s i a Apicultura in Romania 9 EPT EMBRIE 1985Apicultura in Romania Revisté lunari de schimb de experienta 9 Indrumare métodelogics aplcoli editath de Asociagia Cresciitoriior de Albine din Republics Socialist! Romania ; CUPRINS 49 %*%: Pentru triumful ratiunii si al pacil. _2 $ Maria DRAGAN: Despre conditille de cres- : tere si calitatea materialului reproducator femel (11). : I. CIRNU: Prognoza de toamna la culesul de u mand. DIN EXPERIENTA UNOR APICU: M. IONESCU : Umiditatea nace } __ timpul fernil. i Gh. $ERBANESCU : D. POP: Valorificarea a @ zonei geografice. Gh. VOICULESCU: Mlerea de mand si nose- moza, Fi. LICIU: Ventilatia stupilor 5 notes ‘ei In dezvoltarea si productia familiilor albine. ; IDEI VALOROASE LA INDEMINA TUTUROR 11 } FI. .PETRU: Dispozitiv pentru pregatirea de Jarna a familillor de albine, He } I. KRAFFT: Din nou despre rame. } V. VASILACHE, I. VASILACHE: Pavilionul apicol. . M, MARIN, P. AGACHE, I. RUSU, D. IO- NESCU :" Studiul bacteriologie 31 micologic al fagurilor si cerli, Determinarea micre- orgenismelor patogene pentru albine i fe rele de prelucrare a ceril. 18 20 § B. CARAGEA: Invazle de viespl. 21 } RELATARI DE LA APICULTORI 22} DIVERSE fone 23 | DIN VIATA ORGANIZATIEL NOASTRE CALENDARUL APICULTORULUI i DIN ACTIVITATEA APIMONDIA | Cristina’ MATEESCU ; Stmposionul_ inte nal, de apltereple, Craovie, 23-26 mal 1985. } APIMERIDIAN ‘¢ DOCUMENTAR APICOL ‘CToperta Ta: Albin’ cercetind bujorul de (Foto: Arh. C. MAIM: icy 28 COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR Pah ao meee LILY BCL aCe! LUN Drea err auinmaacr! reer, LAN es ane syne cae ee ered i ae aoe REDACTIONAL con cere Pete Commer PEO Rn aa ama TRENPENTRU TRIUMFUL RATJIUNII $I AL PACII _ Sint bine cunoscute si larg apreciate pe toate meridiancle, consecventa si tenacitatea cu care conducitorul partidului si statului nostru, tovarasul NICOLA, CEAUSESCU actioneazi in sprijinul idealurilor celor mai seumpe ale poporului roman, ale tuturor iocuitorilor globului pAmintesc, formitatea de neclintit eu care presedintele Roméniei militexz’ pentru edifiearea unei lumi mai bune si mai drepte, fairi arme si ftir rizboaie. Toti apicultorii romani, puternic mobilizati de actiunile conducitorului Roméniei, participa Ia aduniri in cadral cdrora se anga- Jeazi ca aldturi de toti locuitorii patriei noasive si nu precupeteasca nici un efort, S& militeze cu energie pentru salvgardarea pacii, si munceasca cu abnegatie pen. tru inflorirea continua a farii. In acest spirit, Comitetul Executiy al Asociatiel Crescatorilor de Albine — membra a Frontului Democratici si Unitatii Socia- liste din R. S. Romania — a transmis 0 serisoare tuturor organizatiilor natio~ nale de apicultur’ membre ale Federatiei Internationale a Asociatiilor de Apicul- tura APIMONDIA din Europa, Canada gi S.U.A. O dat& cu srisoarea pe care o public&m in continuare a fost trimis si Apelul pentru dezarmare si pace adresat de Frontul Democratici si Unitatii Socialiste al Republicii Socialiste Romania Dartidelor si organizatiilor democratice, guvernelor si tuturor popoarelor tarilor Europei, Statelor Unite ale Americii si Canadei. Sretovererorerercrereresesesen Ph erererornes Stimati prieteni, La 23 mai a.c., Frontul Democratiei si Unit&ifii Socialiste, cel mai larg organism politic al yarii, din care face parte si Aso- ciatia noastré, insusindu-si fntru totul apre- clerile presedintelui Nicolae Ceausescu pri- vind gravitatea situafiei internationale ac- tuale, a adoptat un vibrant Apel_ pentru dezarmare i pace, adresat partidelor si organizatiilor democratice, miscirilor popi- lare, guyernelor si popoarelor din {arile europene, Statele Unite ale Americii si Canada, Asociatia noastra, cu toti cei peste 70.000 de apicultori pe care fi cuprinde, sa alatu- rat pe deplin acestui document,’ consacrat implinirii unor deziderate de important co- virsitoare in acest moment de rascruce pen- tru destinele omenirii ; intr-adeviir, existenta armelor de exterminare in masd, proportiile fantastice la care a ajuns cursa tnarmérilor, amplasarea a noi si noi rachete cu razi medie de actiune in Europa, planurile pri- vind militarizarea spatiului’ cosmic, incor- darea in relafiile dintre state sporese con- siderabil pericolul unui nou razboi mondial, care s-ar transforma inevitabil intro con- flagratie nuclearé cu urmiri catastrofale Pentru intreaga noastra civilizatie, pentru toate valorile create de-a lungul’ istoriei, pentru Insesi conditiile existentei vietii pe Pamint. In fata acestei sumbre perspective, Aso- ciatia noastra, apicultorii romani considera ca pe o fnalté datorie de constiinf&i si tri- mité tuturor asociatiilor nationale de api- cultura Apelul Frontulut Democratiei si Uni- {li Socialiste si sti-si cheme confratii tn- REDACTIA soreroreroserercseseresosos. y 4 2 a. Aspect de la mitingul pentru pace organizat la Complexul apicol Baneasa, (Poto: I. Negreap tru indeletnicire si actioneze cu hotirtre pentru a impune adoptarea unor misuri Practice, eficiente de dezarmare, in primul rind de dezarmare nuclear’, pentru reluarea cursului spre destindere, colaborare i bund intelegere intre popoare ; chemarea noastra’ porneste de la convingérea ci, actionind unite, forfele populare, popoarele pot asi- gura triumful ratiunii, eliberarea_omeni de cosmarul unui cataclism nuclear, fur rea unei lumi fara arme si fir’ razboaic, o lume a pacii, unica in care ne putem exer- cita activitatea cfreia ne-am__consacrat —— apicultura — 0 activitate util, recon- fortanta si rentabil, pusd in slujba’ omulu Preocupati de aceste ginduri si senti- mente, va asi¢urdm de profunda noastra stima $i considerafic si vi urim succes de- plin tn toate actiunile pe care’ le veti Ine treprinde eu intreaga dumneavoastra auto- ritate morala spre a salva pacea fn Europa, pe Terra.DESPRE CONDIJIILE DE CRESTERE SI CALITATEA MATERIALULUL REPRODUCATOR FEMEL* (II) Biol. Maria DRAGAN Institutul de cercetare si productie pentru apiculturé CRESTEREA PROPRIU-ZISA SI CALITA- SEA MATERIALULUI DE CRESTERE Odata transvazate larvele, apicultorul crescitor parcurge etapa cea mai impor- tanta, de ingrijire, factor important si hotdritor si asigurarea calit&fii viitoa- relor m&tci, Familiile crescitoare tre- buie si fie puternice, cu multe albine doici la rmdul lor bine hranite si vigu- yoase. Lipsa doicilor intr-o familie cres- citoare sau slaba predispozitie a aces- tora pentru a creste matci nu poate fi suplinité de nici o lucvare a apicultoru~ lui, deoarece factorul determinant in cresterea si obtinerea unor matci de calitate fl constituie tocmai existenta si abudenia acestora. S-a constatat ca, atunci cind familiile crescdtoare p: mes¢ larve spre crestere, albinele doici actioneazat tn sensul hranirii lor. In ca- zul larvelor de mated, cantitatea de Japtigor este mai mare si creste gi mai mult in zilele wematoare transvazarii Spre deosebive de larvele de lucra- toare, la larvele de mated se depune laptisor fird un control prealabil al cantiti{ii existente. S-a constatat cd pe acelasi leat de crestere, atunci cind in familii a fost introdus‘un numar mare de larve, cantitatea de laptisor este mult, mai mica dar si variata, lu- cru care nu se intimpla in cazul unui numar mic. Larvele de pe acelasi leat apropiate chiar una de alta, sint Ivate fn ingrijire in mod diferit, timpul va- rind intre 10 i 45 minute, de multe ori cu influenta negativa in dezvolta- rea ulterioara a larvei. Atit in ceea ce priveste cantitatea hranei depuse cit si in cazul ludrii tn ingrijire, un rol important il are numirul de~ albine doici asigurat, dar mai ales calitatea acestora, Urmare acestei ingrijiri va- riate, si greutatea miatcilor obtinute este deosebit de variaté. Cauzele nu * Continuare din nr. 8/1985. sint genetice, ci datorate proastei tn- grijiri a larvelor de cétre albinele doici, mai ales atunci cind din neglijenta sau ere apicultorul introduce in cireuitul de crestere a matcilor familii slabe, calitativ inferioare, incompati- bile cu aceasti activitate. Astfel de fa~ milii nu numai cA nu asigura ingriji- rea optima, dar produc prin albinele sale doici un laptigor necorespunziitor prin cantitatea secretataté, dar mai ales prin calitatea lui, Unii apicultori se miré ch au obfinut mitci calitativ proaste, desi dupa eclozionare, in botci a rdmas mult laptigor. Acest lptisor este calitativ s&rac in concentrat de proteine, cunoscut sub numele de jcomponenta alba%, atit de necesar dezvoltavii optime a viitoarei matei Hrnirile corespunzitoare ale larve- lor de matci nu pot fi asigurate decit de albine doici incepind de la virsta de 5 zile, perioada optima find situata la virsta de 9—12 zile, Peste aceasta vristé hranirile nu mai sint adecvate, indivizii maturi caré apar fiind forme intermediare intre mate& si albina lu- cratoare. De aceea recomandam produ- cAtorilor de mati practica crescatori- lor de matei din cadrul Institutului de cercetare si productie pentru apicul- turd, care const in schimbarea fami liilot pornitoare, dupA citeva crester consecutive sau intyoducerea periodic, la 6—8 zile, a 1—2 faguri cu puict la eclozionare, in cazul familiilor crescé- toare permanente, adic acei faguri care sint folositi pe tot parcursul se- zonului de cresiere. In circuitul cresterii matcilor este obligatoriu si intre numai familii de albine snatoase, indemne de nose- moz, boald universalé care actioneaza in primul rind asupra glandelor hipo- faringiene, producatoare . de laptisor, determinind atrofierea acestora si re- ducind simfitor rezultatele cresterii.In cresterea matcilor pot fi folosite atit familii cu mated cit si familii fara mated. In primul caz, matcile obtinute sint de calitate superioaraé, dar pro- centul de acceptiri este foarte redus, lucru deosebit de neeconomic in cazul necesitati masive, cum ar fi pe- pinierele pentru producerea industri- ala a acestora. Pentru a se asigura un numaér mare de méatci se recomanda utilizarea in circuitul de crestere a doua feluri de familii si anume : 0 fa- milie pornitoare (orfana) pe o perioada de 24 de ore pentru acceptare si apoi, in continuare, familii crescdtoare pro- priu-zise, cu mated izolaté in asa nu- mitul ,compartiment al mateii, prin- tr-o gratie separatoare (stup ME) sau diafragma cu gratie separatoare (stup orizontal) de ,compartimentul de cres- tere“, unde sint introduse ramele cu botci intre rame cu puiet foarte tinar din compartimentul miatcii. Se reco- manda acest lucru deoarece larvele de matci vor fi mai bine ingrijite in fa- milii cresc&toare cu puiet necdpacit, aparind in botci mai mult laptisor de- cit in cele crescute intre puiet capacit. Fenomenul este logic deoarece exis- tenja unei cantitati mari de larve de hranit stimuleazd foarte mult activi- tatea glandelor faringiene ale doicilor, cresterile repetate asigurind aceste lu- cru. Crescatorul de méatci trebuie sd aiba in vedere ca pérmanent in. com- " partimentul de crestere si fie puiet nec&picit, care atrage albina doicd asi- gurind o prezenti abundent&. Neglija- rea acestei lucrari poate avea reper- cursiuni grave prin reducerea pe par- cursul cresterilor a acceptarilor, para- Jel cu obtinerea de miatci de proasta calitate. Desigur cA puterea familiei crescd- toare are.un rol deosebit in obtinerea unor mitci de calitate, acestea putind s4 asigure albine doici multe, hranite optim, fiind realizat un permanent echilibru armonios intre acestea si cu- legatoare, fapt ce determina accepta. rea larvelor intr-un procent foarte ri dicat (90—95%/). Cresc&torul de matci trebuie ins& s& stie si faci deosebirea intre o familie puternica, armonios dezvoltata si familia inghesuita, prea strinsi, pe cale de parasire a cuibu- lui, fapt ce determina’ obtinerea de matci subponderale si acceptiri foarte reduse, In multe cazuri, in pepinierele de producerea industriald a matcilor, fenomenul este observat mai ales la formarea familiilor pornitoare. Un rol important in obtinerea de mé&tci de calitate fl are si numéarul de larve ce se introduce intr-o. familie crescdtoare. Desi parerilé sint diverse in acest sens, este obligatoriu sA acceptém cA exist un raport determinat intre puterea fa- miliei la un moment dat si numarul de larve ce trebuie date spre crestere. Crescaitorul de mati, prin experienta acumulata, stie ci o familie cresca- toare, cu matcd trebuie s& prim cea 30 botei spre crestere si ingrijire, in caz contrar, procentul de accepiare fiind redus. Chiar daca familia accepti un numar mai mare, mateile ajungind la maturitate si eclozionare sint re- butate avind dimensiuni mici. In ceea ce priveste pepinierele din cadrul Insti- tutului, familiile pornitoare primese 90-120 in vederea acceptarii iar fa- miliile cresctoare cu mated numarul optim indicat mai sus, maxima intro- dus fiind de 39 botci acceptate. MEDIUL DE CRESTERE Familia care este folositA in crestere trebuie s& asigure permanent un mi- croclimat stabil, care const intr-o tem- peratura de 35°C (limite intre 32— 37°C) si 0 umiditate relativa de 60%. Temperaturile mai joase lungese peri oada de crestere si determina pira- sivea larvelor marginale. Temperatu- rile ridicate gonese albinele doici de pe larve, apar carente in hrdniri, de- ficienje de pigmentatie (mai deschise), iar peste 37°C mor in stadiu pe pupa, In practica de crestere a miatcilor, batcile trebuie sd fie manipulate 0 dati sau de mai multe ori, conform tehnologiilor aplicate. Aceste manipu- lari sint fnsi daundtoare in a 5-a zi de transvazare (a 9-a zi de la depunerea oului), periculozitatea scdzind pe ma- 3suri ce ne apropiem de a 14-a zi de deavoltare. In timpul manipullirii se mai pune si problema racirii botcilor. Acestea suport’ temperaturi neadec- vate pe perioade limitate de timp si pierderile apar mari atunci cind cres- GAtorul depaseste perioada de menti- nere in condifii nefavorabile, la ma- nipulirile in timpul izolarilor de la pornitor la familia cresedtoare, dar mai ales in timpul izolarilor in vederea e- clozionarii. De aceea este indicat ca lucrarile s& fie efectuate cu mare ra- piditate, dar nu prin migcéri bruste, in camere cu temperaturi adecvate In cadrul condifiilor de mediu intra si aprovizionarea cu hrana. Se stie pre- Cis ci hranirile stimulente cu zahar si polen in timpul cresterilor miareste procentul de acceptare a larvelor gi duce la objinerea unor matei de bund calitate. O situatie diametral opus& apare, insé, in cazul unor culesuri abundente in natura, cind practic cresterile sint compromise prin pro- cent de acceptare redus, ingrijirea proasta a larvelor luate in crestere sau abandonul botcilor, iar in cazul in care se obfin mitci acestea sint mici si au un numar redus de ovariole. Cele mai indicate culesuri sint cele