Sunteți pe pagina 1din 36
Revist’ lunard de schimb de experienti gi Indrumare metodologic’ apicoli editats de Asociatia CrescStorilor de Albine din Republica Socialist’ Rom&nia Anul LXill % nr. 7 % iulie 1988 CUPRINS 1g I. STANCU : Schimbarea miteilor o actiune de mare importantd 3 luliana HERLEA, A. HERLEA: Matci cu de fecte fa picior 4} 1, BALANA: Factorii agrotehnici si influenta lor asupra secretiei de nectar la spiurile $i hibrizii de floarea-soarelui 7} 1. CIRNU: Anghinarea si topinamburul, surse tirzii valoroase de nectar si polen 9 { M. LISOVSCHI: Sistem mecanizat pentru de- plasarea familiilor de albine in pastoral 14 § G. RUSU: Topitorul de ceard cu aburi imbu- natatit 15 J AL. SABAU, Elvira MUDURE,I. LUDUSAN, E. MURESAN: .Contribujii la optimizarea tehnologiei dé obtinere a propolisului 18 V. GRIGORAS: Importanta si rolul econo- mic, social, turistie 51 de mentinere a echi- librului ecologic al padurii 214 V. POPESCU: Aspecte ale interdependentei dintre sporirea productiei de ceard. maria si dezvoltarea apiculturii 22 § V. MAZILU, E. BULAT: Actiuni pentru con- tinua perfectionare a apicultorilor vrinceni 24 § S. BODOLEA: Consfatuirile redactiei_revistei Apicultura fin Romania‘ cu cititori din diferite zone ale {Ari au intrat in traditie 28 § RECENZII 30 § DOCUMENTAR APICOL 31 § CALENDARUL APICULTORULI Coperta 1; Aplictnd metodele agrotehnice su- perioare in condijii climatice optime, avem garantia abfinerii unor productii mari de seminte. ulei si miere, spre satisfactia comund a agricultorilor i apicultoriior. (foto: Pavel TANJALA) ee aie eth) Praetcrarvi Care eee ets mC ETO’ reg reer Panna Peomctnty Dev ing. SEBLIAN DINESCU Percrraer tom tsted cnet Tony oer e ct rat! Nem eT elm NTA pea Rare STAR Neri Te RT iemue cite terri trine enero nia ai ater why fee merase) LIA CARMEN PRAIAN VOLCINSCI CWT Te Cag oT ee eee eae PG MSIE Cea: Des CENeONa RUC? Rein eT ite Sera cr SNe ASS ECACC Torct esc eeCe ENaC Perea PCr ee NES COMITETUL EXECUTIV AT ASOCIATINL GRESCATORI [oe aD) VOLT DL eS O VE OUR SCemUIELS ii ae ce one fen baties icone pe ce eS enum RCL OREN Peo Ta tt eV Une nS Nee? ere epee rane (ear Peace eects tee Ni ws en onic) oun en ete Many ROMPRESPILATELLIA — Sec- Ponte OL eee at Teron ks nner Coe Tue TOC emp iken nas Eee TSC OR IO Meaty Teen eee eteen at 40.536 aay Pe agenda prioritatilor in fiecare stupina SCHIMBAREA MATCILOR—O ACTIUNE DE MARE IMPORTANTA Ing. Ion STANCU Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura toteroresores. erereses Nu trebuie dat tiva, cu atit matca este mai solicitat yorerosesesoseses Srererererererereres Schimbarea matcilor se efectueaza din motive bine intemeiate. Inainte de a trece la o astfel de Jucrare trebuie analizati toti factorii cu pondere ce indeamna la o hotarire atit de dra ticd. Se’ stie sigur cA o matca tinara prelungeste pind tirziu in toamna oua- tul si-l incepe prim&vara devreme, a- vind in primul si in al doilea an un ritm ridicat de ouat, factor deloc de ne- glijat si usor de realizat in vederea mentinerii in stupini a unor familii capabile si exploateze la maxim cu- lesul. Fiind argumentul principal ce ne indeamna la schimbarea matcilor, dar nu si singurul, se impune a fi enume- rati cei mai semnificativi, cu pondere intr-o astfel de decizie In acest sens trebuie raspuns la trei intrebari, rispunsuri pe care incereém sd le conturam in cele ce urmeaza : 1. De ce se schimbai matca? Matca unei familii se schimba cind se constati ci productia familiei res- pective este sub media stupinei, cd fa- milia are © slab’ dezvoltare in ceea ce priveste populatia. De obicei acestea sint conditionate de prolificitarea mat- cii, de vitalitatea si harnicia albinelor eclozionate din oudle depuse de matea respectiva. O matcd are perioada de ovulatie intens& in primii doi ani, de unde necesitatea schimbarii acesteia In vederea cresterii productiei si mentinerii familici de albine la un nivel ridicat_de dezvoltare, schimbarea miteilor reprezintii pasul_hotiiritor ce. trebuie facut fri sovaire atunci cind necesitatea Jatiei abundenti, intr-un ritm sus{inut iar albinele respective, organizate cum le este firea, realizeazi productiile pe care apicultorul le asteapti. cH 0 familie eu cit este mai puternica si mai produc ir deci se ep necesitatea de a fi inlecuit’. Aceasta este una dil rinfe in exploatarea rational a familiilor intretinute in stupi sistematici. impune. O mated buna asigura popu- az mai repede si de aici tre cole mai importante ce- tererererevereses:! eres, Wesereres. dupa acest timp. Apicultorul este interesat ca ponta s& fie sustinutA pe parcursul intregu: lui sezon apicol cu un ritm intens in doua perioade : cit mai timpuriu la in- ceputul sezonului activ, spre a benefi- cia de albine culegitoare in numir cit mai mare, pentru culesul principal de la saleim si la sfirsitul sezonului, cind se asiguré albina tinard in ve- derea unei bune iernari. Trebuie si se tind cont de factorii care influenteaza prolificitatea, dintre care de o deosebiti importanta sint : ereditatea, conditiile de crestere, pu- terea familici, modul de organizare a cuibului, capacitatea albinelor doici de a produce laptisor, cantitatea si calita- tea rezervelor de hrana. De asemenea cind hotirim schimbarea mitcii tre- buie s& urmarim : — Rezistenfa la iernare si boli, al- binele noastre avind pe ling’ alte in- susiri si o deosebita rezistenta la ier- nare, coneretizata printr-o mortalita- te foarte sc%izut& si un consum mic pe kilogramul de albina introdus& la ier- nat. Se elimina matcile familiilor care nu prezinti aceste caracteristici, la care apar unele boli, indiferent daci ele se ins&inatosesc cu sau fara medicamente si se pastréazA cele cu rezistenté to- tala. — Predispozitia la roire, intrucit a- ceasta la unele familii, in conditiile a- piculturii moderne, aduce apicultorului pagube si griji suplimentare. Matcile unor astfel de familii se vor inlocui cu miatcile crescute in familiile. ce schimba linistit matca, acestea fiind de cea mai mare valoare sub acest as- pect. — Agresivitatea excesivi, ce stinje- neste apicultorul la lucrarile ce le. are de efectuat in stupina, Matcile din ast- fel de familii se vor schimba, albina romaneascé caracterizindu-se in gene- ral prin, blindete. Jn orice stupind apar si situatii_a- normale, mai ales prin pierderea mat- cilor din diferite cauze. In toate aceste cazuri trebuie actionat urgent, altfel familia respectiva slébeste accentuat iar productie nu poate da, chiar daca Jsi_creste singura o mated, Pentru _a- ceasta este nevoie de/30—40 de zile, iar culesul nu asteaptd. Pot pieri matci strivite in timpul transportului sau lo- vite de apicultor cind se manevreazi ramele in timpul cercetarii stupului, datorita bolilor sau intoxicatiilor, a nectarului sau polenului, toxic, a furti- sagului sau din cauza unei jerndri de- fectuoase, si mai rar, de batrinete sau epuizare. In toate aceste cazuri, apicul- torul trebuie sa fie vigilent spre a sal~ va situatia cu matci de la rezerva sau cumpirate. Legat de asigurarea mit- cilor, apicultorii trebuie s& stie c& pen- tru obtinerea unei matci bune, nici un efort nu este prea mare. 2. Cind_se_schimba matea? cel_mai_bine Schimbarea mitcilor necorespunzi- toare se face cu cea mai mare usu- rint& dup culesul principal de la sal- cim, perioadi in care putem avea la dispozitie intregul necesar de matci Daca totusi exist cauze deosebite, in- locuirea se face atunci cind e cazul in- diferent de sezon, avindu-se in vedere masurile prin care se asigur primirea matcii, In cazul cind matca se schimbi toamna tirziu si primavara devreme se 2 pot obtine yeusite in cel mai mare pro- cent. 3. Cum se realizeazti schimbarea ? Practica a demonstrat c& reusita in primirea mitcii de catre o familie de albine depinde de mai multi factori de ordin intern si extern. Dintre factorii externi amintim starea timpului, pe- rioada, ora, starea culesului.. Factorii interni se referi la starea familici de albine, virsta albinelor, durata starii de orfanizare, prezenta puietului, li- nistea albinelor si starea matcii (impe- recheaté sau nu), durata timpului cit ‘a stat izolata in afara familiei de al- bine ,conditiile in care a fost transpor- tata; daca este sindtoasa si nevatama- ta, situld sau flimind&. Si nu far im- portant sint metodele de minuire si introducere a mitcii. Totusi cea mai usoaré schimbare se realizeaz&’ cind matca este imperecheat’ si se afl in- tr-un nucleu in cadrul stupului céruia dorim s&-i schimbim matea. Ca regula generalé pentru toate metodele este aducerea familiei ce va primi noua mate’ in conditii deosebite ce favori- zeazi acceptarea usoara a noii mitci. Printre cele mai importante sint : timp frumos, cules cel putin de intre- tinere, stimulare in lipsa culesutlui, or- fanizarea, introducerea matcii in fami- lie spre seara. Se luoreazA fara fum chiar si dupa acceptare, pe o perioada de doua s&ptimtni, Schimbarea se face prin introducerea directa in perioadele favorabile sau cu protejarea miatcii utilizind una din metodele descrise in revisti si in lucrarile de specialitate. Dac& din diferite cauze familia s-a bezmeticit de putin timp (3~-4 zile) are populatie suficienta, propun urma- toarea modalitate de redresare sigura si rapida a familici. Se ia intregul stup cu familia bez~ metica, in afara capacului, ce se las& pe vatra stupinei. Se merge cu stupul (fri capac) la circa 100 m_ distan{a unde se scuturd de pe faguri intreaga albina. In stupul familiei bezmetice se > Relatdri de la apicultori MATCI CU DEFECTE LA PICIOR Ing, Iuliona HERLEA, ing. Apolodor HERLEA Se stie din experintA si din literatura de specialitate c& matelle care au anchilozat unul din picioarele din spate, nu sint ca- pabile si oud, neputindu-se ageza in po- vilia care sa ‘le permit& depunerea oului in fundul celulei. In cursul anilor, in stu- autorilor au existat mai mulic cazuri astfsl de maitei si unele din acestea au fost sacrificate cu mare parere de rau, de- oarece erau foarte frumoase. urma cu cifiva ani, autorii au vazut © mated in stupina unui pricten, edreia fi Hipsea complet tmul din picioarele din spa- te, dar care oua totusi normal si — foarte important — era acceptata ca atare de fa- milia de albine, care nu construia botei in vederea inlocuirii acestzia, Acest fapt i-a condus pe autori la conclu- zia cd imposibilitatea dz a depune oud a unor astfel de matci nue pricinuité de ca- renta unei funetii biologice locomotrii, ci de Insiisi prezen{a piciorului blocat, care se comporta ca un corp strain atasat mat impiedicind-o in migcarile ei. De aici ideea de a inlétura acest. corp strain‘, printr-o operatic de amputare a pieiorulli defect th ultimii ani, autorii_ au procedat de mai multe ori la o'astiel de operatic si reaul- fatele en fost totdeauna foarte bune. Pen- tra amputarea_piciorului s-a folosit 0 for fecuta ce unghii, de preferinta usor curbata. Amputarea piciorului se poate face chiar de la baza acestuia, pe lingd torace — ope- ratie putin riseanta, deoarece, dacd nu se SSRIS ARAN a agazi faguri buni de ouat (fara hra a cel putin 1—2 zile) cu celule de albini lucriitoare dupa puterea familiei si un hrdnitor pentru sirop. Fagurli cu pu- iet si oud se dau altor familii dar se