in cuib si existenta resurselor de pastura (proteina). Cu cit numirul de albine este maj mic, cu atit instaurarea temperaturii necesare intiv zie, deci se intirzie Insdsi_ cresterea_puietu- lui. De asemenea, cu cit cantitatea de pasturA in cuib este mai mare, cu atit in- ceperea ouaiulti matcii este mai timpurie. Dupa cercelirile Jui, Stancev, atunci cind in cuib existd 32,0 dm® de pastur’, ouatul in cope la 10.11, iar cind existé numai 2,6 dm’, de abia pe ‘7.111, deci aproape cu o hind mai tirziu. Pe de altd parte, cu. cit cres- terea puietului in a doua parte a iernii este mai intirziati, datorité unei mai mari uzuri, albinele care au iemat, mor masiv intr-un timp scurt, In felul acesta albineie nou nascute nu compenseazd numArul celor dis- parute si se inregistreaza o sl&bire puternicd si continu a familiei, care chiar daci nu duce la pieire, imprima pentru Intreg se- zonul apicol, un ritm necorespunzitor de dezvoltare familiilor de albine. Lucrurile par simple, Asiguram hana energetic plus polen si avem puiet mult si-timpuriu, familiile vor inregistra un ritm intens de dezvoltare si succesele in sezonul activ sint asigurate. Perfect valabii, dar_nu- mai la familiile de albine puternice. Pro- blema este mai complexa la familiile de al- bine slabe: in cazul declansarii_ producerli timpurii a puietului, se poate ajunge ao slabire si mai accentuaté a acestora prin uzura mare a organismului datoriti activi- tatii_ pentru mentinerea temperaturii ridi- cate cit sia hranirii puietului, fapt ce scur- tea considerabil viaja albinelor. Fata d= cele de mai sus trebuie si se re- tind importanta introducerii la iernare a unor familii_de albine cu populafie abundenta si bineinfeles eu rezerve ce hrand (in spe= cial pastura) corespunzatoare, Aceasta este una dintre cele mai importante masuri teh- nice. Ulterior prezentarii acestui material, multi apicultori, in special din zonele coli- nare, au informat ca la controlul efectuat in perioada 1—10 ianuatie, in familiile de albine exista puiet pe 1—3 rame din care mare parte capacit si isi exprimau_ ingr jorarea privind viitorul acestor familii, odaté cu reinstaurarea pertoadei reci. Con~ siderém c& aceasta este o manifestare bio- Jogicé naturali, rezultat al .coreltirit facto- 4 tilor privind puterea familiei, existenta hra- nei (inclusiv pastura), regimul termic si cA aceste familii isi vor regla activitatea si dimensiona zona de crestere a puietului In functie de potentialul biologic, fara nici o urmare negativa. Tuturor familiilor trebuie s& le asigurém in timpul jernii regimul de temperatura si hrand_corespunzator. Perioada dezvoltarii intense de primavara — care incepe binefnteles dupa ce zborul ge- neral de curgjire a avut loc —, este perioada cind masurile de intensificare .a cresterii puietului trebuie s4 cunoascd. cea mai mare amploare. Acum este perioada cind miésu- rile pe care le ia apicultorul pot avea cea +mai mare eficienté. Pentru a creste cit mai mult puict in aceasta perioada apicultorii trebuie si in tensifice impulsul natural de dezvoltare a familiilor de albine in primavara, prin ur- matoarele : — asigurarea cildurii in cuib, stiut fiind cd in aceast’ perioad’ cu variatii mari de temperaturd de la o zi la alta sau de la zi la noapte, cresterea puletului_nu se face decit n zona pe albinele sint eapabile sao incalzeascd. Marimea zonei depinde de puterea familiei de albine. Asupra_puterii nu putem interveni, ea decurgind din nive- Iu] populatiei introduse la iernare, fapt pen- tru care cuibul se va mentine strins, pe ra- mele efectiv si total ocupate cu albine. Aju- torul care trebuie dat familiei de albine, consté in eliminarea oricdror pierderi de caldura prin protejarea cuibului lateral $i peste podisor cu pernite sau materiale ter- moizolante. Un bun impachetaj al cuibului, care a dat foarte bune rezultate la multi apicultori fn special pentru familiile mai slabe si cu puiet extratimpuriu este asa- zisul impacheta] tip ,caciula"’ si se reali- zeazii astfel : Fagurii efectiv ocupati de albini se Inca- dreaza intre dowd diafragme. Transversal pe leaturile superioare ale ramelor se pun citeva_sipculite, dup& care cuibul se acopera eu o hirtie groasd (de ambalaj sau din sac de hirtie) petrecindu-se aceasta pe ambele laturi pin aproape de fundul stupului. Poste folia de hirtie se face impachetarea tmprefurul cuibului cu pernite termoizolante saualte materiale textile, Se renunta la po- disor. Acest tip de fmpacheare reduce pier- derile de cdldura, diminueazd fluctuatiile de temperatura, previne fenomenul de condens, creaz situatia care asigura conditii favora~ bile cresterii_ puietului, Hranirile de stimulare sint obligatorli in- trucit intensificarea activititii albinelor ca urmare cresterii puietului in cantitati cit mai mari se realizeazi prin obligarea albi- nelor de a consuma o cantitate sporité de brand. Hrana_energetica asigur'i arderile necesare_activititilor vitale inclusiv produ- cerea caloriilor necesare. Pentru aceasta se vor asigura turtele sau sérbetul plasat dea-