de in- tensitate slaba gi de scurt& duratd (si- nonime hr&nirilor de stimulare facute de apicultor) care invioreazA familia creseitoare, mai ales daci in natura existA polen. Lipsa culesului are efecte negative in familia crescitoare, dato- ritA faptului cA prin restringerea oua- tului mateii se reduce numirul de al- bine doici ce trebuie s4 hrineasc lar- vele viiotarelor matci, iar dac& acestea existi, glandele. lor secret& putin, in- grijirea este necorespunzitoare iar re- zultatul este reprezentat prin niste miatei de proasta calitate. © problema viu disputat& in creste- rea matcilor este cea a administrarilor permanente de sirop de zahar cu di- verse adaosuri de substanfe continind proteine. La ora actual& este o lucrare asa de normala pentru apicultorii cres- chtori de matci, inctt este incredibil ca ei pot fi contrazisi asupra necesitaii 4 acesteia, Cercetétorii__demonstreaza, insa, cu totul altceva si anume cA hra- nirile zilnice in timpul sezonului dau- neaz&, obligind albinele doici si pre- lucreze ceea ce li se da, in loc sa aiba grija de larve. De aceea se recomanda hraniri abundente inaintea inceperii cresterilor pentru ca familiile de al- bine. destinate acestui scop sa fie asi- gurate permanent cu hrana energeticd gi proteicd, dar nu este necesar ca fa- miliile s& fie sufocate de hrana. Ca o confirmare a celor afirmate mai sus s-a constatat c& nu apare nici 0 deose- bire intre matcile crescute in ambele variante de hranire dar, folosind va- rianta a, doua, se economiseste timp. In cadrul Institutului, crescdtorii de matei incep stimularea familiilor cres- cAtoare din care formeazi nuclee ime- diatydypa primul zbor masiv de curd- fire, cu sirop caldut concentratie 2/1, aplicind in paralel si o turta din polen i miere pentru stimularea activitatii i, in. scopul asigurarii de albina gi puiet necesare scopului propus. Tot in cadrul conditiilor de mediu intra si conditiile atmosferice. Cele ne- favorabile, concretizate prin ploi tn- delungate si temperaturi mai scizute decit cele normale perioadei in carg se efectueazi cresterile, au influenta negativd asupra calitatti matcilor, dar mai ales asupra procentului de accep- tare a larvelor. In ceea ce priveste sezonul de cres- tere, se constaté ci primavara timpu- riu $i spre sfirgitul sezonului accepta4 rile sint mai reduse, desi greutatea si calitatea matcilor este aceeasi cu cele crescute in iunie gi iulie. Sub acest aspect compozitia familiei de albine nu este cea corespunzatoare pentru asigu- rarea acceptivilor si cresterilor optime, anotimpul neavind nici o impontan{a. Pentru aceasta se recomanda ca activi- tatea de crestere a méatcilor sé fie in- ceputé odatA cu inceperea dezvoltarii ascendente a familiei, adic atunci cind sint cele mai multe albine doici in fa~ milie, moment care difera de la fara la {ard sau de la regiune la regiune in cadrul aceleiasi (ari. 3PROGNOZA DE TOAMNA LA CULESUL DE MANA Dr. ing. I. CIRNU Prognoza de toamnA sau prognoza de lung& durat& la culesul de mana se elaboreaz in cursul lunilor noiembrie- decembrie, pe baza elementelor si a corelatiilor stabilite, ca urmare a cer- cetirilor fntreprinse, pe un numar mare de ani, de c&tre Institutul de cer- cetare si productie pentru. apicultura in colaborare cu Institutul de meteoro- logie si hidrologie. Astfel, pentru a se organiza din vreme in cadrul fiecrei filiale jude- teme — cu zona forestiera — intocmi- rea unei prognoze orientative privind perspectivele la culesul de mana din sezonul apicol urmator, redim mai jos concluziile acestor cercetari. — Productia de mana a unui an este conditionatA in primul rind de evolu- fia timpului de la sfirsitul verié si din toamna anului precedent. Daca in pe- rioada august—noiembrie, vremea este calda si cu precipitatii moderate, vege- tafia se dezvoltA normal si respectiv plantele gazda pot si-si acumuleze su- ficiente substante de rezerva in mu- guri (viitoarele mladite). Aceste condi- tii constituie in acelasi timp si cele mai bune premize pentru ecloziunea, dezvoltarea si rspindirea _ tinerelor larve de lecanide, precum si pentru nagterea unei generatii sexuate puter- nice la lachnide gi ca atare, 0 depunere masiva de ,oud de iarn’ in toamna respectiva, cea ce asigura o buna dez- voltare a coloniilor viitoare de produ- c&tori de mani (fig. 1). Dimpotriva, toamnele reci, cu ploi torentiale de lung& duraté si zApada timpurie, constituie conditii nefavora- bile pentru raspindirea si inmultirea producatorilor de mana. Astfel, larvele de lecanide sint smulse si spilate (in- necate) de pe ramuri, inc& inainte de a se fi fixat si ascuns sub solzii mu- gurilor in vederea iern§rii, iar mat- cile de lachnide, care se afl in curs de imperechere sau de depunere a oudlor de iarnd, sint dislocate si dis- truse de frig si ap& ined inainte de-a-si fi terminat ouatul. In aceste conditii, perspectivele de cules pentru sezonul urmitor sint micgorate, iar sansele pentru obfinerea unor recolte bogate de miere sint reduse. — Un alt clement valoros, care tre- buie inregistrat fn cadrul observatii- lor pentru prognoza de lungé durata este prezenfa si frecventa daunatorilor (prtidatorilor) si a parazifilor. In spe- cial pentru perioada de sfirsit de vara- toamna, cel mai aprig diundtor este viespea, Trebuie s& subliniem ca insec- tele producdtoare de mani, ca si mana fns&si, constituie hrana preferata a viespilor, ccea ce determina uneori o Fig. 1. Oud de Jachnide pe Stejar, depuse in cursul lunii octombrie. 5Media recoltei de miere pe fam. si an Wr, obiectivelor luate anual sub Tabelul t Caracterizarea In piidurt 5 culesului in observatie 3 5a Cimp st i Bogate in) Sdrace in aint anit 1957—1965 Stupint Familii | furnict furnici ea albine |__kg.__*o ka. te Culesuri cu ani uni: 1957, 1959, 1984 23 28k (s,s: s1AT_ 12,3100 Ani mijlocii : 1960, 1962. 196: 1965 330493407, 7,0 1009 Ani rai: 1958, 1961 202 2880S «8.9 BAS SZ S100 Inmulfire puternica a lor in aceste A.C.A. Cluj, a rezultat cu prisosint& Jocuri. Dupa observatiile unui apicul- tor cu experienté, pe vetrele unde exist focare mari de viespi, incit zum- zetul acestora si concureze cu cel al albinelor, recoltele de miere de mana sint sensibil mai mici decit cele unde frecventa viespilor este mai redusa. Totodata, prin faptul c& decimeaza zil- nic insemnate cantitati de larve si a- dulti de producatori de mand, atacul ca- Jamitant al viespilor se rasfringe sensi- bili si asupra viitoarei recolte de miere. — Numararea in cursul toamnei pe unii arbori reprezentativi, a outilor de iarna Ia lachnide si a larvelor de le- canide pe arbore sau pe metru liniar de ramurd, pot constitui de asemenea date utile pentru aprecierea perspecti- velor de cules in sezonul urmator. — Pe ling& acestea, un alt element deosebit de important pentru prognoza de duratA lunga il constituie prezenfa coloniilor de furnici si respectiv circu- lagia furnicilor pe arbori. Cu cit den- sitatea coloniilor de furnici este mai mare pe unitatea de suprafata, cu atit . perspectivele pentru o recoltA buna de miere de.mana sint mai mari. In acest caz, trebuie sA se inregistreze densi- tatea coloniilor de furnici pe unitatea de suprafati. . Din investigatiile efectuate de Insti- tutul de cercetare si productie pentru apicultura in colaborare cu apicultorii experimentatori din cadrul filialei 6 rolul furnicilor de padure in sporirea productiei de miere de manda. Astfel in anii 1977—1978, apreciati ca ani rai la culesul de mana in zona respectiva, recoltele de miere din padurile cu fur- nici (3—8 colonii/ha.), au fost in me- die cu 230%/ mai mari faja de cele ob- {inute in padurile lipsite de furnici. Rolul furnicilor de padure in spori- rea productiei de miere reiese mai evi- dent, din rezultatele publicate fn lite- ratuta de specialitate. “Astfel, dupa Wellenstein (Tabelul 1), recoltele de miere de mand obfinute in cei 9 ani de cercetare in padurile bogate in fur- nici, depasese marcant fn toi anii pe cele redlizate in pdurile sfrace in fur- nici, precum si pe cele obfinute la cul- turi de cimp si gradini. ‘Totodataé din datele prezentate reiese cA rolul furnicilor de padure se evi- dentiazA mai mult in anii mijlocii si i, cind sporul de recolt’ de miere oscileazd intre 207 si 2540/ fata de culturile de cimp. in incheiere, dorim sa subliniem’ ca ar fi deosebit de util eficient ca aceastA prognozi anuald, s& se elabo- .reze in cadrul fiecdrei filiale pe baza criteriilor mentionate, cu concursul pretios al apicultorilor fruntasi precum si al serviciilor meteorologice locale, Constituind un ghid valoros, orientativ, asupra perspectivelor la culesul de mana.UMDITATEA EXCESIVA IN STUP. IN TIMPUL IERNI Asigurarea unei umiditati corespun- zAtoare in stup are deosebiti impor- tanté pentru familia de albine, avind implicafii deosebite in cresterea puie~ tului. Albinele au capacitatea, de a regla umiditatea in stup, capacitate ‘cu care le-a inzestrat natura, in toate anotim- purile, daci nu intervin alte conditii nefavorabile. Sint 0 serie de cauze provocate de apicultor si nu de albine, care fac ca in timpul iernii, in stup s& apara o umiditate excesiva cu consecinte grave pentru viata familiilor, de albine. Din- tre acestea amintim : — cresterea mortalititii prin redu- cerea la un sfert a perioadei de viata ; — crearea unui mediu favorabil a- paritiei bolilor ; — slabirea fiziologicd generala a al- binelor ramase in viata etc. In sensul celor de mai sus, A. W. Woodrow a stabilit c& la o umiditate relativa* de 97%/, perioada de viata a albinelor se reduce la un sfert. In- tre 25—730/ umiditate relativa nu a intervenit nici o modificare in longevi- tatea acestora. Cercetarea’ atest ci umiditatea re- lativa adecvaté in stup variazd intre 20—80% si, de regula, in cuib intre 4080/0. M. IONESCU * Umiditatea relativé este greutatea va- porilor continuté in aer, la o temperatura data, exprimatai fn procente fata de cant tatea maximi ce poate fi tinuta la acea tem- peraturd. In practica apicola, 0 umiditate re- lativa ce depaseste 90% 0 depistim iarna pe albinele de la suprafata ghe- mului care sint ude si prin prezenta mucegaiului sia apei pe rame, faguri, perefii stupului ete Raportul de cauzalitate al prezentei in stup a daundtorului exces de umi- ditate se regiseste * neindoielnic in practica noastré defectuoasi de orga- nizare a ventilatiei, indeosebi atunci cind procedim Ja impachetarea pen- tru iernare. Lipsa unci ventilatii naturale (teh- nologice) corespunzatoare duce la acu- mularea repetaté-— in proportii sufo- cante — a bioxidului de earbon, su- prasolicitind albinele s& treac& frec- vent la aerisire, prin agitarea aripioa- relor. Aceasta activitate, in conditiile grele ale ghemului de iernare, genereazA un metabolism intens si de duratd, avind drept rezultat aparijia si acumularea umiditafii excesive si a bioxidului de carbon eliberat prin respiratia albi4 nelor, © parte din umezeala atmosferei suprasaturate din stup este condensat& pe extremitatile mai reci iar in jurul ghemului — unde temperatura. nu seade, de regula, sub 10°C — se ,con- serva* o umezeal& accentuata, persis- tenta. Excesul de umiditate in perioada de iernare preocupé pe toti apicultorii din {arile cu climat rece si temperat. In Polonia se afirma c& s-a reusit diminuarea substantialA a excesului de umiditate, prin deschiderea in timpul iernii si a unui urdinig suplimentar, construit la partea superioara. De ase- menea, se fac referiri la uncle rezul- tate in aceastA directie si in S.U.A., Finlanda si in alte tari. Indelungata si notabila experien{a a apicultorilor romani impune o preocu- pare mai sustinuté pentru a pune la punct modele de ventilatie cu randa- ment superior, corespunzitor conditii- Jor din fara noastra.ECONOMIA FAGURILOR Gh. SERBANESCU Prin trecerea albinelor din stupii primitivi in cei sistematici, importanta fagurilor claditi a devenit dominanta in acitvitatea apicola. Interesul pentru economisirea muncii si a ceri de al- bine s-a manifestat prin atentia ‘cu care se ingrijesc ramele cu faguri clé- diti in general, dar mai ales cele puse la pastrare de la un sezon la altul ‘Aceasta, deoarece fagurii aflati in afara cuibulul pot fi distrusi ireparabil, in- tr-un timp foarte scurt, de c&tre 50a- reci si gaselnita. Locuiese inir-o regiune colinara cu multe vii, paduri si ftnete. Stupina, de~ parte de ‘sat, pe Tunca vai unui pirfu, Caregna (judetul Vrancea), e inconju- rati de paduri si finefe, fiind nepa- zité. Fara a exista un cules mare, acti- vitatea albinelor este buna, de-a lun- gul intregului sezon. Stupii sint de tip orizontal, cu jumatate de rama in cat. Dup& ani de incerciri, unele mai reusite, altele mai putin, am ajuns la o tehnicd de pastrare a ramelor de re- zervi, care este practicd si sigura. Spre sfirsitul lunii august si uneori cind vremea este favorabild, chiar si Ja inceputul lunii septembrie, scot ca- turile de pe stupi. Rinduiese ramele din cuib si descdpacese dup nevoie o parte din ramele cu miere din cat pentru completarea hranei de iernare. Restul vamelor cu miere le extrag si Je dau albinelor sA le linga Ramele clidite, curafate, scoase din cuiburi si caturi, sint triate. Cele vechi si cu defectiuni sint reformate, iar cele pune trecute la pastrare Pastrarea ramelor peste iarné o fac afar’, in stupin’, in caturile goale, luate de la stupi. Acestea sint stivuite cu ramele in ele, find agezate pe un suport solid si bine inchis la baz, Dea- supra folosesc, de asemenea, un capac 8 foarte bine inchis si un acoperis pen- tru a nu intra ploaia, In ‘formatia aceasta, afum bine ramele cu pucioasé La stivuirea caturilor am griji s& pu ramind crépaturi prea, mari, zona find plind de soareci. Cr&p&turile mici le acopaér cu fisii de hirtie lipite cu un lipici facut din faina si apa, Ja cald, asa cum se facea mai inainte pa- pul cizmaresc. Cind lipiciul s-a racit, il mestec bine cu un facalef. Dacd e prea virtos, mai adaug ap cAldufa. Cind este gata pun si o lingurifé de inescticid praf si din nou il amestec pentru omogenizare. Aceast& masura este luatA pentru a nu fi roas& hirtia de cdtre insecte, cu scopul de a minca faina. Prin gaurile f&cute, gaselnita ar putea patrunde la faguri. De cite ori vizitez stupina, am grija verific si starea in care se afla fa- gurii pusila iernare si dac& e cazul intervin cu fum de pucioasa. Fagurii reformati fi tai de pe rame si valorific ceara din ei, folosind un topitor cu aburi, procurat din comert. Bostina, cald& find, o intind Ja aer s& se usuce bine si apoi o indes in saci de plastic sau hirtie. De cind folosese procedeul acesta, n-am avut pierderi de cear& in stupina. N.R. Pistrarea ramelor conform procedeu- lui descris nu confine elemente de noutate. De