asazi la margine. Albinele dupa scu- turare se’ intore la vechiul loc al fami lici unde gasese capacul, se prind de acesta sub forma de ciorchine, fiind lasate astfel timp de 2 ore. Dupa ce acest timp a trecut se ridicd cu grija capacul, asezindu-se la loc stupul fa- miliei, Se reazim& capacul de partea din fata a stupului, fir& bloc de urdi- nis, Albinele simtind mirosul mierii si al stupului propriu se grabese sA intre. luereazd foarte atent, se poate afecta si unul din piciorusele veeine — sau se poate tdia de Ja jumatate primul segment (cel_ mai #ros) al piciorului. Operatia se poate aplica atit miteilor é perecheate, cit si celor neimperecheatc. In primul caz, dupa citeva zil e, matea va inecepe sé depund oud, in cel de-al doilsa, a la imperechere, va fi intirziata, fa:a de normal, tot cu citeva zile (evident, ic sirea In imperechere depinde si deo mu! time de alti factorij. In cele dowd caziii de mitei neimperecheate din stupina autto- rilor, caérora li s-au amputat cite un fp cior, 'impereeherea a avuit loc la aproximatiy © sdpldmind dupa operatic. Nu toate matcile cu defect de picior sint ineapabile sd oud. Majoritatea matcilor care au un astfel de defect isi tiriie piciorutl, care este destins in lungul abdomenutui. Acestea in mod sigur nu pot oua, Autorii au intilnit insé si cazuri in cars matcile aveau un picior anchilozat. indoit si strins ling torace si care ouau normal (Intr-un astfel de eaz operatia este evident inutila). Care poate fi cauza defectului de picicr al matcilor? Una din cauze ar putea fi lupta dintre matci, fntr-un stup in care au eclozionat mai multe mate E posibil, de asemenea, ca defectul de pi- cior sé se datoreze prinderii méatcii intr-un ghem din care a fost totusi, in cele din urma, salvata. Evident, nu este exclus nici un defect congenital. ASAIN RIAA SAGAN AIA Se aseaz4 matca imperecheatA intr-o cused deschisi pe scindura de zbor, pentru a intra odati cu albinele in stup. Dupa ce toate albinele au intrat se pune capacul la loc pe stup si familia este lsat linistit’ 48 ore, iar la con- trol se va constata matca acceptata si inceputul pontei. Schimbarea matcilor, indiferent de tipul de stup, zona geografica, calif rea apicultorului, este o hucrare de ma- xima importantA privind dezvoltarea actual, dar mai ales viitoare a fami- liei de albine, pirghie importanta a imbunatatirii an de an a productiei fie- c&rei stupine. FACTORI AGROTEHNICI $1 INFLUENTA LOR ASUPRA SECRETIE! DE NECTAR LA SOIURILE $I HIBRIZII DE FLOAREA-SOARELUI Dr. ing. ie BALANA Seful Colectivului de resurse melifere si polenizare din Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura (ereserevesererorerererors sovererererorererorereross Printre factorii care concuré la objinerea unor productit sporite de miere de la hibrizit de floarea-soarelut cultivaté in fara noastra se inscriu si factort ce tin de agrotehnicd, indeosebi de calétatea tucrdrilor de pregiltre a solulul pen- tru semdinat, lucririle de intrefinere a culturit, epoca de semédnat, fertilizarea si irigarea culturii, densitatea plantelor etc. Un rol deosebit in acest sens il au chiar si lucririle premergitoare dinaintea semdnatului, lucrart care asigurd’ mobiliza- yea solului si acumularea apei necesare plantelor pe parcursul pertoadel de ve- getafic, precum si lucrdrile ultertoare de intretinere, in special aplicarea ta timp @ prasilelor care ajutd la mentinerea umiditatii in sol in timpul infloritulud. Este cunoscut cd soiurile de floarea-soarelui, create pentru producerea de ulei, au calatidéé (inflorescenie) cu diametrul de 15—20 cm. In cazul aplicdrié unet agrotehnici superioare, calatidtile pot ajunge 1a 25 om diametru. In functie de marimea calatidiului variazi si numirul de flori, Dact so- iurile mai vechi aveau in mod obisnuit 600—1 200 flori, in cazul hibrizilor sé so- iurilor noi acestea ajung la 3.000—4 000 flori pe un calatidiu. \ererererevererersseveruce. Cercetarile efectuate in ultima pe i- Aceleasi cercetéri araté ci azotul a- oadA in tara noastra pun in evidenta importanfa deosebité a ingrisiimintelor chimice, atit in ce priveste sporirea productici de seminte si ulei, cit si a productiei de miere. Explicatia consta in faptul c&, printr-o fertilizare echi- librat&, aplicind doze moderate de in- grasiminte cu azot si fosfor sau azot, fosfor si potasiu se intensifick proce- sul fotosintezei cu efecte pozitive asu- pra productiei de seminte si ulei. Rezulta#¥le cercetirilor confirm’ pi- rerea potrivit c&reia, in unele situatii, sporurile datorate ingrasirii cu fosfor pot depisi pe cele obtinute la fertiliza- rea cu azot. Fig. 1 Influenta ingrdsamintelor ,chimice cu NP.K. asupra valorii melifere la hibrizii de floarea-soarelui plicat singur si in doze mari nu este indicat, avind influenti negativa asu- pra productiei de seminte si mai cu seam& asupra continutului in ulei. In ce priveste efectul ingrasaminte- lor chimice cu N.P.K* asupra valorii melifere la hibrizii de floarea-soarelui, secretia si concentratia in zah’r a nec- tarului este considerabil mai mare in cazul administrarii de ingr&siminte chimice simple sau asociate, fati de si- tuatia cind nu se fertilizeazé (fig. 1). In cazul azotului administrat singur in doze crescinde de la 40—160 kg/ha s.a. (substanta activa), rezultatele cele mai bune materializate in cantitatea cea mai mare de nectar pe floare se obtin la doze moderate de 60-80 kg/ha 8.8 Crescind doza de azot se ajunge in situatia sciderii productiei de nectar, dozele mari devenind in acest caz ne- economice. Administrarea azotului in exces are efecte negative asupra necta- rogenezei, in doze de 140—160 kg/ha *NP,K — simboluri pentru elementele chimice azot = (natriu) fosfor = P (phosphor); potasiu = K (kaliu) s.a. determina inhibarea glandelor nec- tarifere. La administrarea fosforului in doze crescinde, de la 40—160 kg/ha s.a., productia cea mai mare de zahiir se ob- tine la 80 kg/ha s.a., peste aceasta doza sporul scade treptat, doze mai mari de- venind nerentabile. Sporul de productie de zahar ce se inregistreaza la fertilizarea cu potasiu, singur in doze de 40—120 kg/ha s.a. este foarte mic, astfel ci diferenta de productie de zahar obtinut& fata de ne- fertilizat nu justifici din punct de ve- . dere economic fertilizarea florii-soare- lui_cu potasiu. Cele mai bune rezultate privind cres- terea valorii melifere la hibrizii de floarea-soarelui se obtin cind se admi- nistreazi asociat doua sau trei cle- mente in doze moderate, in jur de 80 kg/ha s.a fiecare (N, P, K). Exprimate comparativ cu valoarea culturilor nefertilizate si cu valoarea medie a fiecirui element in parte, se constati in primul rind influenta po- zitiva asupra valorii melifere a tuturor celor trei elemente N, P, K, diferen- tiate insé in functie de caracterul de specificitate pe care fl are fiecare, ad- ministrate singure sau_asociate. Astfel, rolul preponderent in inten- sificarea procesului de secretie a nec- tarului il are fosforul, intrucit in ca- zul administrarii unilaterale se obtin cele mai mari valori, atit fata de cul- turile nefertilizate, cft si faté de ferti- lizarea cu azot si potasiu. Se constata, de asemenea, ci rolul determinant pe care fl are fosforul in potentarea va- lorii_melifere la hibrizii de floarea- soarelui, fata de celelalte elemente, este dat de ‘concentratia nectarului. in za- har. Rolul potasiului administrat_singur sau in asociere cu azotul si fosforul este néinsemnat, cheltuielile efectuate in acest sens devenind nerentabile. Cea mai ridicaté valoare a, produc- tiei de zahr se realizeazi la admini: trarea asociaté a azotului si fosforului in doze moderate, de N 80-P 80 s.a. Densitatea plantelor constituie, de asemenea, 0 m&sura importantd in ob- tinerea de productii mari de seminte si ulei la hibrizii de floarea-soarelui, ca urmare a cresterii numiarului de plante pe unitatea de suprafata. Totodata trebuie avut in vedere ca floarea-soarelui este cunoscuta ca o specie extrem de exigenta fata de lu- mind, care intensifici procesul de foto- sinteza al plantelor. Intr-o serie de lu- crari de cercetare, unele de sintezéi, precum si in tehnologia cadru a cultu- rii florii-soarelui, se recomanda sema- natul la densitafi ce variazi intre 30000 si 60000 plante/ha, in depen- denja de o multitudine de factori (soi, sol, zona de cultura etc,), 1n ce priveste valoarea meliferi a hibrizilor de floarea-soarelui, in func- tie de densitate, cercetiri recente efec- tuate in cadrul LCP.A. si LC.C.P.T. Fundulea au pus in evidenta cA pro- ductia de miere creste odata cu den- sitatea, valori maxime inregistrindu-se la densitatea de 50 000 plante/ha, exis- tente in fenofaza infloritului (fig. 2). La densititi mai mari, productia de nectar este invers proportionalé cu densitatea, explicaté prin diminuarea cantitatii de nectar pe floare si a nu- marului de flori din calatidiu (cu 200- 400), desi concentratia in zahar a nec- tarului se mentine aproximativ la va- lori constante. In conditiile tari noastre, semanatul la epoca optima influenteazi pozitiv produsul pe care dorim sa-] obtinem. Fig. 2 valorii plantelor asupra melifere la hibrizii de floarea-soa- relui in cazul culturii florii-soarelui, unde pe ling productia de seminte si ulei ne intereseazi in egala masura si cu- iesul pentru productia de miere, semi- natul la epoca optima are o importanta deosebita in acest sen: in majoritatea lucrarilor publicate la noi, precum gi in cele din straina- tate este acceptata si acreditata ideea c& semanatul nu trebuie efectuat prea devreme, existind numeroase riscuri in ceea ce priveste germinarea seminte- lor si evolutia vegetatici. In mod deosebit nu trebuie grabit semanatul in cazul hibrizilor si soiu- rilor de floarea-soarelui, ale ciiror se- minte au un continut mai ridicat in ulei. Rezultatele cercetarilor efectuate la noi, cu privire la influenta epocii de semanat asupra valorii melifere la hi- hri7ii_ de floarea-soarelui, releva c& preductia cea mai mare de nectar se recolteazé la semanatul in epoca op- tim, care corespunde cu 8—10°C tem- peraturé. minima de. germinatie 1a -a- dincimea de semanat. Seminatul efec- tuat mai ‘tirziu cu 2, siptamini dimi- nueazd productia de zahar cu 30% iar seminatul mai tirziu cu 4 saptamini fa- t& de epoca optima scade productia de zahar la jumatate (fig. 3). Scdderea valorii melifere a hibrizilor de floarea-soarelui in cazul semanatu- lui f&cut cu intirziere fajA de epoca optima se explici prin diminuarea se- cretiei de nectar, datoriti devansirii fenofazei infloritului in decada a Il-a si a Ifl-a a lunii julie, cind se inregis- Fig. 3 Influenta epocii de semnat asupra melifere la hibrizii de floarea-soa- relui valorii treazi frecvent temperaturi_ maxime excesiv de ridicate, de 35—38°C, in- sofite de arsite si de 0 umiditate rela- tiva a aerului foarte scizuta, In coneluzie, pentru apicultorii care deplaseazi familiile de albine in pas- toral la culesul de la floarea-soarelui si urmarese obiectivul principal — re- alizarea de productii mari de miere, dar si pentru cultivatorii care sint in- teresafi in sporirea productici de se- minte si ulei prin polenizarea cu al- bine — trebuie si se respecte urma toarele conditii : — folosirea pentru semiinat a sotu- rilor si hibrizilor cu valoare melifert ridicaté (vezi materialul publicat in re- vista ,Apicultura in Romdnia® nr. 7/ 1978); — stabilirea uneé rotatii corespunzi- toare, cele mai bune premergitoare pentru floarea-soarelui fiind cerealele paioase, mazirea, porumbul, monocul- tura fiind exclusa ; — efectuarea de ardturi vard-toamnéd, completaté cu adminis- trarea de ingristiminte fosfatice in do- ze moderate (70—80 kg/ha s.a.); — pregitirea patului germinativ in condifii calitative superioare cu grape dese si combinatorul ; — seménatul in epoca optima cu respectarea densititii ‘recomandate ; — administrarea de ingriistiminte azotoase in doze moderate,» urmiirin- du-se si se asigure un raport optim intre N si P de 1:1 sau 1:15 s.a.; — efectuarea prasilelor la timp si de buna calitate ; — irigarea culturii cu udare —corespunztitoare de cultura ; — polenizarea cu albine. Asigurindu-se si condifiile climatice optime (vezi articolul din revista ,Api- cultura in Romania“ nr. 6/1988), prin aplicarea unei agrotehnici superioare, avem garantia obfinerii unor producti mari de seminte, ulei gi miere, spre satisfactia comuna a agricultorilor si apicultorilor. adinci de norme de tehnologiilor ANGHINAREA $I TOPINAMBURUL, SURSE TIRZII, VALOROASE DE NECTAR $1 POLEN Dr. it Prinire plantele nectaro-polenifere cultivate, cu inflorire tirzie, se numarA si anghinarea si topinamburul. Ambele plante fac parte din familia Compo- sitae (Asteraceae), care cuprinde atit in flora cultivata, cit si in flora spon- tana, specii ce se caracterizeazA in ge- neral, printr-un potential melifer su- perior. in acclasi timp, inflorind relativ tir ziu, anghinarea si topinamburul, con- tribuie in anumite zone, la realizarea unor culesuri sustinute de nectar si polen, spre sfirsit de vardi-toamna. ANGHINAREA (Cynara scolymus L.) este,o planta erbacee, peren’ cu tul- pina inalt& de 120—160 cm, viguroasi si puternic ramificata. Fiecare ramifi- catie prezint& una sau mai multe inflo- rescente bine dezvoltate, astfel cA fie- care plant& poarti 5—12 inflorescente, care inflorese egalonat asigurind cu- lesuri de lung’ durata. Valoarea meliferd. Anghinarea inflo- reste obisnuit din iulie pind in septem- brie. Inflorirea unei singure plante dureazA aproape o luna de zile, iar a unei culturi 50—60 de zile, ceea ce este deosebit de favorabil pentru albine. Din cercetirile efectuate rezult ci anghinarea se caracterizeazi printr-o mare capacitate _nectaro-polenifera. Astfel, incepind din primele ore ale diminetii, pe florile proaspat deschise, s-au putut observa albine incircate cu ghemotoace de polen, de culoare albi- cenusie, Polenul de anghinare pre- zinti 0 compozitie chimicA superioard, avind un continut proteic de 30,41%, Ion CIRNU ceea ce il situeazi printre céle mai bogate sorturi de polen. De asemenea florile de anghinare prezinta o secretie abundent& si continud de nectar, de- terminind 0 cercetare intensi de citre albine, in tot cursul zilei (fig. 1), Din analizele efectuate, rezulta ch secretia de zahar variazi de la 0,250 la 0,720 mg/floare, iar productia de miere a fost evaluat intre 150 si 400 kg/hec- tar, oscilind in raport cu stadiul de inflorire gi factorii pedoclimatici. Indicafii de culturii. Anghinarea este o planta de origine mediteraneana, sensibili la temperaturile scizute din timpul iernii. In schimb, toamna ca si primavara, anghinarea este rezistent& la brumele timpurii si tirzii, ceea ce face ca atit frunzele cit si florile din toamna sA nu sufere din cauza aces- tora. In prezent cultura de anghinare este mai extins& in sudul {arii, in ju- Fig. 1 Florile de anghinare sint cercetate intens de albine in tot cursul zilei Fig. 2 Topinamburul (floare si fruct) detele Ilfov, Giurgiu, Ialomita, Teleor- man, Olt si Dolj. Datorita faptului ci anghinarea este deosebit de valoroas’, atit pentru api- culturi cit si ca plant&é medicinald, corisideriim util si mentionim cil recomandari pentru cultur’, astfel ca apicultorii si o poati cultiva in gra- dinile personale. Semanatul anghinarei se face pri- mavara timpuriu (in mustul z4pezii) direct in gradina, cu semintele umec- tate in prealabil timp de 2—3 zile, pentru a se grabi rasaritul. In acest caz, anghinarea rasare bine in 10-12 ile si astfel furnizeazé o bund productie de nectar si polen, inci din primul an. De asemenea, frunzele care se folosesc pentru ceaiuri medicinale se dezvolt& bine si acumu- leazi intr-o mare proportie substan- 8 tele active, terapeutice. Distanta descmanat este 60 cm intre rinduri si 40—50 cm pe rind. Pentru folosirea rationala a terenului pina la dezvoltarea plantelor de anghinare, spatiile libere se pot cultiva cu dife- rite legume timpurii In vederea prevenirii unei confuzii, mentionam cA pe ling specia prezen- tata mai sus, se cultivé ca plant le- gumicoli si anghinarea de gridini (Cynara cardunculus L.) care este de asemenea o specie melifer&. Intrucit ins, aceasti plantA se cultiva pe su- prafete cu totul neinsemnate nu pre- zintA importanté pentru apicultura. TOPINAMBURUL sau napul por- cesc (Helianthus tuberosus L.) este o plant& erbacee, perena, originara din America (fig. 2). In tara noastra se cultiva ca planta furajera, uneori si pentru decor. Pen- tru furaj se folosese tuberculii, indeo- sebi in hrana porcilor si de asemenea tulpinile verzi care se insilozeazi in amestec cu porumbul siloz. Tuberculii se folosese si ca materie prima pentru industria spirtului, Valoarea meliferi, Topinamburul infloreste esalonat din septembrie pind in noiembrie, cind cad brume groase si ofilese plantele. Florile sint grupate in inflorescente galbene-portocalii, asemanatoare celor de la foarea-soare- lui, dar mai mici. Inflorind intr-un sezon cind flora melifera este foarte rari, topinamburul este intens cerce- tat de albine pentru nectar si polen, uneori chiar si pe timp mai putin fa- vorabil. Cantitatea de nectar, respectiv de zahar, variaza de la 0,09 la 0,3 mg/ floare, iar productia de miere a fost evaluata la 30—60 kg/hectar. Mecanizar ea si automatizarea — deziderate majore in apiculturd SISTEM MECANIZAT PENTRU DEPLASAREA FAMILIILOR DE ALBINE IN PASTORAL ing. Mihai LISOVSCHI Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultur’ Pe seama cresterii efectivului. pastoral. In prezent, in tara noastra activi nelor particulare. mijloace de transport specializate, mecanizare al Lé zate, de capacitati ridicate. sereserereserererereresereiorerosrece, Deplasarea in pastoral a unei ferme api- cole implicd de cele mai multe ori depla~ sarea a sute de stupi si chiar mii, In acest az este vorba de deplasarea mai multor stupine, stiut find cA o stupind are un numdr de circa 170 familii de albine. Sint necesare forte umane si mecanice impoi tante si costisitoare. Existé virfuri tn acest necesar. ‘Mobilizarea unui_numar mare de oameni pentru lucrari de inedredri-descdrcari, folo- siti continuu timp de 2448 ore si ‘dispo- nibili apoi 1—2 sAptamini, fac foarte difi- cil angajarea unor astfel de luerari, Mijloacele de transport necesare sint uti- Jizate de multe ori in perioada de maxima solicitare, atuncicind si in alte sectoare ale agriculturii se fac transporturi la fel de urgente si importante. Costul luerarilor de manipulare) si trans- port se reflect direct tn cheltuielile pe stu- pind cu implicatii deosebite, uncori defavo- rabile datorit cresterilor exagerate ale pre- furilor (costurilor) de productie. In aceste conditii, de‘ multe ori, unitati Programul de dezvoltare a apiculturii in cincinalul 1986-—1990, principal document de Iucru in activitatea apicola, prevede cresterea efec! de albine de la 1340,1 mii realizat in 1985 la 2425 mi Productia totali de miere va spori de la 12.800 t realizate in 1985 la 26460 in 1990atit prin cresterea productiei medii de miere pe familia de albine, Una din caile de sporire a productiei de miere o constituie valorificarea superioaré a resurselor melifere din intreaga jard, prin practicarea stuparitului fatea apicola se destisoari in cadrul uni- lor agricole de stat si cooperatiste in ferme specializate sau la nivelul stupi- Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura Bucuresti a realizat le diferite capacitati, care si serveasci atit apicultorilor particulari cit si unitii{ilor apicole mari de stat sau cooperatiste. Au intrat in fabricatie de serie pavilionul apicol PA-75 preeum cold tractata de autoturismul Dacia 1300, Semiremorca se fabric’ in dou varian- te: la Combinatul apicol si Ia Fabrica de piese si subansamble auto Salonta, pind in prezent vinzindu-se deja citeva mii de buciti. In cursul acestui an a intrat in probe tehnologice si de pisti prototipul unei semiremorci apicole pentru. 20 stupi tractatd de autoturismul ARO 10. Noile cerinte de ordin tehnico-economic au adus in fafa colectivului de P.A. sarcina realizirii de mijloace de transport apicol special preverererereroreserereres. elor familiilor in 1990. si semiremorca api- sorerererevererereres, : ay serercveresesereveseresere’ apicole mari renunté la deplasarile n_pas- toral pentru a nu risca depisirea cheliuie- lilor planificate. Se impune deci solutionarea optima a problemelor ridicate de transportul si ma- nipularea stupilor pentru. rentabilizarea activitatii economice a fermelor apicole de stat si cooperatist La deplasarea in pastoral a familiilor de albine si exploatarea acestora pe vatra se cer indeplinite urmatoarele conditii : —deplasarea operativa a familiilor de albine ; —amplasarea tuturor familiilor de albine conform tehnologici apicole ; — exploatarea comoda si executar ror operatiilor tehnologice necesare — efort fizie redus; an — consum energetic mi — asigurarea permanenti a materialului apicol necesar precum $i a medicamentelor de. uz. apicol ; — pistrarea in bune conditii a produselor apicole, a medicamentelor de uz apicol $i hranei ; a tutu Fig. 1 stupilor Ia fara + = asigurarea condifiilor de viati ‘corespun- zitoare pentru personalul muncitor ce igi desfigoar’ zilnic aetivitatea in stuping — respectarea — normelor igenico-sanitare ; = respectarea NTS si PSI. Realizarea unui. mijloc specializat, de transport si exploatare a familiilor de al- bine in pastoral care si intruneasci toate cerintele enumerate constituie 0 conditic esentiala. in. obtinerea unor productii, mari pe familla de albine, la costuri de productie scdizute, Solutiile constructive si functionale’ ale acestui mijloc de transport trebuie si re- flecte expeienta in acest domeniu a unor ferme ‘apicole mari, ca sia. unor apicultori particulari cu realiziri_notabile. O analiza a principalelor solutii de transport a. stu- pilor permite s& se tragi o serie de con- cluzii importante Folosirea unor autocamioane sau remorci destinate transporturilor generale, in carc stupii $4 fie incareati respectiv desearcati unul cite unui, (fig. 1 si 2) este cel mai des intilnita. In functie de capacitatea de trans- port si de gabaritele admise pe drumurile publice, stupii se incared pe mai multe ni- vele si se asigura contra rasturnarii cu fringhii. " Solutia este putin avantajoasi. din urmi- toarele motive : — nu asigura securitatea albinelor la trans- port in perioadele cu temperaturi ridicatc, mai ales In cazul defectarii mijlocului de transport ; —deplasarea