altfel, el a fost prezentat pe scurt la punctul 6 al articolwlui ,Lucriri in stupin’, in luna septembrie", articol publicat in nu- miérul 8 al revistei noastre. Cea mai bunii pistrare a fagurilor se realizeazi in dulapuri cu rastele sau in cor- puri de stupi asezate in camere, utilizin- du-se in combaterea gaselnitei produsul GA- LERIN, metod’ descrisi pe larg tot in nu- miral din luna august al revistei noastre. Binein{eles se impune Iuarea masurilor de protectie contra neajunsurilor provocate de soareci.VALORIFICAREA POTENTIALULUI ALBINEI sl A ZONEI D. Un loc important in activitatea api- cultorilor #1 ocupa diversificarea pro- duselor stupului, chiar si in conditiile practictrii stuparitului stajionar pre- cum $i optimizarea dimensionarii stu- pinei in functie de : timpul disponibil practicSrii apicul- tw api- — distanta si posibilitatea deplasai cultorului la vatra stupinei ; — nivelul de cunostinte de specialitate acumulate de crescitorul de albine ; — gradul dotrii stupinei, inclusiv mica mecanizare. Indrumarea necesara, orice apicultor © poate afla prin cursurile de mas& or- ganizate la nivelul cercurilor apicole cu crescatorii de albine, incep&tori sau avansati, sub directa indrumare a or- ganelor si tehnicienilor filialelor teri- toriale ale -Asociatiei Crescatorilor de Albine, care acorda totodata indrumari tehnico-practice la solicitarea apiculto- rilor. Cresedtorii de albine cu mai mult rutina au observat ci in unii ani cu primaveri prielnice, familiile de albine se dezvolti mai timpuriu, acestea find bine pregitite pentru a participa la cu- lesurile timpurii pe care le ofera na- tura, in timp ce in alti ani cu toate: interventiile si metodele aplicate, rit- mul de dezvoltare ‘¢ mai lent. Rit- mul dezvoltarii familiilor de albine di- fera de la un an la altul, dintr-o zona GEOGRAFICE PoP la alta, precum si de la ses la munte. Evident, pentru a obtine produse de la stup, este necesar& o oarecare acti- vitate suplimentard din partea cresca- torilor de albine, atit in funetie de con- difiile de flora si clima schimbatoare, pentru intrefinerea famiililor de al- bine, pentru mentinerea lor permanent in stare activa, stimulind matcile si cu- lesul, ceea ce duce in final la dezvol- tarea intensiva a familiilor de albine, cit si pentru interventia la timp pentru recoltarea si conditionarea produselor pecare le obtin de la albine. tn ultimii ani am respectat in prac- ticé cele enumerate mai sus. Analizind retrospectiv anii 1981—1983, in care condijiile atmosferice in zona Muntilor Apuseni au fost mai prielnice practi- cirii stupfritului stafionar, evaluind totalitatea produselor obtinute pe fa~ milia de albine — care se ridicé in medie la valoarea de 388,50 lei — cred ci demonstrez posibilitatea practicirii unei apiculturi rentabile, chiar fnci sub media pe fara (tabelul 1). Valoarea venitului creste in mod cert (fal de exemplul dat) prin apli- carea de tehnologii avansate pentru a obfine produse apicole superioare cali- tativ, ea: ceard de calitate superioarii din fagurasi crescufi in ramele claidi- toare, pastura, laptisor de mato’, fa- guri cu miere!in sectiuni, venin de al- bine sau apilarnil, Tabelul 1 Cantitifile si valorile medii anuale ale productiilor obtinute pe o familie de albine in anii 1981—1983. Polen uscat ‘anitii noi | * Valoarea = | Sete net | edie tet [Ae [uc Tei | anuata tei 1981 12,5 |_ 28,50 | 0,320 | 2240 | — | — |-05 | 140,50 | 450,40 1982, 5.3 12,90 0,400 28,00 0,500 | 40,00 | 0,5 140,50 330,40 1983 8,0 18,40 | 0,140 9,80 0,600 | 48,00} 0,5 140,50 384,70 * Preful de achizitie utilizat in calcul lei 23 /kg ; ceard superioard, tei 70/kg ; Polen lei 281/ duc. la principalele produse apicole : Miere polifiora uscat cal. superioard, tei 80/ka; familii noi,MIEREA DE MANA $1 NOSEMOZA Stupina mea formati din 25 familii este amplasata intr-o padure de saleim, Ja marginea orasului Birlad. O deplasez Ta culesul de sparcet si floarea-soare- Jui tot in jurul oragului Birlad. Pentru prima dati in anul 1983 am dus fami- Iiile de albine la tei, padurea find a- mestecata si cu fag, stejar i alte esen- fe. Stupina am amplasat-o la marginea padurii, unde 1a circa 200 m era si un Jan de floarea-soarelui. Datorita tim- pului secetos, culesul de la tei a durat putin, albinele trecind la lanul de floa- rea-soarelui. Dar si aici culesul a fost de scurt durat4, tot datoriti secetei. ‘Astfel ci albinele si-au schimbat di- rectia de zbor din nou spre padure. Cercetind de unde culegeau albinele, mi-am dat seama ci ele aduceau miere de mana. In pastoral am fost cu doi apiculotri incep&tori, cu cite 8 si 10 familii de albine. Cind culesul s-a ter- minat, am restrins cuibul cu ramele cu miere cApacitA si mai pline si restul le-am extras. Colegii mei au extras to- tul si au completat cu zahar rezervele pentru iarn’. Jarna 1983-1984 nu a fost prea aspra, dar a fost lunga. Albinele au fticut zbo- rurl pe 25 noiembrie si pe 4 ianuarie. Apoi, abia pe 6 martie au ficut primul zbor de curdifire. Am avut atunci o sur~ prizi foarte neplicuté — albinele erau bolnave de diaree, cu mortalitate mare. Familiile, desi toate la numér, erau foarte slabe. In urma analizei de labo- rator a fost diagnosticat’ nosemoza. Desi citisem de nenumérate ori, atit in revista cit si in alte crti de speciali~ tate despre urmarile iernarii familiilor de albine cu miere de mana, nu am dat prea mare atentie. Cu foarte mult trudi si pierderi am reusit pind la urm& si-mi salvez familiile de albine. De aceea recomand tuturor apiculto- rilor sA acorde o atentie deosebita ca- lit&fii mierii cu care urmeaz& s& ier- neze familiile de albine. Gh, VOICULESCU 10 TVENTILATIA STUPILOR SI }|MPORTANTA El IN DEZVOL- STAREA S$ PRODUCTIA +FAMILIILOR DE ALBINE Ventilatia stupilor este foarte impor- tant& in sezonul de iarna, precum §i la culesurile din perioada marilor calduri din timpul verii, ea influentind in mare masurd atit dezvoltarea cit si produc- tia familiilor de albine. De remarcat cA lucrarile de specialitate acordd o atentie deosebita mentinerii caldurii in cuibul albinelor, insa insisté mai putin asupra eliminarii acesteia cind p seste. De reguli, cind apicultorii ist transporta stupii Ja floarea-soarelui, ei ridick sitele de ventilatie $i pun la loc podisoarele si impachetajul, fapt ce obligi albinele la o asiduad munca de ventilatie sau chiar la abandonarea cu- lesului si ingrimdirea lor in afara stupului sub forma de ybarba*. Din experienta proprie am constatat ck daci la acesti stupi podisorul nu este etans ci permite circulatia aerului printr-o portiune prevdzuti cu plasa de sirma, albinele continua sa lucreze normal, iar regultatele in productie sint superioare. In pavilioane, sitele de ventilatie pot si tnlocuiasc’ podisoa- rele, intrucit albinele isi regleaz& foarte usor nevoia de aer, propolizin- du-le parjial sau total. Personal eu pistrez’ In permanenti sitele peste stupii din pavilion, mulfumindu-ma ca in anotimpul rece s& pun peste ele un ziar dublu indoit la un colt iar peste acesta o perné umpluta cu paie de griu. Familiile de albine icrneazd pe 5—6 rame, impachetate lateral cu perne si nu am avut niciodat& prima- vara faguri mucegaiti din cauza exce- sului de umiditate. Avantajul mare al pastrarii sitelor de ventilajie este ins& Ja culesurile din timpul eAldurilor mari, cind albinele pot culege la fel de in- tens ca si la culturile de primavard. i ¢ : ‘ ¢ i ¢ ¢ i e i ; ; % ; t 4 4 i u ¢ i ‘ 4 ¢ ¢ : ¢ : + i ; * ; ;DISPOZITIV UTIL PENTRU PREGATIREA DE IARNA A FAMILIILOR DE ALBINE Prof. Fl. PETRU Pentru o buna iernare a familiei de albine este necesar ca hrana sa fie concentrata pe cit mai putine rame de cuib, stiind c& albinele in. timpul ier- nii se miscd pe verticald si nu se de- plaseaza lateral. Gasim adesea prima- vara sau la primul control de prima- vari miere in fagurii marginasi, dar familia de albine a murit de foame din cauza inaccesibilitatii hranei. Pentru a preintimpina acest neajuns, 4m conceput si construit un dispozitiv simplu de realizat cu care putém mon- ta deasupra cuibului rama de stup 42/ 27 cm sau 42/21 cm sau alt tip de ra- ma, incdrcaté partial sau total cu miere. Acest dispozitiv este necesar deoarece ramele cu largimea de 42 cm nu intra, din cauza umeraselor, sub capac sau peste podisor. In luna august sau septembrie, vom descapaci pe ambele fete ramele pe care vrem sd le dim, vom pune cite 2 letisiare sub si deasupra ramei cu miere descipacita, pentru ca albinele sé poati circula bine pe ambele fete. In scurt timp albinele vor cara in cuib toata rmhierea existenta in fagure, care ramine uscat si bun de pastrat la ma- gazie. Dispozitivul (fig. 1) este format din- tr-o ram cu grosimea de 1—2 cm care va avea dimensiunea corpului de stup multietajat sau vertical cu magazie, cum s-a livrat de c&tre Combinatul api- col si fn acest sezon, cu exceptia laturii din fata sau din spate, unde va fi mai lung cu 3—4 cm. Rama va avea inal- timea de 6 cm pentru ca s& ineapa gro- 52cm “He - | ay 42cm. b. Fig. 1. Dispozitivul: vedere de sus (a) si sectiune fata-spate (b). % Ilsimea ramei, plus 2 cm pentru leti- soare. Fundul cutiei care se aplicd di- rect pe ramele stupului va avea o deschidere de 12/2 cm prin care albi- nele vor circula pentru a cobori mierea din ram& in cuib. Cutia va fi inchisA in partea de sus pe o distan{i de 3—4 cm, restul cutiei va. fi inchis in partea de sus cu podi- sorul sutpului. Toate imbindrile tre- buie si se realizeze cit mai perfect pentru a feri stupul de furtisag. Inainte de a aplica dispozitivul (fig. 2), trebuie si reducem numérul Fig. 2, Dispozitivul_ montat pe stup: A — capac; B — podisor; C — dispozitivul; D — corpui stupului. de rame la 5—T7 rame, pentru ca mie- rea s& se concentreze pe cit mai pu- fine rame. Dup& ce am realizat in cuib 1415 kg miere, ridic&m dispozi- tivul si il folosim Ja alt stup. Este ne- cesar si realizim un numar de dispo- zitive egal cu 1/3 din numérul stu- pilor. Daci fundul cutiei care are dimen- siunea de 52/42 cm va fi confectionat din PFL, trebuie vopsit de 2—3 ori cu vopsea de ulei pentru a nu se deforma din cauza umezelii. Rama va fi con- fectionaté din lemn de brad sau tei. | i | : | | 12 DIN NOU DESPRE RAME 3. KRAFFT INCHEIEREA RAMELOR Dupa confectionarea partilor compo- nente ale ramelor si gaurirea laterale- lor * se trece la aceasta operatic. © vama perfect’ incheiaté trebuie sé indeplineascA urmAtoarele condifii : — Si fie rigid’. Pentru aceasta, in punetele de imbinare aplic citeva pi- cAturi de aracet, urelit sau clei de oase folosit in timplarie, dupa care fixez leatul de sustinere cu lateralele ra- mei, Fixarea o fac cu cuie, dou’ in partea superioara si unul fn partea la~ feral a ramei (fig. 1). Folosese numai cuie STAS 2X30 mm, deoarece cele mai mari duc la craparea sau defor- marea ulterioari a ramei. Lateralele fiind fixate, tree la partea inferioara, fixind leatul inferior de lateralele ra- mei, Fixarea se face cu cite 2 cuisoare de fiecare laterala (STAS 1,5x15 mm), dar nu inainte de a pune citeva pici- turi de clei pe locurile de contact. Cu ani in urma, la aceastd lucrare foloseam un calapod, cu ajutorul ca- ruita fixam lateralele, dup’ care apli- cam leatul de sustinere si leaful infe- rior al ramei, Am abandonat acest dis- —: Fig. 1. Modul de Incheiere a ramelor: A— verificarea ramei fn vinclu; B — verifi- carea ramei la torsionare * Tratate in nr. 7/1985 al revistei noastre.pozitiv avind randament scdzut, iar in prezent pentru verificare folosesc ca model o rama corect incheiata pe care © asez pe o placa orizontala, iar prin suprapunere verific fiecare rama dac& este sau nu corect incheiata. — Sd fie in vinclu. Toate unghiu- rile ramei sd fie de 90°. In acest caz, daca stupul este corect dimensionat si incheijat, ramele se vor aseza pe verti- cala, evitind situafiile neplacute cind partea inferioara a ramei poate fi fi- xat& cu propolis de latura interioard a stupului, iar in cealalt& parte a ra- mei, albinele si completeze cu faguri spatiul réimas liber intre rama si stup. In ambele cazuri se intimpina greut&ti la scoaterea ramelor din stup sau chiar la extras. — St nu fie torsionatd. O rama tor- sionati prezintd dezavantajul cA in- tr-o parte va avea juméatati de celule, iar in partea opusa celule alungite cu neajunsurile care decurg din aceast& situatie. INSIRMAREA RAMELOR Dupi 4—5 ore de la incheiere,*cind cleiul s-a intarit, putem trece la insir- marea ramelor. Foarte mari greseli se fac la aceasta operatic. De multe ori distanta intre sirme se alege arbitrar de citre fic- care stupar sau se foloseste sirmA ne- corespunzatoare. In prima situatie vom intimpina greutatile amintite. Pentru insirmat folosesc numai sirma galva- nizati de @ 0,4—0,5 mm. Orice alt& sirm& este necorespunzatoare. Sirma mai subfire de @ 0,4 mm nu rezisti la extras sau transport. Fagurii se rup sau in’ cel mai fericit caz se ondu- Jeazd la extras. Folosind sirma cu un diametru_ mai mare de @ 0,5 mm, aceasta nu va fi ingropata in fagure sau chiar dac&i fagurii yor fi claditi, matca va evita depunerea oudlor in aceste celule, intrucit fundul celulelor prin care trece sirma va fi deformat. Sirma din cupru folosita uneori la in- sirmarea ramelor este prea maleabila, se intinde exagerat, permitind fagure- lui s& se onduleze’ atit pe orizontala cit si pe verticala. Sirma negalvanizatd venind in con- tact cu mediul din stup se va oxida (va rugini) in maximum 2 ani. Mari necazuri am intimpinat cu sir- ma care in momentul insirmarii se incurca, Pentru a evita pierderile de timp si sirma, am confectionat un tre- pied rotativ simplu, asem&nator cu cel folosit ta zona Oagului la derularea Iinei. Pentru a asigura acestui trepied © rotire usoara, axul lui se roteste in doi’ rulmenti 6204RS. Pe acest -trepied z colacul de sirma, iar derularea imei sé produce lin, faré a se mai incurca. Trecind la insirmare, capitul sirmei se introduce in gaurile laterale- lor (fig. 2), incepind din punctul A. WK by ea hy a BN N VILLE Ajungind in punctul B, se bat dou& cuisoare in punctele A si B, iar cape- tele sirmei se infasoari de 2—3 ori de cuisorul din punctul B, dup care cui- sorul se bate in lateral (se folosesc cuigoare STAS 11,5). INTINDEREA SIRMEI Pentru a putea intinde sirma co- respunaitor, am confectionat un intin- zAtor de sirrh (fig. 3). Sirma se trece prin taietura intinz&torului si se infa- goara de 2—3 ori in jurul lui. Intinz’- torul se prinde.in mina dreapta, ast- 13fel incit sirma s& treacd printre dege- tul aratator $i degetul mijlociu al mii- nii drepte. Rama se tine in mina stinga. Tragem de sirma pin& ce consideram c& este suficient de intinsa gi sund ase~ manator unei coarde de chitara Fig. 