in teren accidentat probleme de stabilitate a inciirediturii; —necesitt un volum, mare de munca atit la incarcare, cit si la descdrcare ; —durata: mare la ineircare respectiv des- intemperii sau ridied EES aS eae Go ARS seco c&reare, si asezare pe vate’ perturba. scrios activitatea familiilor de albine ; — nu se valorified eficient culesurite care se {in lant ; — imobilizeaz’. mijloace de transport neéce- sare altor sectoare in perioade de maxima solicitare In agricultur: Solutia mentionati are inst avantajul unor investifii reduse, in acest caz find necesare doar fringhii pentru legat si wij- Inace pentru ridieat si transportat (de exon plu: targi sau cdrucior). In geopul reducerii timpului de ineircare- descircare, precum si a efortului fizic, aw fost realizate diferite sisteme de incir:aze si: manipulare a. stupilor. @ PALETIZAREA TRANSPORTULUT a piitruns si in apicultura. Stupii au fost ase~ zati pe palefi fn grupe de 3,4 sau 5 si une. on chiar si_in baterii (pe dota nivele). In Jig 3 se poate observa dispunerea In linie de 3 cu urdinisurile pe o singura parte sau in grup de 4 cu urdinisurile, pe fiecare lator, Paletizarea ofera avantajele unei_redu- ceria forfei de munci, a cresterii gradului de securitate prin realizarea unor. dispo- vitive aniifurt, precum si reducerea. numa- rului de manipular Tnciirearea-des ea. paletilor in mij- locul de transport de uz general se poate fa e cu diferite utilaje. MOTOSTIVUITORUL sau un DISPO- 7ITIV HWIDRAULIC DE RIDICARE. MON- TAT PE UN TRACTOR (fig. 4) este o so- Iutie folositi in unele fari. In acest caz este necesaré amenajarea unor platforme la velrele de cules, deoarece in teren acci- centat Incdirearea-desedrcarea este impre- Fig. 4 cisk si uneori periculoas’, mai ales pe timp de noapte. Terenurile de amplasament tr buie sd fie largi, cu spatii de manevra. Masivele melifere’ situate in teren acciden- tut_sint mai, greu accesibile acestui_ sistem. Un mare inconvenient il constituie necé sitatea de a avea doa utilaje de inedrcare- deseareare, unul la vatra veche si altul la vatra now’, sau de a transporta odati cu coloana auto si utilajul_ respecti @Acest inconvenient’ dispare dacé auto- vehicolul de transport sau tractorul sint cotate cu o MACARA HIDRAULICA SAU MECANICA (fig. 5 si 6). La noi in fara, exist in fabricatie curenta macaraua bh draulic& MH-40 montati pe autocamioane. Utilizarea unei macarale proprii inlaturd dezavantajele enumerate anterior. Paletii pot fi descdrcati si pe drumuri de cimp inguste la limita terenului cultivat sau in terenuri accidentate. Efortul fizie este redus considerabil. Amplasarea la sol se poate face optim, cu orientarea dorita. Dezavan- tajele persista ins si in cazul acestui sistem Fig.'5 la care se adaugi ¢i prejul de cost 'ridicat al macaralei. Defectarea macaralei face im- posibilA descircarea unui palet a caret greutate depiseste de! multe’ ori 200 kg, flind si situat la'o inaltime mare. Daca’ acest lueru se intimpli in transport, pina la re- medierea defectiunii_ se poate pierde un mare numar de familii -Dezavantajele sistemelor descrise anterior au condus la realizavea de remorei specia- lizate pentru transportul si exploatarea fa- iliilor de albine. Principalele _avantaje ale remorci specializate : -= securitatea familiilor de! albine in’ trans- port. Defectarea tractorului sau’ a remorcii nu are urméri grave. Albinele sint elibe- rate fark dificultate si dup& remediere, seara, se poate relua-transportul ; — stupii sint bine fixati in stelaje si depla- sarea in teren accidentat nu ridicd pro- bleme — pregitirea pentru transport) implicé un volum mare de munei pe care fl poate acoperi cu usurinté un apicultor ; — plecarea de pe vatré se face ‘rapid, in- data dupa lasarea seri, urdinisurile putind ramine deschise, iar reluarea activitatii pe noul amplasament este foarte comoda. In sistemului ‘cu 1 Fig. 7 acest fel, se valorific’ ficient culesurile succesive’ inlinfuite ; — nu imobilzeazd tractoare pe timp de zi decit in rare cazuri, deoarece transportul se face noaptea. Dezavantajele, sint putine. Dintre acestea de remarcat costul ridieat al unei remorci specializate si faptul ci trenul de rulare nv este utilizat’ rational. Intr-un sezon apicol, © remorci de acest gen parcurge maximum 3000 km, in rest stationeaz’, Pentru’ eliminarea acestor deficiente au fost realizate remorci la care suprastruc- fura este detasabila, trenul de rulare putind prelua o alld suprastructura. Solutia este Complicati, manevrele de, recuperare a suprastructurii_sint dificil. Se ivesc dificul- {ati in cazul in care este nevoie de par sirea rapid’ a amplasamentului ete. 8 Fig. 8 12 ©@ Apicultura traditional de la noi din tara a folosit si foloseste cu succes din ca- tegoria_remoreilor specializate, PAVILIO- NUL APICOL. Realizat de apicultorii par- ticulari in sute de variante, de forme $i capacitati diferite are in majoritatea ace- Jeasi principii de organizare interioara si functionalitate tehnologic: Suprastructura unui pavilion apicol este constituit’ de regula din spatiul tehnologic de amplasare a familiilor de albine si spa- fiul de odihnd si activititi curente. De multe ori, spafiul de odihna se reduce doar Ja aleea centrala, eliminindu-se cabina. O astfel de variant’ este pavilionul PA-75 (fig. 7). Fliminarea cabinei permite si se transporte un numar mare de stupi la un gabarit redus, putindu-se cupla in transport dowd remorci pavilionare, Dispunerea fami- liilor de albine pe trei nivele prezinti o serie de deficiente. Se constat& 0 depopulare a etajului de sus in favoarea celor de jos. Rxisti o mare aglomerare de albine pe uni- tatea de suprafaja. Efectuarea lucrarilor in etajul de sus se desfasoari cu greutate. Lipsa cabinei pentru odibna si activitati cu- rente se face simtité la stafionare indelun- gati in pastoral. @ LCP.A. prin colectivele de speciali- tate, analizind o gam& largi de remorci pavilionare cu diferite solutii constructive si functionale a abordat tema unei REMORCK TEHNOLOGICE APICOLE, pe care 0 va realiza in colaborare cu 1.C.S.LTMU.A. (institutul de Cercetare Stiintific’, Inginerie Tehnologicd pentru Masini si Utilaje Agri- cole). Remorca are urmatoarele caracteris- tici principale : (fig. 8): — capacitatea de transport 80 familii — tipul de stup — vertical cu un corp $i magazin — greutatea medie a unui stup 50 kg — dispunerea cabinei central — dimensiunea cabinei 2400 x 1800 x2000 mm, — dispunerea stupilor fn baterii pe doud nivele — dispunerea bateriilor paralel, in bloc. — deplasarea bateriilor din centru pe po- zitia_de manual lucru cu mecanisme actionate — viteza de rulare pe drumurile publice — miximum 40/h — tractarea a dowd remorei — cu tractor U-650 M echipat rutier -— funetionarea la stationar — fiecare ro- morca va fi amplasat& separat — sistemul de rulare — dowd axe cu roti eu pneuri late — suspensia — cu arcuri lamelare si amortizoare — mecanismul de directie — cu piridoc — instalafie electricd de iluminare si sem- nalizare — 12 V cu baterie de acumula- tori proprie Soluflile constructive si functionale adop- tate ofera o serie de avantaje: — dispunerea cabinei central repartizeazd sarcina maxima (greutatea stupilor) pe axe, permifind 0 constructie suplé a gasiului. Frontul de expunere la cules este fragmen- tat in patru, cite dowd rinduri de baterii pe fiecare parte. Drept urmare albinele se pot orienta mai ugor, deci depopularile sint reduse : — afluirea ramelor Ja extractie spre 0 ca- bind centrala usureazi munca ; — pentru evitarea furtigagului se va con- strui un acoperis usor cu iluminare naturala, laterala directa. Stupii_ sint amplasati in baterii de cite 10. pe doud nivele. In timpul transportului bateriile sint grupate, far spatii intre ele. La stafionar, bateriile din mijloc sint trans- late pe cai de rulare rabatabile si plasate in linie cu cele laterale. Pentru actionare se foloseste un dispozitiv cu troliu actio- nat mecanic. Nu vor exista pereti laterali, stupii fiind expusi direct. S-a urmérit s& se asigure o independenta totald faté de sursa de energie, tractorul, pentru o imobilizare a sa cit mai redusa. La pleearea de pe vatrd, apicultorul isi poate pregati singur tofi stupii pentru transport, jar seara sa plieze de asemenea singur ba- teriile. In acest fel, plecarea de pe vatrd este rapida. Pentru unitatile apicole de stat, doud re- morei tehnologice vor constitui o stupin De aceea, una din cabine va fi dotata cu in- ventarul pentru odihnd si activitati zilnice in pastoral, iar cea de a doua cabind va fi magazie de materiale si unelte apicole. Ex- tractia mierli se va putea face insd sepa- rat, in fiecare cabin’, deoarece remorcile se vor amplasa la cules la o oarecare dis- tanta intre ele. Remorca tehnologica va completa siste- mul de masini pentru mecanizarea lucra- rilor din apicultura privind deplasarea fa- miliilor de albine in pastoral. ‘SSAC EWES PRR EE OE ENS SEES ES SEEN EY | Citidirea Statiet zonale api- || cole Timisoara, unde se pro- |] duc anual peste 6000 mitci. |) tn’ prim “plan: nuctee de imperechere ; (foto : Pavel TANJALA) 13 Din experienta unor apicultori TOPITORUL DE CEARA CU ABURI IMBUNATATIT Grigore RUSU Pentru a extrage ceara din fagurii vechi, in conditii de stupina, sint necesare utilaje cu randament maxim’ cum ar fi: piesa e- lectried sau chiar presa manuald de extras ceardi. Stupinele mici si mijlocii care nu dispun de utilaje pot folosi,cu bune rezultate topi- torul cu abur, utila} care existé si se poate procura’ din ‘toate magazinele ACA. din fara. La acest topitor cu abur, dupa ce am adus uncle imbundtatiri de functionare am ajuns la_urmdtoarele avantaje, testate timp de doi ani de utilizare mareste productivitatea, — usureazi munea tn exploatare, — protejéazd' aparatul de degradare. Acéasté modificare consti in aplicarea prin cositorire a unei conducte pe exterio- rul bazinului de ap& al topitorului, cu rol de umplere si control al nivelului’ de apa din topitor (fig. 1). Conducta se monteazi cu orificiul supe- rior chiar pe linia de nivel maxim al apzi tabla 0.8mm OL. Fig. Topitorul de ceard cu aburi im- bunatayit: 1 — topitorul original; 2 — dopul *tans; 3 — conducta de umplere. 