3. Intinziitor de sirma confectionat din textolit ’ jn acest moment, cu degetul mare al miinii stingi apasim sirma la iesirea din laterali tn punctul A, pentru a evita revenirea ei, se infagoara de 2 ori pe cuisorul din punctul A, dupa care cuisorul se bate in laterala. FIXAREA FAGURILOR ARTIFICIALT IN RAME Este o operatie importanta si pen- tru mine placuta. Daca rama a fost co- rect incheiata si sirmele bine intinse, se poate lucra usor si cu spor. Cu 24 ore inainte de inceperea operatiunii de introducere a fagurilor artificiali_ in rame, pachetul cu faguri artificiali se pistreazi intr-o camera inealzité la © temperatura de 18—25°C. La aceasta temperatura, fagurii artificiali devin maleabili, nu mai sint casanti, deci nu exist& riscul de a se rupe la taiere Rama insirmatd se agazd pe calapo- dul de insirmare (fig. 4), peste sirmele ramei asezim o foaie de fagure arti- ficial, ajustind-o astfel incit distanta fat de partea laterala interioar& a ra- mei sa fie de 1—1,5 mm. Cum in cele mai multe cazuri fagurii artificiali sint mai ingusti decit interiorul ramei, apropiem partea inferioara a fagure- lui artificial de leatul inferior al ra- mei, Ja o distanté de 1—2 mm, iar portiunea de 1—4 cm din rama, ne- acoperit’ cu fagure artificial, si fie 14 obligatoriu in partea superioaré a ra- mei. Fixind astfel fagurii, probleme importante : — in partea inferioard, indiferent de temperatura din interiorul stupului si de incdre’itura ramei, fagurele nu se va bomba sau ondula ; — golul de 1—4 cm din partea su- perioara a ramei va fi completat cu ce- lule de lucr&toare si numai in cazuri exceptionale cu celule de trintori. rezolvam 2 Fig. 4. Calapod pentru fixarea fagurilor in © confectionat din cherestea sau_texto- lit: L — lungimea interna a ramei folosits de stupar ; 1 — litimea internd a ramei Dupa ajustarea fagurilor artificiali trecem la fixarea lor. Cu ani in urma& recomandam in revista APICULTURA (nr, 8/1971) un. dispozitiv electric de fixare a fagurilor artificiali in rame. in prezent pot afirma cu toaté convin= gerea ci rezultatele objinute au de- monstrat avantajele acestei, metode. Pentru cei neinitiafi mentionez ca folosesc un transformator reducitor de tensiune 220 V/12-6-3 V. Puterea aces- tui transformator trebuie s& fie de peste 100 VA. Avind pe secundarul transformatorului 12-6-3 V, intre acestemediene vom avea tensiuni interme- diare iar prin tatonare stuparul are posibilitatea de a alege tensiunea op- tima, in functie de tipul de rami si felul sirmei folosite la insirmare. In ultimi rilor posesori de autoturisme folosesc pentru incdrcarea acumulatorului auto- turismului un dispozitiv de redresare si fne&rcare a acumulatorului. Trans~ formatorul acestui aparat poate fi fo- losit fara a se executa modificari. PASTRAREA RAMELOR PINA LA FNTRODUCEREA LOR IN STUPI Ramele sint confectionate in mod normal iarna sau la inceputul prima- verii, cind stuparul nu este ocupat cu \ ‘ \ \ \ Asigurati-va stupinele cu fagurii In acest scop: Deci nu uitati: alte el ll ani, majoritatea apicilto- APICULTORI!-----—--., necesari © predafi in perioada SEPTEMBRIE—APRILIE ciatiei Crescatorilor de Albine, de care apartineti, la schimb si achizitii, cel putin 50° din cantitatea de ceari pe care o produceti anual. © numai in acest mod vi se poate asigura satisfacerea la timp a necesarului dy. de faguri artificiali, deoarece pentru prelucrarea cerii in faguri este ne- cesari o perioada de cel putin 30 zile. PREDATI IMEDIAT CEL PUTIN 50%/ DIN CANTITATEA DE CEARA PRODUSA ANUL ACESTA SPRE A VA ASIGURA APROVIZIONAREA DIN TIMP CU FAGURII NECESARI IN ANUL VIITOR. alte lucrari in stupina. Tot in aceasta perioadd aceste rame sint insirmate si fagurii artificiali fixati in rame. Nu im- partisesc parerea unor colegi stupari, care afirma cA nu e bine a insirma ramele iarna si mai ales de a fixa fa- gurii artificiali in rame. Ei sustin cA aceste lucrari s& fie facute cu putin timp inaintea introducerii ramelor in stupi, justificind c& sirmele ar slabi, iar fagurii s-ar ondula. Personal nu am observat aceste neajunsuri. La mine fagurii terminati, insirmati, cu fagurii aritficiali fixafi,"sint pastrati in i si magaziile de rezerva, sau chiar cu griji in magazia stupinei. Mai mult, surplusul de faguri necladiti este pastrat in aceleasi condifii pentru anul viitor. Chiar si in aceste cazuri nu am observat modificari la faguri. productiei apicole din anul 1986. lialei judefene a Aso- ST MT aS 0 a 2 x St a le 15PAVILIONUL APICOL Ing. V. VASILACHE, prof. I. VASILACHE Incurajat de alte realizdri in acest domeniu * am construit un pavilion a- picol pe o remored de 5 tone,.casata. La aceasta constructie am avut in ve- dere citeva idei care s imbine uncle dimensiuni cerute de legea circulatiei, cu unele exigente apicole si tehnice. Deci, o prima cerinta a fost respec- tarea tonajului si a gabaritului cerut de legea circulatiei_prin Decretul nr. 13 din 1974, cap. IV, art. 21. Pavilionul nostru se incadreazi in urmatorul tonaj si gabarit : — greutatea = 6500 kg — inaltimea 13 m — latimea = 24 m — lungimea 6,30 m Pentru viraje pavilionul are roata a cincea sau virtejul, permitindu-i s& ia, viraje de 90 grade chiar pe loc (fig. 1). Platforma veche am lungit-o in fat& cu 30 cm, in spate cu 1,46 m gi late- ralul Iam largit cu cite 10 cm pe fie- care parte. Marirea platformei vechi a fost necesara, deoarece era prea mici pentru a deservi nevoile pavilionului. Noua lirgire a constituit de fapt o adaptare a spatiului necesar numarului MCLEE he i Fig. 1, Vedere profil — fafa a pavilionului. * Experienta ing. V. Georgescu din Plo- esti, publicaté in ,Apicultura in Romania‘ nr. 3/1973 si realizérile C.A.P. Carpinistea, jud, Buzdu, publicate in revista noastra nr. 12/1984. 16 de 48 stupi fixat printr-un proiect, cit si pentru cabina dormitor. Marirea platfozmei am obtinut-o prin alipirea la ficcare parte laterala a cite unui profil U 10 lung de 6,30 m, Pro- filul U 10 l-am sudat lateral de gasiul vechii remorci. Pentru a avea garantia rigidizarii noului sasiu lungit am dat si cite 3 guruburi prin profilul U 10 si ul vechi, la fiecare laterala. Spatele si fata le-am unit prin sudura tot cu profil U 10, cu cite o bucata lung’ de 2,40 m. Asa am obtinut un schelet me- falic pentru o noua platforma dreptun— ghiulard, marit& in toate directiile fa- t& de cea veche. Spatiul marit lam acoperit cu tabl{ neagra de 1,5 mm. Nova platformi are dimensiunile : 6,30 2,40 m. Pavilionul este prevazut cu 2 com- partimente ; unul pentru stupi si altul pentru cabina dormitor. Cabina dormitor-laborator este am- plasati in spate, avind suprafata de 22,36 m gi inaltimea de 1,93 em. Ca- bina’ am asezat-o in spate pentru cf in fati socurile si trepidatiile sint mai mici la rulaj. In aceasta situatie am c&utat sé asigur stupilor conditii mai bune. In cabind sint dispuse: un pat pliant, o centrifugd pentru extragerea mierii si un stelaj cu 4 rafturi, ca un dulap. Totul este fixat de pereti si platforma. Acoperisul este curbat si este con— fectionat din scinduri de brad groas& de 25 cm, peste care am addugat un invelis de tabld zincat’ galvanizata, groasi de 0,5 mm. La acoperis, sub tabla, este necesarA scindura atit pen- tru rezistentd, cit mai ales ca izolator impotriva frigului iarna iar vara im- potriva caldurii. Peretii pavilionului sint din scindurd de brad groasi de 2,5 cm. Toti peretii pavilionului sint inchisi etans cu scin- dura de brad fn falt Rezistenta pavilionului este asigu- raté de un schelet metalic confectionat din ofel cornier de 40X40X5 mm care este sudat de sasiul platformei.~ fs . Aspect din interiorw! pavilionului — ‘compartimentul rezervat stupilor In compartimentul rezervat stupilor am construit rastele din stelaje meta- lice pentru sustinerea stupilor asezati pe 3 scinduri suprapuse (fig. 2). Lazile stupilor orizontali sint agezate pe 8 scinduri cite 8 lazi intr-un rind Accasta inseamna eA sint 24 lazi pe o laturé si 24 lazi pe cealalta Jatura, in total 48 de lazi asezate in rastel. In afar de acestea mai incap pe coridor 8—10 lazi de rezerva, daci e cazul la transport. Lazile stupilor au cite 18 rame (47% 30. cm asezate in pat cald). O lad& are dimensiunile externe 72X50X 39 cm. Lumina este asigurati de 8 ferestre pe 0 parte 8 ferestre pe cealalta parte, fn total 16 ferestre cu dimensiunile 50X35 cm. Ferestrele sint amplasate sub, streasina si deasupra primului rind de stupi de sus. Intre cele dou rastele existé un cu- loar suficient de spatios 44,23 0,88 m, pentru manipularea stupilor. Stupii se manevreaz numai din culoar, iar 14- zile gliseaz& pe niste sine din ofel cor- nier de 40X40X5 mm intocmai ca ser- tarele unei mese. La spate lazile sint fixate cu o placd metalicé strapuns& de un surub sudat pe stilpul sustinator dintre doi stupi. Intre cele doud compartimente este un perete tot din scindur& de brad, prevazut la mijlocul culoarului cu o us de comunicare intre ele. In fata si pe partea dreapti a cabanei exista cite o ugh. Toate 3 usile stint la fel de mari, de 1,70X0,68 m. Ventilatia in timpul mersului este asigurata prin 3 ferestre construite pe acelasi ax; la usa din fata, usa de la peretele din mijloc si fereastra de la peretele din spate. In timpul mersului aceste 3 ferestre sint prevazute cu sila, iar in stationar sint uitlizate alte 3 fe- restre de aceleasi dimensiuni prevazute cu geam. In timpul mersului se for- meazi un curent de aer, ca printr-un tunel din fafa spre spate. Tot pentru ventilatie mai este asigurat un spatiu, pe sub streasind inalt de 1 cm pe toata Jungimea pavliionului: Eventualele albine care ar ramine in pavilion se autoelimina fara inter- ventia stuparului. Se stie cA albinele cind se gasese intr-o fnc&pere dau fuga la ferestre. Pentru ca albinele sa iesi afar’ la partea superioara a ferestrei, am taiat sticla cu 1 cm mai scurté raminind un interval liber. Cind albinele ajung la acest interval ies singure afaré. De afar& spre ind- untru n-am_ observat niciodaté vreo albiné pe sub streasin&. Profapul tri- unghiular asigura un mers pavilionu- Jui mai lin, fara sinuozit&ti de la spate. Pavilionut nostru l-am dotat ca pe orice remorcd cu sistem de frinare cu aer, sistem de semnalizare luminoasi, triunghiuri reflectorizante ca si co- respundd normelor de circulatie pe drumurile publice. Pe spate, pentru cA este mai mult& greutate, le-am do- tat cu cauciucuri duble de 900/20. Avantajele pavilionului apicol sint multiple *. ; * ,Apicultura in Roménia* nr, 6/1983, pag. 11 si nr. 8/1985, pag. 12. 17STUDIUL BACTEOROLOGIC SI MICOLOGIC AL FAGURILOR SI CERII. Determinarea microorganismelor patogene pentru albine in fazele de prelucrare a cerii Dr. M. MARIN, dr. P. AGACHE, dr. ing. I. RUSU, dr. D. IONESCU Ceara de albine ce se utilizeaz’ la confectionarea industrial a fagurifor este de colectura, provenita de pe intreg teritoriul {Arii, din stupine sindtoase si stupine cu boli transmisibile (lock european, loca americana, aspergilozi, nose- mozi, ete,). Datoriti acestui fapt se impune studiul amnuntit asupra prezentei ger- menilor infectiosi in toate fazele de manipulare gi prelucrare a cerii pind Ja rea- lizarea fagurilor artificiali, De aceasta cercetare depinde realizarea unui proces tehologic ce va conduce 1a obtinerea de faguri si ceari sterile, impiedicindu-se astfel transmiterea bolilor contagioase la albine prin intermediul fagurilor. Obiectivul Iucririi a fost determinarea incarcdturii microbiene a fagurilor reformati, a bostinei, a ceri de achizitii, a cerii de calitate sunerioar’ si a fagu- rilor artificiali, viabilitatea lor fati de factorii fizici gi chimici ce intervin in procesele tehnologice de preiucrare a ceri. Cercetarile au parcurs 3 etape : Etapa I-a: Verificarea rezistenei germenilor patogeni (B. larvae, Asco- sphaera apis, Aspergillus flavus, No- sema apis) la condifiile de tempera- turé si umiditate similare extractiei cerii la nivel de stupind. Culturile au fost fierte timp de o ord pe baia de apa si apoi trecute pe medii nutritive. Rezultate 1. Dupa incubarea de 72 ore B. lar- vae s-a dezvoltat normal, la fel Asco- sphaera apis si Aspergillus flavus. 2. In preparate directe, examinate la mieroscop din broiajul de albine si fa- guri fierti au fost identificati spori de Nosema apis. Din aceste experiente rezulta c& microorganismele luate in studiu re- zista la ap& la temperatura de 100°C timp de peste o ord (tabelul 1). Etapa a Il-a: Izolarea din ceara si identificarea germenilor patogeni pentru albine. 5 a. Detectarea microorganismelor pa- togene din ceara extrasa in conditii de Jaborator din esantioane de faguri cu semne sigure de boala. Aceasti detec- 18 tare s-a facut indeplinindu-se urmatoa- rele faze : . — fierberea ésantioanelor de faguri timp de o ora; — extragerea cerii prin presare ; — retopirea cerii si debarasarea de impuritati ; — solventarea cerii cu cloroform ; — contrifugarea solutiei. In fiola de centrifugare s-a separat un inel gros, tulbure. De Ja diferite ni- vele ale lichidului s-au facut recoltari pentru cercetarea microscopica gi cul- turi. In urma colorarii prin metoda gram s-au pus in evidenté spori de B. larvae. In culturi speciale s-au dez- voltat B. larvae nu ins& micetele. b. Detectarea microorganismelor pa- togene pentru albine prin contaminarea artificiala a fagurilor si prelucrraea lor pentru extragerea cerii. Esantioanele de faguri au fost infec- tati experimental cu culturi de B. lar- vae, Ascosphaera apis, Aspergillus fla- vus si broiaj de albine infestate cu No- sema apis. Fagurii au fost supusi procedurii de extractie la cald si solventare. S-a exa- minat centrifugatul prin microscopieTabelul t TABEL REPREZENTIND REZISTENTA SPORILOR AGENFILOR INFECTIOSI PATOGENI AI BOLILOR ALBINELOR IN APA SI CEARA, LA 'TEMPERATURI SI PE DURATA MEDIE CIT SE DESFASOAR. PROCESELE TEHNOLOGICE DE OBJINERE A CERIL Timpul de ] Specia cdreia ti apartin| mentinere Viabi- i. reerit ‘a tome. | Temperatura ere Observatii raturd Bacillus larvae | 1 ora apa 100°C| DA Tones SEE e ae ceara_ @5—70°C)_DA__| timp cit sint fierti Bacillus larvae 30 minute apa 120°C] NU | fagurii reformati sau ears + 120°C] _NU_| bostina inaintea || extractiei ceri de cdtre Ascosphaera apis 1 ord apa 100°C] DA | apicultori cearé 65—70°C]_NU ‘Aspergillus flavus 1 ord apa ioo’c} DA i cearé_65—70°C|__NU_ Nosema apis 1 ord api ioc] DA cearS_65—70°C|_NU si culturi. A fost pus in evidenjé nare, faguri artificiali inainte de go- B. larvae. Micetele nu au crescut. Spo- rii de Nosema apis au fost distrusi. ¢. Determinarea microorganismelor patogene pentru albine din ceara pre- levata in stare lichid& inaintea proce- sului de Jaminare si contaminata ex- perimental cu culturi de B. larvae, Ascosphaera apis, Aspergillus flavus si broiaj de albine infestate cu Nosema apis. In urma efectuarii procedeelor de solventare, centrifugare si cultivare au reesit urmatoarele rezultate : — dintre agentii infectiosi inglobati in cearé la temperatura de 60—70°C rezistA numai sporii de B. larvae ; — sporii de B. larvae isi pastreaga capacitatea de germinare $i dupa spa- lare cu cloroform sau cloroform-+clo- rura de metilen ; — sporii de Nosema apis nu mai sint decelabili dupa solventare si cen- trifugare. Etapa a Illa: Determinarea pre- zentei germenilor patogeni pentru al- bine din ceara de bostina, ceara de co- lectura, ceara de colectura superioard, calitatea I si a Il-a, ceara din jetul fierbinte dinaintea procesului de lami- frare si gofrati. Aceste categorii de ceara au fost su- puse procesului de solventare, centri- fugare, microscopie si cultivare pe me- dii speciale obtinindu-se urmatoarele rezultate : — Bacillus larvae — absent — Ascosphaera apis — absent — Aspergillus flavus — absent — Nosema apis — absent CONCLUZII: In determinarea . microorganismelor patogene pentru albine din faguri si cearé in toate fazele de prelucrare s-au analizat in fiecare lund un nu-~ mar mare de probe de ceari, ceea ce ne permite cq la cap&tul a doi ani de studii sA tragem urmatoarele concluzii cu valoare practica : 1. Metoda de determinare a inc&r- c&turii cu microorganisme a masei de ceara a fost verificat& prin contaminari experimentale ale esantioanelor de ceara, topirea cerii, recuperarea spo- rilor ‘prin solventare si obtinerea de culturi viabile pornind de la acesti spori. Metodica de lucru se constituie intr-o tehnologie a examenului bacté- riologic $i micologic al fagurilor si cerii 19de albine, tehnologie aplicaté im labo- ratoarele de microbiologie ale Inspec- toratelor sanitar-veterinare judetene precum si in alte laboratoare chemate sA certifice salubritatea cerii si fagu- rilor. 