14 din bazin, sliind cita apa si folosim pen- tru umplere sau completare. Aceasti conducté’ se confectioneazd din tabli_galvanizataé cu dimensiunile de 0,8 x 60X70 mm. Prin rulare se formeazi ‘o condueta cu Jungimea de 70 mm si cu sec jiunea de 9 18 mm, aproximativ’ eit gura unei sticle de un litru, pentru a putea folosi etang un dop de cauciue de tipul celor cun. parate din comer}. Dopul se poate conice: fiona si din cauciue brut. Voi prezenta pe rind avantajele obtinute care conduc la eficienté si marrea randa- mentutui, Cei care folosim acest tip de topilor am vazut cd acesta nu poate fi incdreat cu ta- guri_ la capacitate, deoarece trebuie si. ra mind liberd gura de umplere cu api a in- pitorului. Chiar daci prin topirea fagurilor nivelut din topitor scade, completarea cu apa este incomoda prin faptul cd c pericol de a ne arde cu aburi care ies din topitorul fier binte. Totodatd nu stim exact cind apa din topitor a ajuns la nivel minim sau chiar s-a terminat, pentru a face completarca, evitind riscul de a degrada utilajui, Toate aceste inconveniente s-au rezolvat prin montarea conductei amintite, prin care se poate completa apa pind la nivel, chiar in timpul functionarii si fard a mai deschi- de_utilajul. Nivelul apei din topitorul modificat este acum viz'bil si se poate controla cu ochiut liber si in orice moment. Completarea se face cu pilnia sau mai usor cu un furtun cu sectiunea de 99 mm, care se pote procura de la magazinele tehnico-medicale. Apa de completare se fine Intr-un vas chiar pe capacul topitorului, pentru a se incdlzi de la caldura care se degajé, eco- nomisind astfel combustibil si timp. Uiltizarea aparatului find mai comodé fagurii pot fi completaji de citeva ori, de- oarece acestia prin topire sad. Topirea co- vii poate continua ping Ja Ultima picdtura” mir'nd astfel_productia de cear Apa folositd este de ploaie sau rezultaté din topirea zapezii. Putem folosi_ cu_ ace: leasi rezultate apa distilata sau dedurizats In lipsa acestor posibilitati putem folosi apa de fintina, la care addugém o linguré de ofet la fieeare litru apa, pentru a schim- ba pH-ul. Devenind acida, se inlatura te- nomenu’ de caleinare (pietrificare), prote- Jind aparatul. Rezultate ale cercetarii stiintifice CONTRIBUTI| LA OPTIMIZAREA TEHNOLOGIE! DE OBTINERE A PROPOLISULUI Dr. ing, Alexandru SABAU *, Elvira MUDURE %, Ioan LUDUSAN *, : prof. dr. Eugen MURESAN ## Insusirile terapeutice, in special cele mu- mifiante ale propolisului, au fost cunoscute inca din antichitate de catre egipteni, greci, si romani. Se presupune ca mumiile egipte- nilor au fost realizate prin propolisare, Datorité proprietatilor sale, initial, propo- lisul a fost folosit in mod empiric, iar in ultimele decenii, pentru pluralitatea actiuni- lor pe care le detine, este studiat din ce in ce mai mult de medicina moderna, con- stituind si in prezent, subject de mare ac- tualitate de cercetare’ stiintificd, fapt pen- tru: care, prezintd si multe contfoverse in apiterapia actuala Cu toate acestea, datele din literatura de specialitate au devenit cunoscute nu nu- mai de specialisti, ci si de un mare nu- mar de amatori, in special de cei, suferinzi. je ‘semnificativ in acest sens, s& amintim ca in anul 1974 existau deja’ peste 50 900 publicatii pe tema propolisului (K. LUND AAGAARD). Cereetdrile fundamentale' cu privire la cu- noasterea compozitiei chimice, originii pro- polisului si mai ales cele. ale ‘insusirilor te- rapeutice ale sale sint deosebit de laborioa- se, dar cu toate acestea, sint ‘incd incom- plete, desi au constituit subiectul unor pres- tigioase simpozioane si congrese internatio- nale de specialitate. Dar nu in acceasi,ma- stir au evoluat cerceatrile in domeniul elaborarii de tehnolo; eficiente pentru objinerea de producti mai mari de propo- lis, care s satisfac necesitatile de mate- rie prima pentru industria farmaceuticd. Din nefericire, putem aprecia c& rezultatele ob- tinute in’ acest domeniu sint ined nesatisf: cditoare. in mod obisnuit, colectarea propolisului. se realizeaza nesistematic, in principal, prin in- depértarea lui pentru a facilita lucrul a- picultorului in stup. Datorité productiei mici de propolis obtinuté pe familia de albine, se explicd si faptul cd nu a existat 0 pre- ocupare mai sustinuté din partea apicul- torilor si a cercetatorilor pentru elabora- rea de tehnologii rentabile si perfectionate de obtinere a acestui produs. In plus, pro- ductia de propolis are un caracter sezonal, ca mai mare cantiate find recoltata de Institutul agronomic Cluj-Napoca ** Vicepresedinte al Asociatiei Crescatori- lor de Albine si pregedinte al filialc jude- tene ACA. Cluj »Dr. Petru Groza“ catre albiné la sffrsitul verii, cind acestea isi pregdtese cuibul pentru iernare. ‘Tocmai datorita si acestui spécific biologic, se im- pune ca o necesitate jelaborarea de tehno- logit moderne, capabile de a realiza produc- {il maxime intr-in interval de timp rela- tiv scurt. La ora actuald, propolisul s¢ obtine in urma curatirii ramelor sia stupului, cit si prin folosirea unor dispozitive » concepute pentru realizarea de productii suplimentare, care sint confectionate din plasd din fibre de material plastic cu orificii dé 2—3 mm, placi de plastic ci orificii de 2—3 mm sau fara orificii, linoleum, gratii din sipci vdis tantate la 2-4 mm, folie de plastic perfo- rat cu suport de pinzd (GURESOAIE, 1. 1987), fesdturd din material plastic eu’ o- chim de 1 mm, cu stiport de linoleum sau cu suport din pinzi groasi_ (GURESOAIE, I, — 1987), pinzi de prelala (I. OROS — 1978), care se asazi peste rame, gratare ce sé instaleaz’ la urdinis (CURYLO, J. — 1968 sau diafragmi (GURESOAIN, I. A 1987), tchnologii care nu au reusit si rAspunda in totalitate cerinjelor actuale, mai ales da- torifé neajunsurilor impuse de modalitatile de_recoltare. : Cantitatea de propolis obtinuté pe familia de albine variazA in functic de: rasa albi- nelor, conditiile geografice si climatice, pre- zenta’ resurselor de substan{e rdsinoase din natura, cit si de matimea populatiei, Pro- ductia'de propolis realizaté deo familie de albine este foarte diferit4, variind intre. 35 ¢ (K, LUND AAGAARD), 65. g (KRUPICKA, P), 50—100 g (A. P.'MIZIS), 100-150 & (D. STOICULESCU), 100-200" g (V. ALE- XANDRU), 109—300 'g (A. CALL AS), 200— a0 g (T. VOICTLESCU), 250 2 (1. ORAS), 250-490 (CURVLO J.) si, 400—45/ Canada. Variatiile mari ale productiilor de propolis obtinute pe familia de albine). ci- tate de autorii amintiti, se datoresc atit factorilor enuntati anterior, dar mai» ales unele date se bazeazi pe simple aprecieri, far ca acestea si reorezinte constatarile unor investigatii stiintifice In lucrarea de fat& atttorii au xnerimen- tat 0 noud modalitate de obtinere a propo- lisului, cn pretab‘ltate sporité nentru.recol- tare si in conditii igienice ridicate. MATERIAL $l METODA DE LUCRU Cercetarile s-au efestuat pe familii de albine, apartinind rasei Apis melli- fica carpatica Foti, adApostite in stupi i) Fig, 1 Colector de propolis confectionat din Jisii de material plastic cu orificii de 5mm multietajati. Sursele principale de sub- stante raginoase recoltate de albine, au fost furnizate in principal de castanul salbatic si de plop. Populatia famili ilor a fost diferita, unele ocupind 10 rame (roiurile), altele 20 rame, iar familiile de bazi 30 rame. Am experimentat un dispozitiv de recoltare a propolisului, format din fi- sii din material plastic, cu orificii de 5 mm, fixate pe spetezele superioare ale ramelor, la extremitati cu cite un »punct* de propolis sau ceara (fig. 1). ‘isiile le-am obtinut prin segmentarea placilor active folosite la colectoarele de polen. Datoriti instinctului de er- metizare a stupului, in orificiile de ma- terial plastic, albinele au depozitat propolisul (fig. 2). Fisiile colectoare de propolis au fost instalate in luna apr: lie si ridicate in prima decada octombrie, Dupa ridicarea fisiilor, pro- polisul in totalitate ramine aderent pe sipcile ramelor, , de unde in conditii igienice si cu-multé usurintA se poate recolta prin razuire cu dalta apicola. propolisului “pe rame Fig: 2 Evidentierea dupé ridicarea fisiilor colectoare, 16 REZULTATE $I DISCUTIL Din datele tabelului 1, reiese ca, in condifiile noastre experimentale, pro- ductia totali de propolis este direct proportionala — dupa cum este i resc — cu marimea populatiei familiei de albine, fiind de 26,20 g la cele care ocupé 10 rame M.E., 60,20 la familiile pe 20 rame ME. si de 88,10 g la cele ad&postite in stupi ME. pe trei corpuri. Daci evaluam productia suplimen- tari de propolis, obtinutd prin inter- mediul colectoarelor amintite anterior, rezulté cA familille pe 10 rame ME. recolteazi in plus 8,70 g propolis, cele pe 20 rame ME. 25,20 g, iar familiile pe 30 de rame ME. 35,60 g (tabelul 2). Din rezultatele aceluiasi tabel, reiese c&, productia suplimentaré obtinut& prin intermediul colectoarelor de pro- polis pe o rama este foarte apropia intre familiile cu populatie diferita, variind intre 0,87 si 1,50 g, fiind mai mare la nivelul corpului doi (1,3— 15 g). ‘Apreciind sporurile suplimentare de propolis obtinute cu ajutorul colectoa- relor prin valori relative, putem cons- tata cA acestea realizeazi o productie suplimentara de 49,71% in cazul fami- liilor pe 10 rame M.E., 72,00% la.fa- miliile pe 20 de rame si de 67,80% la cele adépostite pe 30 de rame ME. (tabelul 3). CONCLUZIE fn urma experientelor intreprinse putem concluziona urmatoarele : 1, Prin aplicarea fisiilor de material plastic cu orificii de 5 mm diametru, pe sipcile superioare ale ramelor,' se poate obtine suplimentar o productie de 8,70 g in cazul familiilor pe 10 ra- me ME,, 25,20 g la cele pe 20 rame ME. si de 35,60 g la familiile pe: 30 de rame ME. 2. Rezultatele apreciate prin _valori relative, scot in eviden{A faptul,.cé prin folosirea noilor tipuri de colec- toare, productia creste in proportie de 9,7% in cazul familiilor mici, roiuri pe 10 rame M.E., cu 72,00% la cele pe 20 rame MLE. gi cu 67,80% la famili- liile normale care ocupi 30 rame M.E. Tabelul i PRODUCTIA TOTALA DE PROPOLIS ‘OBTINUTA PE FAMILIA DE ALBINE: Productia realizat@ prin Curdtirea Curatirea Colectoare Produc} Familii pe: ramelor corpurilor © totals @ @ — @) 10 rame M.E.: 8,90 8,60 8,70 26,20 20 rame ME. 17,80 17,20 25,20 60,20 30 rame ME. 26,70 25,80 35,60 88,10 -Tabelul 2 PRODUCTIA DE PROPOLIS OBTINUTA CU AJUTORUL FISIILOR COLECFOARE PE FAMILIA DE ALBINE. “Propolis obtinut in: corpul 1 pe: Corpul 2 pe: Corpul 3 pe: Media, . . we me Familia {rami = 10 rame = 1ram& = 10 rame’ ‘ 1ram&i 10 rame ‘familie & & e & g g @) Familii pe 10 rame 123 08 8 20 09 9 21 0,9 9 Media 0,87 8,70 870 : Famili pe 20 ram 4 1.6 16 a Fre 9 16 16 11 1 2 05 5 a7 W7 4 12 2 13 13 5 Media 1,22. 12,20 Ts 3 25,20 Famili pe 30 rame 3 13 13 13 18 1 6 10 30 20 20 10 7 08 8 a9 9 8 8 10 10 16 7 ‘ 10 14 4 22 1 : WW 10 10 a cr 18 47 ct 3 a 7 06 6 20 42 12 Media___1.10 11,00 15,000.96, 960 95.60" ‘Media generala = 23,16 g Tabelul. 3 APORTUL COLECTOARFLOR LA ‘SPORIREA PRODUCTIEI DE PROPOLIS Produefia realizata prin Famili pe: Curitirea ramelor sia —Colectoare’ corpurilor ® Ce @) 10 rame M. 17,50 8,70 49,71 20 rame M.E. 35,00 25,20 72,00 30 rame ME. 52,50 35,60 67,80 (continuare in pag. 27) 47 SA _cunoastem sis a2reciem cum se cuvine IMPORTANTA SI ROLUL ECONOMIC, SOCIAL, TURISTIC $l DE MENJINERE A ECHILIBRULUI ECOLOGIC AL PADURII Vasile GRIGORAS Consilier juridic 1a Inspectoratul silvic al judetului Timis ISTORIE. EVOLUTIA. RELATIEL OM—NATURA—PADURE Din adincul necunoscut al_vremurilor, populatiile umane au trait si s-au dezvoltat strins integrate in mediul natural, in care padurile jucau un rol principal. 'Viala_ si evolutia acestora nu se deosebeatr de a ce- lorlalte vietuitoare, find supuse legilor im placabile ale naturii; atotstipinitoare, era omnia cchilibrului natural. Dar, foarte 4: vent pe seara indelungata a cvolutiei, popu- Jatiile umane s-au desprins treptat din me- diuil si conexiunile lor naturale, si-au consti- tait un mediu propriu de viata, asezari_ si organizAri tot mai cvoluate, dar’ si un mod Ge viata ce devine din ce in ce mai arti- ficial, mai nepotrivit pentru unele nevoi vi- tale ale omului. O asemenea evolutie gen reaziinsemnate consecinte care afecteazii yelatiile dintre om si natura in general si dintre om si padure in mod special In procesul sau evolutiv, populatia umand, componenta subordonata lesilor interne ecosistemelor naturale, a devenit factor do- minant, capabil si influenteze tot mai mult, mediul’ natural. In consecinti, interventia 0” mului in natura in general si in viata pa- Gurilor in special a avut un ritm ascen- dent, Daca in faza de culegator si cea de Vinditor influenta sa era micé, In fazele de pastor si de agricultor, uriase suprafete de paduri sint defrisate si transformate in pa- suni si terenuri cultivate. Procesul a cul- minat in faza de industrializare si cea de urbanizare cind se inlatur de fapt aproape complet, pe vaste intinderi, componentele vegetale naturale sau de cultura si se insta- jeazi treptat peisajele orasenesti si indu: jriale, Urmare acestor evolutii, uriase supra- Sete de pidure ale globului_ au fost inlocuite treptat, prin defr'siri cu terenvri destinate agriculturii, pasunatului, instalatiilor ip dustriale si de transport, constructiilor si altor folosinte. Este insé de_subliniat cd aceste impor- tante transformiri ale mediului au avut loc intr-un interval de timp foarte seurt — daca ne referim la evolutia vietii pe pami si aibe la bazd totdealina motivat} tionale, sprijinite pe cunoasterea legilor na- turii si a nevoilor umane. Ca urmare, inlo- cairea pidurilor cu alte folosinfe a’ zene- vat tot mai accentuate modificari ale climei, oscilatii ale regimului de temperatura. de precipilatii si vint, soldate cu sete sau inun- 18 dafii catastrofale, cu extinderea desertului, a stepelor, a zonelor ct intense procose de croziune a solului, alunccdrl de teren si altele, Asemenea consecinte influenteazi ne- gativ din ce in ce mai intens constructiile si asezérile rurale si urbane si Insdsi eali- fatea umane, Ritmul tot mai_ intens de modificare a mediulul natural impticd modificdri semnificative in conditiile si in vesursele viefii. Vastul proces dinamic de modificare a mediului, indeosebi prin defi sare masiva.a padurilor si inlocuire a aces- tora cu alte folosinje, se desfasoara in core- latie strinsi cu procesul de dezvoltare a agriculturii, industriei si urbanismului mo- dern. Mediul natural netransformat se re- duce treptat eedind locul mediului umani- zat In aceasté interactiune competitiva con- tradictorie mediul umanizat se afla intr-o sivé continua, reducind in ritm alert mediului natural si mai ales. spi tiul ocupat de paduri naturale. Astizi, nele de pe glob cut astfel de paduri const tule nuclecle fundamentale ale mediului natural, in opozitie totald cu orasele si centrele industrializate cate reprezinté nu- cleele de baz ale mediului umanizat. © séurti. privire retrospectiva araté cA interacliunea dintre populatie si padure a stribatut pind astazi, in parte sau in tota- Jitate, urmatoarele faze definitorii — faza culegerii materialului vegetal si animal, specific’ perioadei de timp in care actiunile populatiei_ nu se deosebeau de cele ale aitor animale omnivore, fapt pen- tru care infiuenta ei asupra ccosistemetor de pidure nu au fost de natura’ si modi- fice puternic structura acestora ; — faza viniitorii si pescuitului, in care populatia umana incepe sa exercite o infhu- enti mai mare asupra. componentelor bio- tice si indeosebi asupra zoocenozelor ; — faza pastoritului, cind populatia umand desfaigoard o vasta actitine de transformare a ecosistemelor de padure in pasuni, afc tind profund toate componentele ecosiste- melor ; vegetatia arborescent’, solul, clima- tul ete. — faza de agricultura, specific’ perioadei cind apar si se dezvolta pe intinderi vriase ecosisteme de cultura agricola, inlocuind biocenozele de padure natural’, indeosebi cu agrobiocenoze si hortibiocenoz Stupind in pastoral la cules de tei intr-un masiv din ju- detul Tulcea (foto : Pavel TANJALA} — faza de industrializare, in care compo- nentele naturale ale ecosistemelor sint inlo- cuite in multe locuri prin creatii artificiale fabrici, uzine, combinate si complexe in- dustriale, constructii si instalatii de’ trans port etc, multe dintre ele in zone afectate de poluare ; —faza de urbanizare sau de construire de citre populatie # peisajului orsenesc, echivalind cu desfiintared biocenozelor turale si modificarea eea mai profunda a ccosistemelor pe mari intinderi. Dac& analizdm interactiunea dintre po latie si padure, privité prin prisma mode titi de ulilizare a resursclor padurii, in decursul timpului, pntem distinge t — stadiul utilizérii_ instinctive a resur- selor ecosistemelor de pidure virgin, in care de milioane de ani populatia umand a evoluat ca un clement al biosferei, inte- grati organic in sistemele biologice respec- tive si supuse legilor naturale specifice. ins fara a aduce perturbajii importante in cchilibrul. biogenetie al padurii ; — stadiul utilizdrli constiente a resurse- Jor ecosistemelor de pidure si care a ince- pvt atunci cind nivelul intelectual al popu- Jatiol isa permis si se desprinda de bio- ccnoza si Sd se individualizeze ca unitate aparte bine conturata, Tetiaul progresiv de sporire a populatiei. ie crestere a nevoilor sale si de dezvoitare fortelor de productie au determinat in mod direct si intensificarea utilizirii resu selor si functiilor padurii. Aceasta intens: ficare a pareurs la rindul su, trei etape = 1 EVAPA. utilizirii nerestrietive in care reatrsele padurii, indeosebi_ lemnul este folosit. fart reglementiri impuse de socie- fate, cecace a generat aparitia unor serioase pericole publice ca: lipsa de lemn, apari- {ia unor inundatii catastrofale, extinderea eroziunilor pe mari suprafete, sefiderea de- Ditului apelor potabile, schimbarea clima- tuiui, diminuarea recoltelor agricole etc. Toate acestea au determinat adoptarea de e&tre societate a unor mésuri de echilibrare a cerintelor populatiei fafa de padure ; 2. ETAPA aplicirii de restrictii legisla tive in utilizarea de catre populatie a pro- duselor pidurii, in- multe {ri incepe chiar cu unele legi nescrise, ori transcrise mai firziu ca: Legea chinez& din anul 1222 i.en., legile romane din sec, V Len. cunoscute si sub numele de legea satick, legea burgun- xilor, legea vizigotilor, legea rijuarilor, le ea lombarzilor ete. In tara noastra se. pot cxemplifies : Codul lui Werebiezi din 1514 in Transilvania si ,Cartile de paduri_oprite* apirute in 1612 in”Principatele Romane, iar ca legi mai recente: Codul silvie — 1961; ea pentru. protectia _medivlui_inconju- ‘itor — 1973; Legea apelor — 1973; Legea nr. 2 din 15 aprilie 1976 pentru adoptarea “Programpiui national pentru conservarea $i dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976—2010" si foarte recent, Legea nr. 2/1987. ‘Astfel de masuri legislative au avut efec- tui scontat in sensul cA au pregatit opinia in vederea trecerii 1a 0 gospodirire a pi- derilor bazati pe principii stiintifice ; 3. ETAPA reglementirii prin elaborate tehnice a ulilizari resurselor pidurii cores- punde yerioadei eind prin legi se obli populatia si gospodreased padurile pe bazt de elaborate tehnice numite amenajamente silvice. Cu toate acestea intre ritmul de crestere a populatiei vmane si ritmul de desfiintare a ccosistemlor forestiere a existat si se menjine ine? in multe par{i ale globuiui, un faport invers proportinal. Astfel In pre- zent, procentul suprafetei oeupate cu pi- durt’ tn majoritatea farilor cu o industri ware si Urbanizare avansald este destul de scdzut, De exemplu: Anglia 7%, Dane- marea 9% Ungaria 14%, Belgia 19/7, Fran- ta 20%, Italia 21%, Elvetia 25%, Polonia 25%, RDG, 2%, si RPG. 2%. Cele mai mari procente de impiduriri in Europa se 19 intiInese in Finlanda 69'/, Suedia 53%, Austria 38% si R. S. Cchoslovacd 33%/. Tara noastra are un procent de impadu: rire de 27% putin peste media europeand (25%) $i mult sub procentul optim necesar, care trebuie si fie intre 45—50%/, Este de subliniat ci in tara noastré acum 200—300 de ani pAdurile ocupau 0 su- prafaté de 60% din teritoriul {arii. In acest interval de timp suprafata padurilor a scd- zut, pentru a ceda locul agriculturii, pasu- nilor, asezdrilor umane, industriei si insta- latiilor de transport. In 1930 pdurile ocu- paw abia 28%/ din teritoriul {arii iar in pre- zent pAdurile ocupS 279%. Urmarind repartifia si starea padurilor pe teritoriul {Ari noastre se constati ci pro- centul ocupat de paduri este de 10% in cim- pie, 30% la dealuri si 60% Ia munte. De exemplu, judeful Timis detine un procent de impiduvire de 11% cu o supraiata de 96228 ha in fondul forestier si 15877 ha in afara fondulvi forestier, fiind wnul din jude- tele cu deficit de zone forestiere. PADUREA CA ANSAMBLU DE ECOSISTEME Ce este pidurea? Asa cum notam cu alti ocazie: Padurea ca cel mai mare dar pe care natura Ia destinat omului consti- twie si astéizi un mare miracol cu multe enigme chiar si pentru cei mai eruditi spe- cialisti. Oricine vede astizi, de fapt numai fragmente din uriagul covor al pAdurilor, care in trecut acoperea cea mai mare parte a uscatului este impresionat de di- mensitnile etajelor’ arborescente, de varie. ca formelor si coloritului vegetatici si vietuitoarelor din interior, de multitudinea evenimentelor ce au loc acolo, de varietatea celor ce pot fi auzite si de multe alte feno- mene deosebit de interesante, Evident, pro- cesul de cunoastere treptati a componente- lor si a fenomenelor ce au loc in padure a inceput si evoluat concomitent cu emanci- parea otnului, Mention’m ci, intre concep- tile evoluate despre pidure, merit /s4 fie amintit’ aceea a ilustrului’ silvicultor ro- san Merin Dricea, care in pledoariile sale In 1937 spunea : »Pidurea este un organism care poate suporta pind aproape in ultima analizi o comparatie cu notiunile de organism asa cum © stabilese stiinfele biologice. Padurea nasie, triieste si creste spre a se regenera apoi $i pentru ca o noua generatie de arbori SH-i ia locul celei care piere. Am putea asemina si mai bine pidurea eu un organism social, in care se pot urmart foarte interesante procese ‘de interdepen: dent si de interactiune intre parjile sale componente. Padurea Isi are clima sa proprie — tota- litatea sa proprie — diferentiatA de a _me- dialui ambiant, Isi_ are — dacd am putea une astfel — suflul siu propriu, pe care-1 simtim asa de bine cei ce ne impartim viata intre p&dure si tinuturile lipsite de aceastd podoabii a naturii, si care se resimte puter nic in sufletul $i intocmirile omului de munte si de pidure." Bugen Pop. pe care I-am citat in alt ar- ticol, socoatea ci padurea este inainte de toate o fiinti colectiv’, cea mai grandioa: din cite exista, infiorat& de o viati proprie, inchegatS Ia rindu-i din milioane de vieti individuale, cit se poate de diverse, conto- pite intr-o fizie’ armonicd si intr-un duh unitar, care impresioneazi coplesitor gi in- tr-un fel unie spiritul omenese", Mai tirziu in silvicultura roméne: Neguleseu, 1958 — padurea era considerat ca fiind ,0 comunitate de viata" deosebit de complexaé in care procesul de circulatic a materiel si energiei_ constituie problema fundamentali in studiul padurii. tn ultima analizi, autorul considera cd »plidurea poate si fie apreciat’ ca o grupare de arbori ce acoperd o suprafati intins’ de teren pe care triiese in strinsA interdependent’ cu mediul inconjurator, constituind _o complexa comunitate de viati capabila si exercite 0 important functie economic si social prin produsele si influentele sale binefacitoare". Mai recent — Ruc&reanu, 1967 — sustine ideea c& p&durea se caracterizeazi ca 0 bio- cenozi sau in misura in care se distinge printr-o relativ’ omogenitate, ca un eco- sistem, Ea este asadar un fragment de bio- sferdi in care triiese in asociere numeroase si variate plante gi animale si care vietu- iese intr-o miraculoasi interdependenti cu conditiile specifice mediului ambiant", MICA PUBLICITATE Sisesti, jud. i VIND pavilion apicol cu 50 stupi cu familii. Piciorus Petre, com. Mehedinti, telef. 