2. Ceara extrasi in sistem gospoda- rese prin fierberea in saculeti de pinz& si presate cu clestele de lemn, extra- gerea cu ajutorul topitorului solar sau topitorului cu aburi, nu asigura steri- litatea cerii. 3. Ceara exirasi din bostina de ca- tre centrele autorizate din ard nu con- fine germeni patogeni viabili. 4, Ceara extrasA cu ajutorul pres lor de stupina in conditiile respectarii temperaturilor si timpilor de expunere ardtati, este lipsita de germeni pato- AO OE a Me INVAZIE DE VIESPI B. CARAGEA Intr-o zi insorité pe la mijlocul Juni octombrie a anului trecut, find in stu- pind, am observat la unul dintre stupi © activitate deosebit’, dar nu a albi- nelor, ci a viespilor. Intrau si ieseau ca albinele in luna mai, desi tempera- tura era de 12—13°. La floarea-soarelui stupul fusese bine populat, pe 2 corpuri de multi- etajat. Adusi pe vatra de acasa, in oras, la 10 septembrie populatia a in- ceput sd dispard si s4 se imputineze din cauza poludrii de la combinatul chimic. Stupul despre care vorbeam a rémas cu populatie numai pe un corp. Toati albina se ridicase in corpul de sus, iar pe corpul de jos, pusesera sta- pinire viespile. Cind am ridicat corpul de ‘sus, m-am fngrozit de multimea viespilor. Am luat imediat corpul de jos cu viespi pentru a le distruge, 14- sind familia numai pe un corp. Pe drum cele mai multe viespi au zburat. Cind m-am fnapoiat la stup, am vazut foarte multe viespi incdierate cu albi- nele. 20 TD geni viabili. 5, Ceara, indiferent de provenient: ci, calitate sau inc&rcdtura microbiana, dup’ prelucrare industrial in sectia de cearé a Combinatului apicol din Bucuresti, este lipsité de germeni pa- togeni viabili 6. Tehnologia de obtinere industriala a fagurilor artificiali in cadrul Combi- natului apicol ‘asigurd obfinerea aces- tora in mod steril, fagurii artificiali nu pot constitui surse de transmitere a bo- lilor contagioase ale albinelor. 7. Prelucrarea industrialé a ceri si fagurilor artificiali trebuie si se facd numai in centre si secfii autorizate care sint obligate sA respecte in amanunt tehnologia de prelucrare si conditiile de igiena. Aveam sticlute capcana dar fiind pu- fine nu faceau fata la multimea de viespi. Imediat am instalat la fiecare stup cite o sticlufA capcana gi la unii stupi chiar cite 2 sticlute, dar viespile nu se imputinau deloc. Am luat apoi doua borcane, unul de 5 1 si unul de 3 1, le-am uns peretii 5 fundul prin interior cu miere si le-am pus capacele, lasind o deschidere de circa 4—5 mm atit cit sA poaté intra © viespe. Rezultatul a fost uluitor. In numai 2 ore am colectat de la ambele borcane si de la cele 22 sticlute 1,170 kg de viespi. A doua zi dimineafa pind nu s-a lu- minat complet, am inchis toti stupii cu sita de plastic pentru ca viespile 54 nu mai poata intra. Nemaiavind cale liber in stupi, acestea au dat navald la sticlute si la borcane. Cind soarele s-a ridicat si s-a incalzit am deschis stupii pentru ca albina s& poata cir- cula. Avertizim pe incepatori si-i sfituim ca in fiecare toamna sd aiba la stupi instalate capeanele pentru viespi, dar nu atunci cind albinele au activitate mare, deoarece se poate intimpla ca in capeane sa cada victime si albinele.ALBINELE MI-AU REDAT INCREDEREA IN VIATA Gh, CHIRITESCU In primfivara anului 1980, am fost operat Ja Spitalul clinic Fundeni, cu un diagnostic foarte sumbru, dupa care am suferit 0 nowa interventie chirurgicalé in vara anului 1962. SlSbisem enorm, ramisesem doar o umbra din ceea ce fusesem inainte de declangarea boli In anul 1979. i Medici gi familia mea fsi pierdusera orice speranti ch mA voi mai reface. Si ceea ce era mai grav si eu ma demobilizasem Aproape complet, eram stapinit de ginduri negre, devenisem total apatie si conside- ram Socotelile cu viata incheiate, desi nv ayeam decit 56 ani Un coleg de serviciu. pe care trebuie sit consider un adevarat prieten, apicultor cu ‘un numir insemnat de familii de albine, m-a sfatuit s&-mi procur citiva stupi sis’ ma apuc de apiculturé, in timpul liber, flindea aceasti activitate ma va smulge din apatie. Am primit acest sfat cu total dez- interes, aga cum de allfel priveam totul. Perseyerent si insistent, colegul meu mi-a vorbit despre foloasele” apiculturii, despre frumusetea acestel activitat. Pentru inceput mi-a dat s& citesc viata albinelor a lui Maeterlinck, Citind aceasta lucrare, eu care nu stiam nimic despre al- bine (nici macar cum arti un stup fn in- terior), am sim{it un inceput de curiozitate si un oarecare interes pentru aceste fiinte descrise cu attia célduri si miiestric de catre autor In lucrarea sa. Apoi mi-a dat sd citesc reviste de apicultura, din care drept s& spun nu infelegeam mare lucru ne- fiind familiarizat cu expresiile si denumi rile intrebuinfate. Au urmat apoi vizite la stupina prietenului. Pind la urm& m-am hi tarit si-i urmez sfatul. Ar trebui poate numesc acel moment — momentul renasterii mele. Ca orice bun gospodar, deci, cdruia ii place sf fac totul temeinic, mi-am procurat de la magazinul Asociatiei Crescitorilor de Albine din localitate toate materialele do- cumentare existente in magazin. Am inceput si studiez, In acelasi timp m-am inscris la cursurile de apicultura din toamna anuluj 1982 “si am devenit mombru al asociatiei. Mi-am procurat ultimele trei_numele ‘ale revistei ,Apicultura in Romania* pe -2982 (altele nu mai facut abonament. Un vechi prieten din Fintinele-Mizil, tot apicultor si el, mi-a promis ci in prima- vara anului 1983 imi va eeda 3 familii de albine. Mi-am procurat inca din noiembrie 1982 de la magazinul asociatiei 3 stupi ori- zontali pe 20 rame. La sfirsitul lunii martie 1983, 0 data cu terminarea cursurilor-de apicultura, am luat cele 3 familii de albine. Pentru amplasarea stupinei, am gasit un Joc la marginea unei paduri, la 20 km de Ploiesti. Am inceput, asadar, s& am o ocu- patie atractiva, s4 flu preocupat de albine. Gindurile negre s-au dus treptat, treptat. In toat& aceasta perioadi de inceput, cit si in prezent, in afara cunostintelor capa- tate la cursurile apicole, unde am fost in- drumati de cadre deosebit de competente § binevoitoare, sfituitor si ghid pentru in- treaga mea activitate, cel mai sincer si a- propiat prieten, in ale apiculturii, a fost yevista »Apicultura in Romania". In acest fel si cu sprijinul Filialei A.C.A. judejul Prahova mi-am’ mérit numirul de familii; in prezent am 11 familii si cred ci pind tn anul 1986 (cind ma pensionez) yoi avea 20 familii la care intentionez s& ma oprese ‘Am obtinut micrea si produsele apicole necesare pentru consumul propriu cit gi pentru achitarea obligatiilor. ‘Am atras in aceasta frumoas& activitate si pe fiul meu, care din acest an va devent apicultor cu stupind proprie. Este aproape de necrezut c& acum, in uele zile libere frumoase, Indraznesc s ma devlasez 20 km_ pe bicicleté, impreuna cu fiul meu, pind la stupind, fara si ma simt obosit. Si nu numai atit, dar dup’ o zi de lucru fn stuoind m& simt’odihnit si reficut pentru 0 noua siptimind de lucru. erau) iar pentru 1983 amDIVERSE Organizarea informatiilor in activitatea apicultorului Prof. P, BACOSA Ca si in alte domenii si fn apiculturd exist si se vehiculeazi un volum din ce in ce mai mare de informatii. Ble se tntil- nese in cdrti, in articolele din revistele de specialitate si tn discutiile, schimburile de experienta cu colegii. Pe de alt parte, api- cultorul insusi_ este creator de informatie prin observatiile, concluziile niiscute din propria activitate, Multe informatii stut retinute pe moment, dar intervin treptat uitarea,-aglomerarea si pe nesimtite se pierd; dacd le-am citit, nu mai stim unde se afl, ar trebui si risfoim colectia revistel ,Apicultura In Romania" sau yreun studiu mai amplu, operatie care cere timp, un nou efort. Organizarea judicioas’ a informatiilor pre- intimpina uitarea, dezordinea lor, contribuie la folosirea lor eficienté, prompt, Prezen- tul articol propune un model de organizare a informatiilor cu dou laturi componente. Fisterut bibliografic personal. Orice arti- co] de revista, carte pe care am risfoit-o ori am auzit de ea si care intereseazi va fi descrisA pe o fis mic, 10574 mm (1/8 dintr-o coal de scris) Fisa 1 ee PAUL BUCATA TEHNOLOGIA RECOLTARII POLE- NULUI CU AJUTORUL ALBINELOR ACA. DIN RS.R, REDACTIA PU- BLICATIILOR APICOLE, BUC., 1981 a) TR. VOLCINSCHT © PROBLEMA MAJORA A APICUL- TURII: SPORIREA PRODUCTIEI DE CEARA APICULTURA_IN ROMANIA, APRIL LIE, 1984, PAG, 1, ) Descrierea unei carti (fisa 1, a) confine autorul ,titlul, datele publicdrii’ (locul, edi- tura, anul). Se “inregistreazi toate datele de pe foaia de titlu. Descrierea unui articol, va cuprinde autorul, titlul articolului si al’ re- vistei, anul aparitiei, luna, pagina. Figele se grupeazi tematic. Cele care se referdi la cresterea métcilor vor sta In sec- 22 fiunea »MATCA", iar cea referitoare a un topitor solar in ‘sectiunea ,UTILAJ". Sec. fiunile vor purta denumiri ‘Scurte, dintr-un cuvint, cel mult doud: in eazul unui fisier bogat, dup necesititi, In cadrul unei sec- fiuni se vor realiza subdiviziuni. Fisierul tematic personal. O latura con- creti fn organizarea informatiilor le repre- zinta fisele de idei extrase din studii, arti- cole si din observatiile din activitatea per- sonala, din discutfile cu colegii, din schim- burile de experienta. Dupa lectura se noteazi pe scurt o ides ori date care au atras atentia pe o fisa 140x105 mm (1/4 dintr-o coali de scris). Fisa cuprinde 0 singura idee importanté si este scrisA pe o singuri pagina, Ea mai con- fine doua elemente importante: un titly, sus, in partea sting’, format dintrun cu- vint sau dowd si informatia bibliografica (dup& modelul fisei bibliografice) pentru a putea reveni, daci e nevole, la materialul respectiv. Daci e cazul, se pot nota obser- vatii personale 1a ideea’ consemnata. Un ar- ticol oferé una sau mai multe fise in func tie de importanta sa (fisa 2) Fisa 2 VARROA-DIAGNOSTICARE Se siteazi 50-80 g Sineacar peste rame si albine, dupa ce inainte s-a asezat o coal de hirtie alba’ pe fun- dul stupului. A doua zi dimineata se scoate hirlia si se face observarea directé sau cu lupa. Eficien}i ma- mixA ; preparatul omoard la simpli aplicare peste 90% din parazifii de pe albine. Metoda se aplici din primavara pind toamna. Dupi numérul parazitilor se apre- ciazi gradul de infestare. Dupa : ,Cercetiri privind elaborarea unei_metode de diagnostic si comba- tere. a varroozei* de M. Marian si altii, din Analele 1.C.A., vol, 1, Buc, 1979, pag. 160—161, Figele sint_grupate tematic sub un cuvint cheie care raspunde prompt la comanda pe care fiecare o lanseazi intr-un anumit mo- ment fisierului personal. Fisa 2 va fi in- trodusi la sectiunea ,BOALA", unde pot fi mai multe referitoare la aceasti maladie a albinelor.Figierul cuprinde si observatiile personale aparute din activitatea in stupind, Importanta organizarii informatiilor dupa acest model : 1, Incredin{am hirtiei s& pastreze cu fide- litate tot ce se intereseazd, prevenind ui- tarea, blocarea mintii cu prea multe date. 2. Accesul direct, eficient la informatil. 3. Confruntarea observatiilor personale cu cele aflate in literatura de specialitate pe © perioadd mai indelungata. Operatiunea este usuratd de alaturarea fiselor pe aceeasi problema 4, Formularea unor idei originale in arti- cole destinate revistei ,Apicultura in Roma- nia“, permiind valorificarea experientei, a cautarilor personale ,prin prisma informérii permanente. 