33 _itTn a 2) INCHIRIEZ ‘curte inchisé 200 m? cu caband pentru stuprit, Tibera, in com. _ jj Cernica, telef. 84,81.64 (24) OPINII ASPEGTE ALE INTERDEPEN- DENTE! DINTRE SPORIREA PRODUCTIE! DE CEARA MARFA $I DEZVOLTAREA APICULTURII Vasile POPESCU Pregedintele Cercului apicol municipal Timisoara Unul dintre factorii de seama ai realizarii prevederilor Programului de dezvoltare a apiculturii din fara noastra Il constitue e- xistenta necesarului de faguri artificiali (pre- Sai), pentru a caror asigurare, la_nivelul cerinfelor actuate, se impune cu pregnanta sporirea producfiei de ceara in toate stu- pinele si distribuirea judicioasé a fagurilor pe zone apicole si stuparii beneficiari. ‘Dupa cum este si firese, pentru atingerea parametrilor de crestere si dezvoltare sta- bilifisectorului apicol, este obligatoriu ne- cesar. asigurarea cu’ faguri artificiali_ in cantitifile care vor permite sporirea nu- mirului de familii de albine din stupinele existente la nivelele planificate, infiintarca a noi stupine, precum si pentr sprijinirea incepitorilor care trebuiese stimulati in ve~ derea transformarii lor in apicultori con- sacrati. In acest context ne propumem sa eviden- tiem uncle considerafii privind principalele aspecte care genereazi accentuarea necesa~ rului de faguri artificiali si consecinjele cestui fenomen asupra dezvoltarii fondului apicol national, precum si masurile ce se impun pentru realizarea acestui produs la nivelul posibilitatilor reale si al necesita- tilor reclamate de cresterea continua a pa- trimoniului apicol. Cerin{a crescindd de ceard este determi- nata obiectiv de dezvoltarea patrimoniului apicol de la an la an, si in mod artificial de optica gresita a wnor apicultori care tsi profileaz’ productia numai pe miere in de- trimentil celorlalate produse asa-zis secun- dare, dar tot atit de necesare economiei na~ fionale si rentabilizdrii propriei activitati cum sint: ceara, polenul, pastura, laptiso- tul de mated, propolisul, veninul de albine si materialul biologic. © alté cauzd care consider c& genereazd reducerea in mod simtitor a volumului de ceard marfé il constituie utilizarea de citre unii apicultori profesionisti, a tot felul de mijloace improvizate si improprii pentru producerea de faguri artificiali, procedeu care are mai multe consecinte negative. Din- tre acestea se pot enunfa ca mai importan- te: a) utilizarea in proportie de ci 1 70% a cerii transformati in faguri artiticiali si ca urmare objinerea ‘dintr-un kilogram de ceara marfi presati a numai 7—8 faguri de dimensiuni Dadant in loe de circa 11—I2 fa- gari cit reprezinti cei obtinuti prin schimb de ceard la centrele de aprovizionare si des- facere ale organizatiei noastre ; b) datorita limitelor scdzute ale punctului ‘de topire al cerii : 5—61°C, la care ceara este lichefiata pentru. presarea fagurilor, precum si dato- rité faptului ca in condiftii de stupind fagu- ri nu sint treewti prin dispozitivele de pu- yificare, innobilare si sterilizare prin me- todele fizice de filtrare, spalare, decantare ete, nu se asigura realizarea unei bune ste- rilizari_a eventualilor agenti patogeni aflati in Invelisurile nimfale, Din aceste cauze se favorizeaza implicit transmiterea si raspin- direa, pe scard larg a unor agenti pato- geni ‘generatori de boli ale albinelor si pu- ietului. Mai trebuie precizat cA tocmai dato- rité acestor inconveniente producerea_de faguri artificiali in vederea comercializdvii este interzisi de normele si masurile sanitar veterinare elaborate pe baza Legii sanitar- veterinare 60/1974; c) stocarea surplusufui de cear marfa realizat, in vederea trans- formarii mai tirziu in faguri presaji face ca aceasta si fie scoasd din circuitul eco- nomic normal reclamat de cerintele dezvol- tari in continuare a patrimoniului apicol. Un alt factor care impieteazd asupra ci cuitului normal al cerij creind in mod arti- ficial un anumit deficit il constituie neva- lorificarea bostinei rezultata din topirea fa~ gurilor vechi. Se stie ¢& in continutul cesteia, indiferent de mijloacele ce se folo- sesc la prelucrarea sa gospodareascd de catre apicultori, rémine 0 insemnaté canti- tate de ceard care se poate estima la 30— 401/4, fapt ce contribuie la diminuarea pe plan republican a realizirii productici de ceara, inregistrindu-se un deficit in cireui- tul ceri. La accentuarea lipsei de cearé in uncle zone apicole contribuie si discordanta din- tre potentialul apicol din unele judee cu traditie apicola, ca cele din Cimpia Bana- feand si absenfa unei baze melifere cores- punzatoare, fapt ce determina muta{ia unui important volum de material biologic si, 21 implicit, a unci cantitati importante de cea: ra marfA incorporaté in fagurli familiilor dy albine livrate spre alte judeto ale tarii in scopul realizdrii sarcinilor cle dezvoliare apiculturii. Aceasta a facut ca_mentine- yea si chiar cresterea fondului apicol nece- sar realizarit si depasirii planului de pe spectiva al judetelor furnizoare s4 reclame pentru ani urmatori un spor cantitativ de Saguri artificiali, Acest spor este menit sa suplineascé numérul familiilor de albine li- veate si p2 cei necesari formarii unor fa milii noi destinate vinzdrii in ani urmatori, Jn acest sens trebuie $4 mentionam faptul ca la cresterea patrimoniului apicol repu- blican un aport meritoriu au avut apicul- torii banateni, ale cdror efective de fami- lit de albine (cu toate pierderiie sii depopu- Jarile inregistrate in anii 1986 si 1987, pro- vocate de diferite fenomene objective) au evescut fn anul 1988 cu circa 6,5%. Acea 1 erestere s-a produs in condifiile liv Jor masive de material biologic (familii de zlbine) catre judetele: Mehedinti, Vilcea. Constan{a, Alba, Arges gi altele, in care au pieeat mai mult de 12000 familii. Situatia @ facut ca spre judefele ‘achizitoare sd se iransfere In felul acesta un volum impo tant de ceard in detrimentul, judefelor dona- toate. De aceea, consideram ca se impune 2 acorda atentia cuvenitd repartifiei cu pre- cidere si in cantitati corespunzitoars a fa- #arilor artificiali destinati refacerti defic tului de ceard al judefelor furnizoure de material biologic. Acest deficit poate fi si- tuat la nivelul volumuiui de ceara incor- porat in fagurii familiilor de albine str mutate in alte judefe, care altfel creeazd acolo un excedent de ceara provenit din mu- tatii. Analizind atit consecintele generate de ca- uzele enumerate, pentru a cdror inliturare este imperios necesar a se ua masurile a- decvate, cit si punerea in aplicare, cu nia ximum de rigurozitate, a tehnologiei cres- teri productiei de ceara marfa ,enuntatd cu un fnalt grad de competent in materic, in revista ,Apicultura fn Romania* nv. 5/ 1987 pag. 7—10 si nr. 6/1987 — pag. 17 i 18 (autor ing. Traian Volcinschi), cerintele de ceari vor fi tot mai bine asigurate pe plan national pentru acoperirea atit a ne- cesitdtilor impuse de dezvoltarea apicultn- rii, cit si a celor reclamate de alte ramuri ale economiei noastre nationale. 22 ACTIUNI PENTRU CONTINUA PERFECTIONARE A APICULTORILOR VRINCENI Ing. Victor M3 LU*. Valerian BULAT Tn cursul_primului trimestru al acestui an, in cadrul Filialei judetene Vrancea a Aso- ciatiel Crescéitorilor de Albine, ca_de alt- fel in cadrul tuturor filialelor A.C.A. din tara, au fost organizate si sustinute diverse manifestéri menite si conduca la_initierea perfectionarea si chiar la speciatizarea in apicullura a cit mai multi stupari si viitori stupari vrinceni La aceste manifestari si-au adus contri butia atit personalul retribuit al filialei, cit si 0 parte din activul ei voluntar cin’ ca- drul mai multor cereuri apicole ordsenesti si comunale. Astfel, la inceputul primaverii s-au_ in- cheiat 'intr-un mod festiv, prilej cu care au fost inminate ,absolventilor* editiei prece- dente diplome de absolvire, cele dowd ci- cluri de pregdtire de specialitate, atit pen- tru apicultorii incepatori, cit si pentru avan- sati, cicluri inmanuncheate in cadrul cursu- lui apicol de masa, desféisurate pe parcursul lunilor rie-martie in cadrul filialei ACA, Programa cursului a cuprins teme referi- toare la initierea in tainele apiculturii, pen- tru participantii din cadrul ciclului 1, pre- cum si teme care au contribuit la perfec- fionarea cunostintelor —_participantilor de Ja eichil IT. Acestea au fost intregite i de alte actitmi, ca de pildd: sustinerea unor conferinfe pe teme apicole, schimburi de ex- perienta si demonstratii practice. Pentru a oferi posibilitatea de a participa la aceste manifestéri unui numar cit mai mare de solicitanti, colectivul filialei jude- fene s-a preocupat de organizarea unor ast- fel de actiuni si in cadrul cercurilor api- cole comunale, cu pondere in acest domeniu, cu scopul insusirii si aprofundarii tehnolo- giilor moderne de crestere, intretincre si exploatare a familiilor de albine. ianua * Secretarul tehnic al filialei A.C.A. @ ju- defului Vrancea. Prin temele abordate in cadrul acestor intruniri, s-a urmérit clarificarea citorva as- pecte mai importante a) lucravile in stupind ocazionate de inla- turarea starilor anormale la familiile de al- bine pe timpul ierndrii acestora ; }) combaterea bolilor si ddundtorilor albi- nelor ; . ¢) tehnologia hrdnirilor de completare a re- zervelor de hrand cu paste proteice tn, par- tea a Il-a a sezonului rece; d) tehnologia cresterii miéiteilor si uncle aspecte privind ameliorarea albinclor prin selectia in masi ; ¢) flora meliferd si practicarea stuparitu- lui pastoral. ‘Totodaté, in cadrul acestor manifestari, impreund ctt toti apicultorii si cu sprijinul wnor reprezentanti ai organelor locale ale puterii de stat, organizatorii au desfSsurat adevarate analize ale modului in care s-au realizat sarcinile xeiesite din Programul special de dezvoltare a apiculturii in profil teritorial avind in vedere necesitatea’ inde- plinirii obiectivelor no!i revolutii agrare. In acest sens 5-2 pus un accent deosebit pe realizarea efectivelor si productiilor plani- ficate, pe diversificarea productiei apicoie, pe suplimentarea cantitatilor livrate la fon- dul de stat, adoptindu-se masuri concrete pe linia mobilizirii unui numar cit mai mare de apicultori in rezolvarea sarcinilor men- fionate mai sus. Una dintre actiumile de acest gen a avut loc in Tuna martie, in comuna Dumitresti localitatea cu cea mai mare pondere apicola in judetul Vrancea si cu cei mai multi a- picultori profesionisti, manifestarea find organizati de ciitre Cercul apicol comunal al carui inimos presedinte este medicul ve- terinar Gheorghe Nig a. Au participat