5, Fisierul personal. in timp, va deveni 0 mic& bancd de date care vor fi utile in activitatea apicultorului si va raspliti efor- tul siu de informare si organizare a date- lor, cici ,UN OM INFORMAT VALOREAZA CIT Dor". MUNCA SUSTINUTA iN INDEPLINIREA EXEM- PLARA A SARCINILOR Ing. I. RECEANU Sarcinile privind dezvoltarea apicul- turii si a Asociatiei Crescdtorilor de Albine au crescut an de an, in ritm sustinut, rezultatele indeplinirii aces- tora inseriindu-se in dinamica eforturi- lor comune, facute de tofi oamenii muncii, in toate ramurile economiei nationale. Grija si atenjia pe care o acorda conducerea de partid si de stat apicul- furii, ramurd economicd a _patriei noastre, oblig& pe apicultori sd-gi aduc& contributia la ridicarea nivelului de trai al poporului nostru. Legislatia apicoli din fara noastra prevede pentru asigurarea fondului de stat prin contractarea, achizitionarea valorificarea produselor apicole i prin organizatia noastra, reprezentind © nou& dovad’ a sprijinului acordat de partid si de stat, apiculturii si Asocia- fiei Crescdtorilor de Albine. S-au creat astfel conditii si stabilit sarcini pen- tru cresterea efectivului familiilor de albine si valorificarea superioara a productiei apicole. Totodata, este stiut c4 statutar, obli- gatiile de baz& ale Asociafiei sint ace- Jea de indrumare pe linie tehnicd a masei de apicultori, filialelor judetene ale Asociatiei Crescatorilor de Albine revenindu-le sarcina de mare raspun- dere, de a contribui permanent la im- bogiitirea cunostintelor tehnice ale acestora fara de care nu se pot obfine succese in dezvoltarea acestui domeniu de activitate. Conditiile create dau posibilitatea filialelor judefene ale Asociatiei sa desfisoare 0 activitate operativa, efi- cienta si apropiatd de nevoile reale ale dezvolt&rii sectorului apicol, atit in unitatile socialiste cit si in gospodari- ile populatiei. Ele au datoria de a sprijini si indruma apicultura in toate sectoarele, si puna in centril preocu- pirilor valorificarea cu maximum de eficienfa a tuturor resurselor melifere de pe teritoriul judefului respectiv, de a asigura baza tehnico-materialé nece- sara, de a gsi cele mai bune si adec- vate metode de sporire continua a nu- miarului familiilor de albine si a pro- ductiei apicole, corespunzitor conditi- ilor extrem de favorabile de care dis- pune tara noastra. Sint semnificatve fn acest sens, realizdrile obfinute in ultimii ani de filialele judefene pe li- nia cresterii numarului familiilor de albine, a productiei apicole diversifi- cate si a numarului de membri ai Aso- ciatiei. In contextul acestor importante o- biective, sarcinile Asociatiei Crescito- 23,rilor de Albine, au cApatat nu numai pe locul doi filiala judefului Sibiu, iar parametri noi, confinut si valoare, dar pe locul trei filiala municipiului Bucu- si 0 raspundere majorA in realizarea resti si filiala judetului Mehedinti la lor. egalitate de puncte. Tinind seama de multiplele sarcini -Filialele mai sus menfionate au pri- ce-i revin organizafiei noastre, Comi- mit~diplomele si cupele corespunzi- tetul Executiv al Asociafiei Crescdto- toare locurilor ocupate, precum si pre- rilor de Albine a organizat concursul miile in bani conform legilor in vi- privind obfinerea titlului de ,,filiale goare. A.C.A. fruntase pe tara, care se des- : : fasoarA anual, participind cele 41 fi- 14 obtinerea rezultatelor mentionate m Hale fitetedte sus, 0 contributie de seam si-a adus-o, pe Sak aimed ling’ aparatul angajat si. activul voluntar Concursul se desfaisoara pe baza unui re- € a depus eforturi sustinute gulament, prin care sint stabilite criteriile lizarea sarcinilor care au revenit filialelor de acordare a titlului de filialA fruntasi, respective. A atit pentru activita{ile tehnice, organizatorice _ Avind in vedere sarcinile multiple care stau si propagandistice, cit si pentru activitatile in fata Asociatiei Crescatorilor de Albine, economice si financiare. comitetele filialelor A.C.A. jdetene trebuie si Scopul concursului este antrenarea si sti- Prevada printre preocuparile lor importante mularea apicultorilor pentru aplicarea celor din_activitatea viitoare, si o serie de mi- mai eficiente procedee tehnice care si duci Suri care si duc& la intarirea organizato- Ja sporirea numirului familiilor de albine rici a filialelor teritoriale, putind astfel ac- si a productiei de miere, ceara gi alte pro- tiona corespunzator si cu intregul atasament duse apicole, pentru continua devoltare a pentru rezolvarea sarcinilor majore de dez- apiculturii, a Asociatiei Crescatorilor de Al- voltare a apiculturii si indeplinirea mareje- bine si predarea Ia fondul de stat a unor ior {eluri ale Asociaticie rar cantitati sporite de produse apicole. Fark indoialA ci oamenii muncii din ca- drul filialelor judefene ale Asociatiei, con- Urmare rezultatelor objinute in anul _ stienti de rolul important pe care-1 au, ba- zindu-se pe entuziasmul si pasiunea zecilor 1984 si a punctajului realizat potrivit go'mmii de apicultori, vor sti sa-si duci Ta regulamentului concursului, pe primul jndeplinire sarcinile ce le revin, conform in- loc s-a clasat filiala judejului Mures, dicafiilor din planul de productie. hI-EIIT, NOCTRIT 1A APA Destinele lor sint diferite: unii (a LICEUL NOSTRU LA ORA proximativ 60°/,) s-au incadrat in uni- BILANTULUI tafi apicole si in complexe sericicole ca muncitori calificati, cei mai stu- Prof. dr. Maria-Octavia MANISOR —diosi (129/) au avut sansa de a-si con- Director al Liceului apicol Baneasa tinua pregatirea profesional’ prin forme superioare de invatémint, fiind Scoala este o lume aparte, in care jincadrati ca specialisti in producti zi de zi, ora de ora, se face acumulare- cercetare sau invatémint. O parte din evaluare, nu de produse materiale, ci absolventii liceului nostru activeazd in mult mai mult, de valori umane. alte sectoare din agricultura, sau in Acest sfirsit de an scolar, 1984/1985, domenii ce n-au legdturd direct& cu a fost pentru liceul nostru jubiliar: a pregatirea lor de baz&, insA multi au absolvit cea de a zecea promotie de devenit apicultori, cu stupine particu- apicultori. De la infiinfarea liceului si Jare, contribuind la dezvoltarea si rea- pina in prezent, au parasit bineile lice- — lizarea sarcinilor mari ce revin apicul- uluj 720 absolventi, pregatifi prin inva- {urii roménesti {amintul de zi si seral si 210 prin in- La formarea lor-ca specialisti si oa- va{dmintul profesional. meni ai zilelor noastre, au contribuit Noi ca dascdli, considerim cA s-a for- mai multi factori : familia, gcoala, oa- mat deja un detasament de apicultori menii muncii din unitatile in care si-au care isi aduce,'desigur contributia la efectuat practica in productie, cit si dezvoltarea apiculturii in Roménia. unititile productive in care au fost re- 24partizati dup absolvirea liceului. Daca absolventii nostri sint sau nu sint pe miasura sperantelor investite in ei, de toti factorii angajati in for- mavea lor, este desigur rezultanta m dului in care ne-am facut toti datoria, fara rabat la calitate, f4rd intrerupere si aminari. De mare importanté in pregitirea lor profesionala si social’, de realiza- rea lor pe otate laturile umane este u- nitatea de productie in care au fost repartizati. Este hotiritor modul in care sint primifi, cointeresati, apre afi, stimulafi in momentele lor de in- cepul, de pretenfiile formulate cu fer- mitate obiectiva. Ca in toate domeniile de activitate si in invatimint trebuie s& axam in- treaga noastri activitate pe cerinfele unei noi calit&ti mereu sporite. Putem afirma, argumentind cu_pu- terea faptelor, cA incepind din 1971, de la infiinfare si pind in prezent Liceul apicol a cunoscut 0 dezvoltare merev ascendenta, ca plan de scolarizare gi mai ales, ca bazi materialé: in pre- zent avem un local de scoala propriu, camin si 0 ferm& didactic si de pro- ductie, In care elevii desfasoara acti- ‘vitd{i complexe pe tot pareursul anului scolar, fiind pregitifi pentru a practica si alte meserii agricole, aga cum o cer interesele societatii. Condifiile materiale mai bune se re- flecta in rezultatele obfinute in ultimii ani, prin ridicarea nivelului la invata- turé la majoritatea elevilor, in condi- fille unei exigente sporite, cit si prin actiunile pe linie U.T.C, a Festivalu- lui National ,Cintarea RomAniei* sia olimpiadelor §colare. In amul 1984, liceul nostru a cisti- gat locul I pe Capitalé in intrecerea socialisté. Un mare numar de elevi au obfinut premii si mentiuni 1a olimpia- dele scolare si in activitatile de cerce- tare apicola. . Condifiile create, ne bucur& si ne obliga in acclasi timp, pe noi dascAlii 3 ca si pe elevii nostri. Cu totii sintem ¢ ferm angajati cu toate fortele pentru $ ane face pe deplin datoria. ‘ orerese ecrererererereretoreressrerersrererereseseserereser. i ! : i : ; § { £ ¢ . 3 : 3 ‘ inajutorul apicultorului incepator Lucrarl fin stupina Tn luna octombrie Cu cft toamna inainteaz4, iar zilele devin maj: reci si brumele mai groase, cu atit al- binele isi reduc activitatea, economisind for- {ele si proviziile, in vederea trecerii cu bine peste vitregiile anotimpului rece. Despre cules nu prea mai poate fi vorba, decit in delti si zonele inundabile din .sudul {arii, dar si acolo numai in prima jumatate a lunii. Puietul, dac& mai existé in uni stupi, e in curs de'a parasi ultimele celule. La fel de redusi este si activitatea din stupina, care se rezuma doar la controlarea starii stupilor si albinelor, iar daca este necesar gi la indreptarea wnor lucréri raémase In urma. Aceasti munca nu este grea, dar cere, dupa cum se va vedea, oarecare atentie deoarece orice scépare poate avea urméri neplacute. STAREA CUIBULUL In condifii normale, valabile aproape pentru toate regiunile {8 rii, cuibul este pregatit de iernare, iar hraga c&taté de pe ramele marginase. Zborul este neinsemnat, cu exceptia zilelor frumoase, cind albinele ies in numar mare in fata stupilor, fécind zboruri de recunoastere si curaitire. In asemenea zile mai pot fi vazute si albine cu ghemotoace de polen in cosu- letele de la picioare. Dar lucrurile nu se petrec in fiecare an dupa sablon. Colonia de albine fiind ceva viu, reactioneaz’ co- respunzitor cu evolutia vremii. Uneori ra- cirea este mai timpurie, alteori mai_tirzi Stuparil, ca de altfel si albinele se compo: dup4 imprejurari. Un exemplu {1 constituie vremea de exceptie din luna octombrie 1984, Calda si frumoas& a facut posibilé creste- rea puietului pin’ la inceputul luni noiem- brie. Das medalia are doud fete. Este bine cind se creste mult puiet, chiar si toamna tirziu. E stiut insé c& acest puiet consuma cantit&ti importante din proviziile de iarnd, Stuparii sint foarte atenti in asemenea im- prejurari, deoarece, de cele mai multe ori, este necesari completarea hranei, ca totul sd reintre in normal. Aceste situatii sint extrem de rare, dar dupa cum s-a vazut, ele sint totusi posibile si implicatiile lor pot fi negative daca sint scdpate din vedere. COMBATEREA PARAZITILOR. dijii_normale, In con- Iuna octombrie este foarte 25favorabil acestor tratamente, din dod mo- tive. Mai intii deoarece vremea find mai rece, aproape toate albinele sint fn_stupi. Apoi, finde puietul dacA mai exista, este foarte redus, Puietul nu suferé din cauza acestor tratamente, dar existind, poate fi pa- razitat, iar parazitit find inchisi in celule, nu vor fi omoriti, In cazul utilizrii sinea carului, temperatura ambianti mai_ scdizuta provoac’_o depunere pe cit de find, pe atit de eficace, In aplicarea acestor tratamente se cere din partea stuparilor putind atentie in ale- gerea momentului celui mai potrivit. Aceasta deoarece la temperaturi sub 14°C. albinele se ingrimadese in cuib, iar spre 8°C. se constituiesc In ghem, forma in care contac- tul cu medicamentul nu este general. Efectul tratamentului va fi si el partial sau chiar « adyers. SOARECH, Odata cu ricirea vremii_to- cepe si pericolul atacarii stupilor de citre rozitoare periculoase. Patrunse in stupi_ si neobservate la timp, provoacd un adevarat dezastru, oricit de puternicé ar fi familia atacata. Este interesant modul cum lucreazi soa- recii, Prima vizité are loc destul de timpu- riu, dar numai dup& constituirea albinelor in ghem. Nu pot 7&bovi fns& prea mult, fiind fn pericol. Isi pregdtesc tnsd cuibul, rozind ce le sti a Indemina : materialele din saltelufele de Izolare, cirpe, faguri neacope- riti, diafragme etc. Astfel, se pun la adipost de ‘furia albinelor. Cind este cald ies din stup, pe care fl mai viziteazi cind pot, dar nu se instaleazd definitiv dectt dupa ce da inghetul. Daca intr-un stup a fost observat un ast- fel de culcus, trebuie stiut ce urmeazi si luate mésuri’ drastice, agezind gratii_ bine fixate. CA soarecele a mai revenit fncercind si patrunda in stup, se va constata din ro- siturile fine facute’ la urdinis, Astfel de rosaturi pot fi observate si mai inainte de agezarea gratiilor, dar nu li se da atentie, desi ar trebui sd fie remarcate si si_consti- tuie un adevirat semnal de alarma. In con- secinta, este foarte bine ca odatd cu racirea timpului s& se monteze neintirziat gratiile contra soarecilor si astfel surprinzele vor fi excluse, Soarecii distrug si ramele pastrate fn re- zerva. De aceea se vor lua masurile cuvenite de protejare a acestora, verificindu-se din cind in cind conditiile de pastrare. LINISTEA ALBINELOR. Problema ier- narii linistite a albinelor este un Iueru i portant. Degeaba au hrand bund §i sufi ent, daci linistea nu Ie este asigurata. Se vor ‘za prematur si chiar dacd ajung in primavara, find slabite, vor face fata cu greu. muncii_anevoioase ‘de crestere a puic- tului, intirziind dezvoltarea cuibului. 26 Actiunile intreprinse trebuiese bine eva lvate inclt si cuprinda toate aspectele si s& aibi in vedere intreg intervalul repaosului de iarna, indiferent unde este situata stu- pina, in localitati, in afara lor, in livezi, pa- duri, adaposturi etc. Mésurile luate trebuiesc bine gindite, ca eficacitatea lor sa fie reala. Paravane, imprejmuiri, sperietori etc, Unele miisuri pot avea si caracter special. Bun: cara, acolo unde cioctinitorile nu pot fi sta vilite, se va merge pind la folosirea unei pjlase ‘de sirma asezati de-a lungul stupi- lor la 10—15 cm de peretii acestora, Plasa din sirm& subjire sucita, denumit rabit* si folositi la izolatii tehnice, este si ieftind 3i_eficace. . Mai greu este de luptat contra copiilor care lovese stupii cu bulgari. Dar si In aceste cazuri se poate actiona daci se con- stata urmele ispravii lor. Zapada de pe acoperisurile stupilor nu trebuie curdtaté. Este un bun izolator. Cea de la urdinis, proaspata, pufoas, nu pune albinele In pericol, aerul circulind prin ea. Se obignuieste ins& a fi curatati dac& se iveste ocazia, deoarece 1a incdlzirea vremii se imbibi cu api, iar cind ingheata opreste circulatia aerului. Curdtirea ei se face cu o pand, 0 perie sau o pensula moale, evitind zgomotul. Daca este inghetaté se va topi cu apa caldi sau un fier incalzit. Spargerea prin lovire agita albinele, Cele cazute din ghem pe fundul stupului rece, pier. Nelinistirea repetati si prelungiti a al- binelor poate avea urmari grave. In primul rind, creste temperatura fn mijlocul ghemu- lui peste 14°C.. clt este normal. Se méreste consumul de brand si poate declansa ouvatul mittcii. Toate acestea contribuie la uzura albinelor, la imputinarea hranei si la mor~ talitatea ‘anormald, Intr-un cuvint la ierna~ re necorespunziitoare. AERISIREA STUPILOR. Iernarea albine- lor este activa, deci nu este vorba de hibe nare. Activitétile functionale au un ritm mai redus, dar este mai ridicat decit in cazul hibernarii, cdci albinele se hranesc pe toata durata sezonului rece. Fecalele pot fi acu- mulate in abdomen pind au ocazia sA ias& din stup, lucru _ce-1 fac imediat ce tempe- ratura ambianti trece de 12—13°C, Totus} metabolismul lor este sub cel normal, dato- rité concentratiei mirite de bioxid de car- bon din atmosfera inferioari a stupulu, Daca stupul nu este etang sau urdinisul este prea mare, ventilatia creat poate scidea concentrafia tn bioxid de carbon si albinele jerneazi rau, consumind si multé hrana. Dac, dimpotriva, aerisirea este prea si- raca, apa rezultati din procesul respirator condenseazi fn interiorul cuibului productnd umiditate si mucegai, Stuparii- rezolva aceasta delicaté problem& a aerisitii cui- bului prin observatii fAcute de-a lungul ani- Jor, fiecare pentru tipul séiu de stup gi stilulsu de Iucru. In principiu, micsorarea urdi- nigului trebuie completata cu o slaba aeri- Sire la podisor sau prin folosivea urdinigului superior. Cum nu toate tipurile de stupi au prevaizut un urdinis superior, acesta este compensat prin slaba permeabilitate a ma- Yerialelor de izolare de pe sita podisorului. Salteluje din papurd, pate, talas, cirpe vechi si chiar ziarele, daci nu sint in strat prea gros, au 0 capacitate de aerisire i pre~ Juare a apei prin porozitate, din atmosfera ‘stupului, Izolarea cu plastic, carton asfaltat, care nau nici o porozitate, e generatoare de umiditate. Notind constiincios in fiecare an condi- fille de iernare, se va putea ajunge prin adaptiri corespunzatoare, la o bund cu- ‘oastere a acestei probleme si totodati la stapinirea tehnicii de lucru. VIZITAREA STUPINEL Controlarea din timp in timp a stupilor situati mai departe de casi, trebuie facut fn perioada de re- paos, cu constiinciozitate. La inceputul foamnei mai des, pentru a surprinde even- iuale setipari in lucrérile de pregitire. Mat apoi Ja 2—3 siptimini, pentru ca spre pri- mavara sé fie din nou mai freeyente. Este siiniitoasi si veconfortanté o plimbare la stupind, in care va fi privit fiecare stup in parte, cu atentie si eventual ascultat zum- zetul albinelor, Uneori pot fi gasite lucruri ce pot fi remediate pe loc, sau pot fi con- Statate stari ce necesité o interventie mai Serioasd, poate chiar salvatoare. Fste ‘important ca vizitarea_stupinelor aflate departe de locuina s& se fact in zi- Iele frumoase, Insorite, acestea fiind foarte favorabile zborului de curatire, Ridicind ca- pacele stupilor, soarele va incilzi podisoa- rele, iat albinele simfind caldura in culb, nu vor pregeta si dea néivalA pe urdinis spre a-si curata intestinele. Tn aceste mo- mente, stuparul si eventtalii insofitori se vor indeparta de forfota albinelor, Fecalele C&aute de sus, sau cele depuse de albincle ce zibovese pe imbrickminte pentru a se inc&lzi la soare, piiteaz’ sau chiar degra- deazi unele materiale. LUCRARI IN AFARA STUPINEI Starea de repaos in care se afla albinele, di stu- parilor rigazul si se ocupe si de alte lu- Erari si ele importante pentru practica api- cold. Sar plrea c&i acest aspect este valabil numai pentru stupinele mari unde volumul de muncé impune la organizare si planifi- care. Dar nu este asa. Si in stupinele mici, jnai_ales Incepitorii, trebuie si se obisnu- jascé cu un mod ofdonat de a muneli, a~ ceasta find esential. pentru dezvoltarea ul~ terioarti, Lucrarile find numeroase, cu cit va creste numérul familiilor de pe vatra, yor fi mai grew de cuprins, ‘Ordinea lucracilor, acum fn plind toamn’ se va stabili In functie de timpul disponibil, de starea vremii, de posibilitatile de care dispunem etc. Spre exemplu, cind se mai poate lucra afara sau In magazii, se vor face lucrarile mai_murdare, care nu se pot face fn casa, ‘Taierea fagurilor reformati, ra- derea cerii si curdijarea ramelor etc. Fagurii se vor pune in saci ping Ia prelucrare, Iuind masurile cuvenite de protectie. Resturile de ceari se vor topi, iar ramele curatate vor fi insirmate mai tirziu, aceastA lucrare putind {i facut si in casi. Si valorificarea faguri- lor reformati se poate face mai tirziu, in topitoare cu aburi, Acolo unde existi con- diffi se pot executa si remedieri, reparatii si imbunatiitiri a materialelor apicole. tn yederea acestor lucriri sia celor de mai tirziu, se vor face aprovizionari cu ma- teriale, predarea cerli contra faguri artifi- ciali, ete. In cazul valorificarilor nu trebuie uitali si mai ales neglijati bostina. Avind fn jur de 40% ceara, reprezinti o sursi' im- portanta, ceara putind fi extrasd total in instalatii pe baza de solventi, Bostina «se poate usor degrada mai ales daca nu. este bine uscatd. Dar si goarecli si giselnita o distrug, dacd nu se iau mésuri contra lor. Jn incheiere trebuie ardtat c& documenta- rea, care de altfel se face tot timpul anu- lui, poate fi intensificat&é in perioada de re- paos a/albinelor, ‘Ing. M. ATANASIU eid clit VIND 50 stupi_verticali Dadant caturi multietajat cu miere pentru cu albine, rame iernat. Stefanescu, com. Gura Foii, 384, Gaesti, Dimbovita. (26) 27DIN ACTIVITATEA APIMONDIA SIMPOZIONUL INTERNATIONAL DE APITERAPIE Cracovia, 283-26 mai 1985 Bioch. Cristina MATEESCU Institutul de cercetare si productie pentru apicultura itul lunii mai s-au desfasurat la Cracovia (R. P. Polonia) lucrdrile celui de-al 5-lea_ Simpozion international de apitera~ pie, organizat de APIMONDIA. Inscriindu-se printre manifestarile stiin- fifice de prestigiu, acest simpozion a oglin- dit nivelui ridicat pe care Ta atins apite- rapia ca stiinfé recunoscuté pe plan inter- national precum gi interesul mereu crescind de care se bucur in contextul solutionarii unor probleme complexe de farmacologie si terapeuticd, prin gasirea unor noi mjjloace naturale — produsele stupului — mehite si contribuie 1a mentinerea si Imbundtatirea starii de sanatate a omului Simpozionul de la Cracovia a reunit sub auspiciile cunoasterii stiintifice un mare nu- mar de cercetatori si practicieni pasionati din fomeniile farmaciei, medicinei, bioc! miei, biologiei, din numeroase {ari ale lumii dintre care-amintim ; Cehoslovacia, Polonia, RDG, RFG., Franta, Finlianda,’ Japonia, Mexic, Canada, India, Bulgaria,’ Ungaria, Tugoslavia etc. La acest simpozion: {ara noastré a fost reprezentatd de o delegatie alcdtuit’ din 3 membri; conf. dr. Mircea Popescu — medic oftalmolog In cadrul sectorului medical -de apiterapie al ILC.P.A, biochimist Cristina Mateescu, de la colectivul de cercetare api- terapie — produse apiterapeutice din cadrul ICP.A. si Nicolae Iiesiu — descoperitorul produsului Apilarnil, vice-presedinte al Fi- lialei A.C.A. a municipiului, Bucuresti Lucrarile simpozionului au fost deschise de dr. Henryk Ostach, presedintele Asocia- tiei_apicultorilor polonezi, care a salutat cu eélduri prezenta numerosilor delegati. Luerérile simpozionului, in numér foarte mare, au fost prezentate In. sesiuni care au avut ca tematici generale observatii experi- mentale asupra aplicdrit produselor apicole in apiterapie. observatii clitice asupra uti- liz&rii acestora in tratamente medicale pre- cum si subiecte cu tematic’ generala cu- prinzind date referitoare la structura, com- pozitia chimicd, metode de preparare a unor produse medicamentoase cu actiune tera- peutic’. 28 Participarea delegafiel noastre a fost ur- marité cu interes, cunoscindu-se aportul adus pe plan international de scoala romé- neascd de apiterapie, Ag dori si mentionez deosebitul interes de care s-a bucurat lucra- ea »Bfectele obtinute In tratamentul unor afectiuni oftalmice palpebro-corneo-conjune- tivale — de pol anterior ocular — ct co- lire pe bazi de produse apicole — micre, liptisor de mated si propolis — COLMEL' COLGEL, OFTALMOSEPT, care a fostrea- lizatd de dr. Mircea POPESCU, farm. Elena PALOS si farm. Filoftela POPESCU, 1u- crare ce a constituit o premiera pe plan in- ternational, Lucrarea a ilustrat strinsa cola- borare existenta intre colectivul de cercetare privind galenica, farmacologia produselor a- picole in cadrul ciruia s-au realizat Colirele mentionate si cercetarea clinic’, experimen- tarea tuturor produselor apiterapeutice ale Institutului de cercetare si productie pen- tru apiculturé in cadrul sectorului medical de apiterapie. Lucrarea privind ,Extractul total de po- Jen — bazii activi pentru obtinerea de me- dicamente apiterapeutice* vind ca autori pe farm. Elena PALOS, farm. Filotteia PO- PESCU "si bioch. Cristina MATEESCU a fost. de asemenea, primiti ou interes deoa- rece ea oferi posibilitati de aplicare a po- lenului Intro noua form& in farmacologie si terapeutica. Nicolae ILIESIU a fost prezent la aceasta manifestare sliintlfied de prestigiu cu un, bogat material documentar _reprezentat prin 3. filme privind noul produs apicol Apilarnil precum si cu o serie de lucrairi stlintifice asupra aplicdrii apilarnilului in diferite tratamente medicale si fn cosmetica, produs care a stirnit deosebit interes in rin- dul cercetatorilor datorité. multiplepor posi bilitafi pe care le oferd de tntretiners i tratament la diferite categorli de virste si in diferite afectiuni ale organismului. Citeva dintre realizirile Asociatiei Cresci- torilor de Albine — materlalizate prin pro- dusele apiterapeutice, energovitalizante, for- tifiante si cosmetice au fost prezentate in cadrul unui mic stand expozijional care a fost deosebit de solicitat de catre partici- pantii de la simpozion. Casa apiculturii din KamiannaREPERE APICOLE IN TURCIA Dr. 0. MILEA © istorie a apiculturii mondiale f4r4 menfionarea dovezilor semnalate pe teritoriul Turciei de azi, ar fi, desigur, incompletd. $i asemenea mirturii sint pre- vente nu numai pentru perioada elenisticd sau cea roman’, dar chiar si pentru timpuri mai vechi. Cici iats, numele renumiitei celéifi Efes vine de la ,Aphasas' care este echivalentul ,Casei albinelor in limba vechilor locuitori ai acestor me- Ieaguri, hitifii, Cu siguran{& c& existenta unui asemenea cuvint in-acest strivechi limbaj nu este deloc intimpkitoare si denotA materializarea unui obiect prezent si activ in viata oamenilor de atunci. Mai tirziu, in. vrernea colonizirii grecesti apoi a celei romane, dovezile sint mai numeroase gi mai diverse. Iat& de pilda, una literara, ramasa de la poetul ‘Timotheus din Milet (actualul Balat) care in secolul IIT i.en. seria: ,Miere lim- pede din flori in picuri cade, / De albine distilata", probi indubitabili ci vechii greci se ,indulceau cu rezultatele »distileriilor* apicole. ‘Sau alta, in marmurd, in statuia Artemisei Efesiana, cireia i se dedicase renumitul templu Artemision din Efes, una din cele 7 inuni ale antichitatii- Pe bogatul vesmint ce impodobeste zveltul trup al zeitei, printre alte motive zoo- morfe, 1a loc de cinste se gisese, frumos realizate, gi albinele. Albine care sint prezente si pe monezile viizute in muzeul orasului (actualul oray Selcuk): pe o fat& conturul bine desenat al albinci, iar de o parte si de alta a eapului literete B gi & de Ia Efes. Ce dovada mai evidenta a stimei de care se bucurau albinele in ochii bogatilor locuitori ai Efesului, gi a simbolului atribuit lor, de bogitie si indestulare 7! Orerererererererererereserererererererores! Apicultura a dainuit peste veacuri $i astazi ea reprezint& un sector insemnat al agriculturii tureesi. Dintr-o statistica pus la dispozitie de Ministerul Agri- culturii al Turciei rezult& c& in fara exist peste 1,5 milioane stupi moderni si cirea 850 000 de tip primitiv, Faptul ca in urma cu un deceniu numarul fa miliilor de albing, era de trei ori mai mic, demonstreazi dezvoltarea accen- twat pe care a cunoscut-o acest sector in ultima vreme. Procesul de moder- nizare este un procés continuu, numa- terererererereretererereresereroierererotes! rul stupilor primitivi fiind in scddere continua. Productia de miere se ridicd la circa 30000 tone anual, iar cea de ceara la aproape 2 200 tone. Baza meliferé este diversi si bine reprezentata. In partea europeana (Tra- cla) se intilnesc livezi si lanuri intinse de floarea-soarelui. Pe coastele egeene si ale Marii Marmara, bogata si variata flora mediteraneeana, in care citricele ocupa un Joc privilegiat, oferé un cu- les indelungat si substantial. Pe lito- ralul Marii Negre vegetatia, de ase- 29menea specified {arilor riverane. Preo- cuparea pentru studierea florei meli- fere si mai ales pentru folosirea diri- jata a polenizarii prin albine ca metoda de sporire a productiilor este de data mai recenté. ,Avem un program spe- cial pentru dezvoltarea culturii de floa- rea-soarelui — imi spunea ing. Erdo- gan Indelen, directorul programului, din cadrul Institutului de cercetari api- cole Yesilkoy-Istanbul. In prezent sint circa 400000 ha cultivate cu aceasta valoroasti planté oleaginoasi, dar su- prafetele vor spori in viitor. Poleniza- rea cu ajutorul albinelor va reprezenta o metodé sigurti si eficace pentru obti- nerea unor seminte valoroase si in can- titéti_mari. De altfel acest lucru l-am inviitat foarte bine de la colegii nostri de la Fundulea, cu care colaboriim de mai mulfi ani*. La Menemen, in cadrul Institutului de cercetari apicole existA si o sectie de apicultur’. Preocupirile, mai noi- sint directionate mai ales spre cunoas terea si combaterea bolilor albinelor, boli care reprezinté 0 problema seri- oas& pentru apicultura Turciei. Un ti- nar cercetator care ne vizitase, Ishan Ozttirk, remarca necesitatea crearii unui cadru mai amplu, mai organizat, pentru realizarea unor lucrari de cer- cetare apicola. fn acest domeniu, a- picultorii romani ne pot fi de un mare folos si ajutor* — opina el convins. Convingerea ca 0 cooperare reciproc avantajoasa se poate amplifica, am avut-o si atunci cind, vizitind Tirgul international de la Izmir, am remarcat ca nu ar fi lipsita deloc de interes pre- zenta unui stand cu produse si utilaje apicole romanesti in cadrul pavilionu- lui R. S. Romania, 30 amet wer met mes re ‘ \ \ i { ‘ \ \ NI \ x 4 \ x \ a ' DOCUMIENTAR APIG@L ARBORI SI ARBUSTI NECTAROPOLENIFERI Caragana arborescens (denumita si Acacia de Siberia). Mic arbore rezistent care poate atinge, in cele mai bune conditii, 0 fndltime de '4— 5m, cu frunzis usor, cizAtor, putin preten- tios la natura terenului. li plac solurile ni- sipoase si ordinare. cu conditia si nu aib& prea multi umiditate. Cresterea este rela- tiv lent&. Florile sint grupate cite dowd sau patru si sint de un foarte frumos galben pal. Miereq obfinuté de la acest mic arbore, foarte melifer, este limpede, parfumata, foarte pldeutd la gust. Tnmulfirea se face prin ins’minare, dup’ inmuierea semintelor, dar se gaseste relativ usor in citeva pepiniere din Franta. Arborele de Judea (Cereis sitiquastrum). Arbore mic, rezistent, care poate atinge © inaltime de'7—8 m. Acestui arbore fi plac solurile calcaroase, {ns accept toate terenurile daci acestea nu sint prea umede. Frunzisul, cdiziitor, crescind dup& frumoasele Ini fori’ roz, este rotund side un verde palid. Past’i bafenii conti- nind seminjele succed florilor care inflo- rese in luna mai, Atunci cind se afld tntr-un teren favora- Bil, acest arbore este melifer in asemenea miasurd, tnett freamdith de albine; acester culeg st din florile cdzute pe pamfnt. Se giseste in pepiniere, Insti poate fi usor reprodus prin ins&imfntare, cu atit mai mult cu cit el se autofnsdminteazi. Acest arbore este foarte decorativ, Piiducel, maracine (crataegus) Existi numeroase speci cu acest nume, mai mult sau mai putin valoroase, tnsd toatd lumea cunoaste pe aceea care se gi- seste pe marginea drumurilor de tari saw chiar in vegetajia m&runti din pidure. Tre- buie, insi, si deosebim speciile destinate a forma garduri de aparare cu flori abun- dente dar modeste si varietatile altoite cu flori somptuoase, roz, rogii etc, uneori sub forma de arbore sau arbusti In apiculturé trebuie utilizate varietitite rezistente 1a intemperti si la maladii (ru- gina) si bogate tn nectar. Intr-o clime blinda, varietatea Azarolus este foarte in- dicatd, cu atit mai mult cu cit fructele sale sint comestibile si bogate in vitamine.Reproducerea se face insimintind drupe stratifieate Inca din ianuarie, incoltirea luind ‘un timp mai indelungat. Saleim galben (Colutea arborescens) este un arbore cu frunze cdzitoare, cu o indltime de 3—4 m, din familia legumi- noaselor. Foarte rezistent si eu crestere rapidi, sal- cimul galben acept& aproape orice tip de feren, cu eXceptia celor prea compacte $i argiloase sau prea uscate vara, Frunzigul este usor si cu contururi fine; florile in ma- nunchiuri auxiliare galbene, care se produc de la sfirsitul lunii martie pind toamna, sint urmate de curioase vericule translucide si rosii continind seminjele. Totul da efecte dintre cele mai irumoase. Inmuljirea prin Ins&mintare este foarte mpi, inflorirea survenind din cel de-al doilea ‘an, O singura precautie indispensa- bili: trebuie transplantat Inainte ca rada- cinile si in special pivotul s& nu fi devenit prea puternice, cea ce ar obliga masacrarea la smulgerea ‘din pamint Se recomanda eresterea lui in ghiveciuri de plastic cu gau- rele. Multi proprietari de pepiniere au acest mic arbore tn colectia for. Merigor, Cimisir, (Buxus Sempervirens) Desi este cunoscut de toaté lumea, totusi este util s& gtim c& acest mic arbore. tot timpul verde, atingind rareori o in<ime de 5 m, infloreste timid in aprilie—mai_ si ca florile sale, intr-o cantitate neinsemnaté, sint in mod jntens frecventate pentru pole- nul si nectarul Lor. Arborele nu este pretentios din punct de vedere al terenului si acceptA cu placere un sol calcaros si arid Se poate avea in vedere plantarea sa fn vreun colt al unei grédini de flori sau parc, daci avem certitudinea ci, de indata ce atinge o mirime suficienté, el va putea adaposti un numar mare de cuiburi de pa- sari, Reproducerea sa prin butasi este mult asurati dar cresterea este lenta. Cotoneaster Toate speciile acestui arbore cotonier sint ‘melifere. Este greu sa faci o selectie din numeroasele variet&ti existente. Totusi vi prezentim citeva dintre acestea tinind sea- ma de calit&tile decorative si mai ales de cele melifere Horizontalis — plant tiritoare, nu depa- seste indlfimea de 1 m., semi-rezistenta, cu Yrunze mici care se inrosesc toamna ; bacd de un rosu aprin: Salicifolia — planta care se intinde, cu ‘9 inaltime care poate ajunge pind la 4— 5 m, Rezistenta, Henryana — planté supla, cu o Inaltime de circa 3 m, Rezistentd sau semi-rezistenta in functie de temperaturile iernilor. Aceste trei, varietiti au o flor foarte a- bundenta si bogaté in nectar pe care albi- nele Te cautd in mod cu totul deosebit. Prinire cele 70 de speci cunoscute, acelea prezentate mai sus sint cele mai rezistente la intemperli si mai ugor de cultivat, Dupa inflorire, fructele sint: rosii_ prin pentru Horizontalis, rosu inchis pentru Henryana si rogu stralucitor pentru Salicifolia. Fruc- tele ramin mult timp sub arbore. Toate terenurile, cu exceptia celor cu prea mult umiditute, convin acestui arbore. Soa- rele fi este favorabil. Inmultirea se obtine prin fnsamin{are dupa stratificare, dar germinarea este lenta. Salcim galben (Cytisus laburnum) ‘Arbust sau mic arbore care poate atinge © indltime maxim de 6—7 m., cu frunzis cézitor de culoare verde misliniu. Florile, dispuse In ciorchini lungi galbeni, sint in unii ani, de o mare abundenta. 1 floreste in mai-iunie. Calitatea terenului pare a juca un rol determinant pentru continutul zaharului din nectar. In terenuri bogate in calcar, albinele euleg in numar mare, in timp ce in terenu- rile libere culegitoarele sint mai putine. Pistraile — de 4—5 cm, lungime — suc- ced florilor, Aceasté planti este rezisten' pentru cA accept’ aproape toate tipurile de sol. Inmultirea sa_prin fnsimintare ru pre: zinti nici o dificultate. Adesea se observa seminte spontane in apropierea trunchiului- mami Florite sint foarte atrigtitoare si justifica plantarea in locurt in care arborele se poate vedea bine. Staphylea pinata (Nas t&iat — Clocotis) Acest mic arbore, care atinge 0 nfaltime maxima de 4—5 m., nu poate fi considerat ca printre cei mai frumosi arbori decorativi insi este un excelent melifer. Frunzisul sau oval, in mod fin zimtat, este clzitor, Florile, in ciorchini .albi, se esaloneazé din aprilie pind in tunie si sint intens vizitate de albine. Semintele sint de marimea unei arahide, de culoare cafenie. Arbustul accept orice teren sanatos si nu prea compact, plasat in cele mai diverse locuri, pind acolo unde creste subarboretul. Inmultirea se face prin fnsiminfare cu ajutorul semintelor stratificate tnci de la recolta. Germinarea este lenta, Este plicat cé arbustul este prea necu- noscut, pentru ci meritele sale pentru api- cultura stnt certe. 31Glicina (Glycine wistaria) Acest vegetal, dificil de categorisit pen- tru cA este, in ‘acelasi timp, arbore, arbust pentru a-] mai descrie in detaliu. In schimb, este util de a semnala faptul ¢&, in afara ‘marilor sale calittjt decorative, planta este melifert, ca aproape toate leguminoasele. Seorasul de munte (Sorbus aucupariay Este un arbuse mare considerat de unii ca arbore, deoarece poate atinge 0 indltime de 15 m. la maturitate in conditii de teren foarte favorabile. Frunzigul siu este c&zitor. Frunza este vedre pe partea superioara sl argintie pe partea inferioara. Inflorescenta fn corimb de culoare alb-verbui este destul de putin decorativa, Ins fructele de culoare rosu co- rai sint foarte frumoase, atréigind numeroase speci de pasari. Acestui arbore il place solul fertil, £&r% calear excesiv. In terenurile aride el se dez- volti greu, pierzindu-si_prematur frunzele si fructele, Este o esen{a care se dezvolt Ja soare, Mierea de scorus de munte este rosiatiod, parfumata st foarte agreabila la gust. Numerosi arbori din aceasté specie vin- duti In pepiniere sefnt altoiti pe miéices alb, insd poate fi inmultit prin insdmintare in momentul in care siiminta este coapta. Ger- minarea este lenta, Alegerea acestel speci din aproximativ 15 yarietdti este departe de a fi limitativa, ins ea constituie tot ce poate fi mai re- zistent, mai pufin pretenjios la tngrijire, fiind in acelasi timp st foarte meliferd. (abot, J. In: Revue francaise dapiculture, nr. 438, februarie, 1985) ALBINELE AU O VEDERE EXCEPTIONALA ? Albinele percep nu numai caracteristicile geometrice spatiale ale unui obiect, ci si reprezinti in imagini. La aceastA conclu- zie a ajuns biologul american J. L. Gould de la Universitatea Princeton. Cereetitorul a observat c& albinele puteau distinge exact diferitele modele ale mai multor obiecte care se deosebeau doar prin ordinea spa- {iali a elementelor si nu nu prin mirime, culoare si forma geometric’. Se pare s& al- binele pot retine un model tn totalitatea sa. Imaginile de o complexitate mai mare le disting mai greu. Gould presupune c& acest Iueru_se datoreste mai putin insuficientel acuitf{i a vederii, si mai degrab& modului de prelucrare a imaginilor in ereierul in- sectelor. (in: Frankfurter Allgemeine Zeitung) 32 \ \ \ \ \ \ : \ ‘ i \ \ \ \ \ \ : { \ \ \ : ‘ i \ \ \ ‘ { \ i \ \ \ \ \ { . ‘ \ \ : \ s Prognoza meteoro- logica pentru luna septembrie In mul{i ani, vremea frumoast si insorita de la sfirsitul luni august se_prelungeste si {n primele saptamini ale Iunii septembrie. Aceasta va fi caracteristica dominanta a luni de inceput de toamna pentru anul in curs. Curba temperaturilor mijlocii Iunare inregistreaza, in. septembrie, cum e si fi resc, un regres fata de ultima lund a veri Radiatia solard slibeste treptat din inten- sitate, noptile devin mai récoroase, patrun- derile bruste ale aerului rece dinspre nordut Europel sint mai frecvente si, toate la un Joc, determin’ racirea treptata a yremli. Valorile medi ale temperaturii nu mai ating *8°C deceit in lunca i Delta Dundcii Precum i pe litoral, in timp ce in zonele deluroase si pe podis coboard pind Ia 12— 44°C, iar la munte ajung chiar pind la 6°, Chiar_si_ pe virfurile tmalte temperaturilé vor rimine peste 0°. Sub influenta Marii Negre litoralul va beneficia de temperaturi mai ridicate dectt in Dobrogea. $i in aceasta zona a {ri diminetile vor deveni ricoroase, indeosebi fn partea a doua a luni, Se poate spune ci din punct de vedere termic ne asteptim la un septembrie care si nu prezinte abateri de exceptie fati de situafiile considerate normale climatologic. Regimul pluviometrie va fi deficitar in cea mai mare parte a {arii. Cele mai sci- zute valori sint de asteptat in sud-estul farii si deci si pe armul mari. Ele vor fi fn aceasti zon’ sub 25—30 mm. In Munte- nia, Oltenia si Banat vor fi de asemenea mai scdzute decit media multianuala in valoare de 35—40 mm (i pind la 45 mm fn partea centralé a Cimpiei RomAne), In Cimpia Tisei si Transilvania sub 40—50 mm, iar in Mol- dova sub 30—50 mm. Referindu-ne la zona muntilor, mention’m c& e de asteptat sd se product o seiidere apreciabilé a cantititilor de precipitatii in raport cu cele din lunile de vara. Aceasté diminuare a precipitatiifor este foarte pregnanti mai ales pe piscurile inalte si constituie o caracteristica obignuité a Tunii septembrie. Tn concluzie prognoza asupra caracteris- ticilor pluviometrice si termice ale lunii sep- tembrie poate fi rezumati astfel: normat de cald si cu ploi putine. Lidia RAHAUDANS LE] NUMERO pes cacaduaweucecceccecsvevessesusescceeses “© *: Pour que la raison et la paix triomphent ; Maria DRAGAN : Sur les condi- tions d’élevage et de qualité du matériel de reproduction femelle (11); 1. CIRNU : Pronostic de la miellée de miellat en automne ; Fl. LICIU : Ventillation des ruches et son importance pour te développement et la production des colonies d'abeilles ; Gh. VOICULESCU : Miel de mivllat et nosémose; Fl. PETRU : Dispositit -pour la préparation des colonies pour hivernage; 1. KRAFFT: Parlons encore des cadres ; V. VASILACHE, I VASILACHE : Pavillon apicole ; M. MARIN, P. AGA- CHE, I. RUSU, D. IONESCU : Etude bactériologigue et mycologique des rayons et de la cire. Détermination des microorganismes pathogenes pour les abeilles dans les phases du conditionnement de la cire; Gh. CHIRITESCU : Ce sont les abeilles qui m'ont confiance dans la vie; Cristina MATEESCU : Le Symposium international d’apithérapie, Cracoyie, 23—26 mai 1985; 0. MILEA: L’apiculture en Turqui Les lecteurs de Véntrager pewvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Département exportation-importation presse, P. O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, rue Calea Grivitei, no. 64—66. IN THIS ISSUE vecocevcesceccswcwasswecceccscsioceetsceccenes _***: Let us hope wisdom and peace shall triumph; Maria DRAGAN: About the rearing conditions of high quality queen honeybees (1); I. CIRNU: Honey dew flow, thi mn — forecast ; Fl. LICIU : Hive ventilation — its. importance for colony bui and honey yield; Gh. VOICULESCU : Honey déw honey and Nosema disease ; Fl. PETRU : My way of preparing honeybee colonies for winter ; 1. KRAFFT : Once niore about hive frames; V. VASILACHE, I. VASILACHE : Bee houses ; M. MARIN, P. AGACHE, I. RUSU, 1D. IONESCU : Bacteriologial and myco- logical survey of hive combs and bee wax. Microorganisms at different steps of conditionning process ; Gh. CHIRITESCU: Honeybee restored myself confidence Cristina MATEESCU : The international Symposium on apitherapy Krakow, May 2326, 1985 ; O. MILEA : Beckeeping in Turkey. Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Eras Exportution-Importation Department, P. O. Box 12—201, Telex 10376 prifir, Bucharest, Calea Grivitei St. No. 64—66. IN DIESER NUMMER ***: Fiir den Triumph der Vernunft und des Friedens; Maria DRAGAN: Uber Zuchtbedingungen und Qualitét des weiblichen Reproduktioonsmaterials (11) : . CIRNU : Herbspronose der Honigtautracht ; D. POP: Ausnutzung des Bienen- und des Potentials der geographischen Zone; Fl. LICIU: Die Liiftung der Beuten und .ihre Bedeutung fiir die Entwicklung und die Produktion des Bienenvélker ; Gh. VOICULESCU : Honigtauhonig und Nosema; F. PETRU: Vorrichtung- fiir die Uberwinterungsvorbereitung der Bienenvilker ; . KRAFFT: Von neuem tiber die Riihmehen; V. VASULACHE, I. VASILACHE: Das Bienenhaus; M. MARIN, P. AGACHE, L RUSU, D. IONESCU: Bakteriologische und mykologische Unte suchung der Waben und des Wachses. Bestimmung der Mikroorganismes, die fiir die Bienen in der Wachsverarbeitungsphase pathogen ‘sind; Gh. CHIRIT! ig Die Bienen gaben mir das Leben zurlik ; Cristina MATEESCU : Internationales Ce ence Krakau, 23,—26. Mai 1985; 0. MILEA : Bienenzucht in der ey. Auslindische Leser kénnen sich bei folgender Adresse abonnieren’: ROMPRESFILATELIA, Bepartamentul export-import presi, P.O. Box 12—201, telex 10376 prsfir. Bucuresti, Calea Grivitei, nr. 64—66. M3 COXEPKAHHA. + * *: Jam tpuynga pasymnocth w Mupa; Mapna JPIPAH: Yeaooua supaumuanua 4M Kaveco “xeHcKord nocnponsBoanterbnory matepuana (II); H. KBIPHY: Ocennuii Nporos axesoro asatna; a. JIMYY: Bextnauponanne yaves ero sHavenne nan paaBATHA x MpoayKTNBHOCTH nyeaMMux cemen; [. BOMKYJECKY: Magesui menu NoseMaros ; @a. METPY; Yeranonka aan nourorosnn cemel x suMonxe; H. KPA@ST : Cnosa o pamkax; B. BACHJIAKE, H. BACHJIAKE : Muenonoanuit nasnavon ; M, MA- PHH, Ml. ATAKE, H. PYCY, 1. HOHECKY: Baxteposornieckoe mukoaornuecxoe wccaegonanne coTos H BOcKka. OnpexereHne MuKpOopraHH3MosB, naToreHHWx ana nyuen B aaax oGpadorku socka ; [. KHPHULECKY: Mveau nepayan mue nepy 8 uae; Kpwc- tuna MATEECKY: Mexaynaponmoit camnosnym no aniitcpanim, Kpaxos, 23—26 mas 1985 r.: 0. MHJIA: Mvenonoactao » Typunn. Hnocrpanneie surateau Mozyt noaydure nam xypraa o6pauyascy 6 POMMPECOHMA- TEAHS, Henapranent axcnopr-unnopr nevaru, [1.0. Boxe 12-201, reaexc 10376 npopup. Byxapecr, ys, Kasea Fpusuya 64-66,OF mL aT aT TT EP P| t ‘ Pentru protectia eficienta ‘ \ a fagurilor dumneavoastra i \ folositi preparatul: \ { | GUULER) \ : : 4 St micurTURA | TI \ now Bpara ae RAY \