la aceasta intrunire cea mai mare parte a apicultorilor membri A.C.A. din Jocalitate, iar din partea filialel jude- jene,. Valerian -Bulat ,activist voluntar, Stefan Dorob Zt, din cadrul aparatului re- tribuit si ing. Victor Mazilu, secretarul tehnic al filialei A.C.A. judeful Vrancea, Prin grija tov. prof, Nicolae Giurcd, a- picultor si indrumator al cercului apicol scolar, ce flinjeazd In cadrul scolii gene rale din localitate, care a pus la dispozitie cabinetul de biologie al scolii, manifestarea a beneficiat de un cadru organizatorie foarte bun, Foto 1 — Stupina apicultorului Constantin Moraru din comuna Dumitresti, jud. Vrancea Au fost prezentate mai multe materiale, printre care citim : ,Stadiul actual al dez- zoltirli apicuiturii in”Comuna Dumitresti si in perspectiva", material prezentat de dr. Gheorghe Nipa. ,Misuri privind preveni. rea si combaterea bolilor in stupine in pe- rioada de primitvard. Metoda integraté de combatere a varroozei", prezentat de ing, Victor Mazilu, precum i referatul : ,Amelio- rarea prin selectie im ‘apiculturd, Cresterea mitcilor in stupinele mici", prezentat de Valerian Bulat. ‘Temele prezentate au fost insotite de co- mentarii si discufiii la obiect, intre refe- renti si participanti_stabilindu-se un dialog viu care s-a transformat intr-un veritabil schimb de experienta, continuat, apoi, in mijlocul stupinelor apicultorilor Benone Bo- doc, posesor a 120 familii de albine, con- tractant cu statul in fiecare an a unor im- portante cantitaji de miere si a unui mare numa de unitdti biologice si Costica Mora- ru, avind o stupind cu 50 familii de albine, (foto 1), vechi membru al filialei noastre si constant contractant de produse apicole cu statul prin A.C.A, In acest mod schim- bul de experienté a fost continuat ulterior de demonstrafii practice privind adminis- trarea pastelor energo-proteice si impache- tarea stupilor pe timpul ierndrii si prima- vara devreme, timpul permitind sd se des- chida citiva stupi. Cu acest prilej s-a de- monstrat ined o daté cd in zona noastrd nu este necesar un impachelaj deosebit pen tru familiile puternice si foarte puternice, care isi pot mentine cu usuringa un regim optim al echilibrului hidrotermic din cuib numai cu ajutorul a citorva coli din hirtie de ziar peste podisor si cu o micti salteluté ayezati intre aceste straturi si rapacul stu- pului, as Reportaj la lagi Consfatuirile redactiei revistei ,,Apicultura in Romania cy cititeri din diferite zone ale {arii au intrat in traditie Sorin BODOLEA Iasi, martie 1988. O dimineaté dintr-un inceput de primavara. La Facultatea de a- gronomie din Iasi, intr-una din sdlile de curs are loc intilnirea cititorilor revistei »Apicultura In Romania" eu redactorul sef Al acestei publicaii, ing. Flisei Tarta (continuare a dialogului_revisté—apicultori devenit metoda permanent de lucru In ur- mA cu cifiva ani) si cu consilierul juridie sef al Asociatiei Cresedtorilor de Albine, Alexandru Nicolae care a raéspuns unor probleme ridicate de catre apicultori im le- gdtura cu legislafia apicola. a Organizate in concordanté cu sarcinile ce stau in fata tuturor apicultorilor din fara noastra, sareini ee reies cu claritate din Programul de dezvoltare a apiculturli, dez- baterile din cadrul intilniriis-au axat pe doua teme majore: rentabilizarea activita- tii apicole si bunul mers al reviste! ,Apicul- tura in Roménia*, incitind la un dialog viu, sustinut, care a vizat multiplele aspecte ale acestor doua teme principale. In prezenta a peste 300 de apicultori din municipiul si judetul Tasi care au tinut sd participe la aceasta intilnire, cu un pronun- fat caracter de lucru, dr. Alexandru Ioan Luca, presedintele Filialei judetene Iasi a Asociatiei Creseatorilor de Albine a salutat initiativa organizarii in batrinul centru de culturd al Moldovei a consfatuirii, expri- 24 mindu-si convingerea cd din aceasta acti- une vor avea de cistigat atit cititorii sic laboratorii revistei, revista insisi, cit sin general, apicultorii si apicultura’ din tara noastra, In continuare a iuat cuvintul ing. Elisei Tarfa, redactorul sef al organului de presa al Ascciafiel Cresedtorilor de Albine din RSR, care, dupa ce a muljumit pentru larga participare, a expus pe scurt citeva probleme privind aspectul rentabilizarii pro- ductiei apicole fn seopul ridic&rii acestel ac~ tivitafi la nivelul exigentelor actuale, atit, in stupinele proprietate particulara, cit si in cele aparjinind unor unitati economice socialiste. Legat de tematica revistel pen- tru anul 1988 au fost precizate directiile principale ce vor fi avute in vedere la al- cAtuirea sumarelor si care includ: organi- zarea stiintificd, diversifiearea si rentabili- zarea productiel apicole : cresterea si intre- tinerea familiilor de albine; sporirea, di- versificarea si valorificarea suporioré a ba- vei melifere ; materiale i utilaje folosite in apicultura; bolile si daundtorii albinelor ; imbunatafirea produselor_apicole ; opinii si sugestii ale cititorilor. Cititorii ‘au primit asigurarea eG revista este deschisd tuturor avicultorilor, celor care dorese s4 colabore- ze cu informatii si materiale reflectind teh- nici noi de Jucru in stupina, metode de Foto 1 — Prezidiul consfa- tuirli-dezbatere. De Ia stinga la dreapta: Ion Humita — presedintele Cercului apicol municipal ast, Sorin Bodo- lea — redactor ia Institutut International de Tehnologie sé Economie Apicolé al API- MONDIA, ing. Blisei Tarta— redactor sef al redactiei pu- blicajtilor apicole $8 ai revi tei ,Apicultura in Roménia* dr. “Alexandru Ioan Luca — presedinte al Filialei judete- ne AC.A. Iasi ,Nicolde Ale- xandru — consilier juridic sef al Comitetului Executiv al Asociatie: Cresciitortlor de Al- bine. lupt& Impotriva bolilor si déunatorilor, ino- vatii in domeniul utilajului apicol, comen- {arii, puncte de vedere, relatari diverse etc. S-a ‘evidentiat cA In continuare revista va eauta sa vind In intimpinarea interesului apicultorilor eu experien{a prin publicarea unor articole semnate de specialisti de re- nume in domeniul tratérii maladiflor albi- nelor, al amelioratii raselor de albine, al dezvoltarii bazei melifere, in apiterapie, pre- cum si In ajutorul apicultorilor mai_tineri cu articole destinate initieril si perfectio~ nari acestora. De asemenea, si in viitor, directie prioritard de activitate va fi aceea a realizirii unor materiale publicistice puse in slujba cresterii efectivului si productiilor familiilor de albine, in conformitate eu pre- vederile Programului de dezvoltare a apicul- turii in fara noastra, cu cerinjele formulate in acest sens de catre conducerea superioa- ra de partid si de stat. S-a cerut ca spe- cialigtii si cadrele didactice din central u- niversitar Iasi (eu precdidere cei de la Facul~ tatea de agronomie) sé-si materializeze pre- zenta in paginile revistei, aga cum fac co- legii lor din alte centre universitare ale rll ca de pildd Timisoara si Cluj-Napoca. In acest sens, conducerea revistei s-a_an- gajat si depund toate eforturile, si actio- neze consecvent pentru ca publicatia noas- trd si devin un organ de presd din ce in ce mai viv, mai implicat in problemele re~ ale imediate ale apiculturii in general, rea- lizind in acest fel o legaturd strins4’ intre apicultorii din toatd {ara pentru ridiearea acestui mestesug la nivelul celor mai exi- gente cerinje ale unui inalt profesionalism. Din partea colectivului redactional s-a cc- rut colaboratorilor mai mult grijA in re- dactarea materialelor, pentru a nu se ajunge Ja situatii confuze si imterpretari eronate, adoptarea unei atitudini ferme de combatere a abaterilor de la legislatia de protejare a albinei, evitarea ocolirii unor aspects neg: tive care trebuiesc semnalate revistei, nece- sitatea manifestdrii unei preocupari sporite pentru promovarea in materialele trimise spre publicare a unor metode si tehnici im- bunatitite de lucru, popularizarea unor re- zaliate si oameni care onoreaza activitatea de apicultor cu atit de vechi tradifii pe a ceste meleaguri In continuare au luat cuvintul apicultorin: Constantin Pintilie, Teodor Gheorghiu, Du- mitru Jitéreanu, Dumitru Iliescu, Mihai Car- pinschi, Calistru Goleanu, Leon Stincescu, Mihai Mosoroceanu, Constantin Asandei. Mircea Petrilé, Ion Tupilatu, Radu Iitimescu, Stefan Tarlion, Grigore Iosif, Boris Vilceanu. Vasile Manole, Ion Humita ‘si alti care, re- ferindu-se la cele dowd teme majore pe care este axat& intilnirea, au scos in evidenté o serie de probleme si preocupari actuale ale apicultorilor ieseni, ale apiculturii in ge- neral, si erat de acestea ale revistei ,Api- cultura in Romania‘ Un interes deosebit a fost acordat in ca- drul dezbaterilor problemei combaterii boli- lor si daundtorilor albinelor, reliefindu-se In acest sens preocuparea revistei pentru infor- marea corecta si la timp in legaturad cu as- pectele pe eare le ridicd yarrooza, loca si alte boli. S-a cerut In acest sens accestul mai larg in paginile revistei al informatiilor prove- nite de la apicultori, eit si a unor tradu- ceri sau reludri dupa materiale de speciali- tate din revistele stréine. De asemenea, s-a aratat cA ar fi uneori indicaté republicarea unor materiale aparute in urma cu citiva ani, materiale care sa fie revazute si ac- tualizate sub semnatura unor apicultori sau cercetatori cu renume. Referindu-se la calitatea publicatiei din punct de vedere al continutului si al for- mei de realizare tehnicd In interventiile lor, mulfi dintre cei prezenti in sald au subli- niat ca revista a cistigat calitativ In ulti- mii trei ani, infuitisindu-se cititorilor eu doud coperti policrome atractive si cu o bund structurare a sumarului, facindu-se astfel apreciatd atit de cdtre apicultorii cu experienta, cit si de céitre cei ce abia des- cifreazA tainele acestui mestesug. In conti- nuare a fost relevatA necesitatea mai bunei legari a articolelor de luerarile de sezon, find necesar deci ca si pe mai departe re- dactia revistei si. manifeste atentie fati de aparitia unor materiale cit mai_ bine an- corate in preocuparile sezonului In care a- pare numarul de revistd, Legat de diversi- ficarea productiei apicole, dat find si in- teresul din ce in ce mai mare acordat pro- duselor stupulwi, din rindurile celor pre- zenti s-a propus ca in paginile revistei sd-si gaseasea loc pe viitor mai multe articole le- gate de apiterapie si, dacd este posibil, chiar si unele refete apiterapice mai simple, Ja indemina tuluror. In multe din Iudrile de cuvint a fost apreciaté preocuparea co- lectivului redactional pentru asigurarea su- marelor revistei cu articole de informare generald — chiar daca unele dintre ele s-au mai reluat —, importante pentru apicultorii incepatori. In sensul largirii_bazei forme de larg’ audienta documentare in -a avansat idcea Foto 2. — Aspect din salt cmanawnsearet Foto 3 — O parte dintre participanti s-au fotografiat tn fata intrérii Facultapit de agronomie a Institutului Agronomic ,,fon Ionescu de la Brad" cditarii_ de catre redactia revistel_ a unui nou aimanah si a tnet agende apicole care sintetizind si organizind imformatia e: tentd la ora actuala gi dispunind de modali- ti de aparitie moderne ar putea deveut publicatii deosebit de atractive si utile tu- turor apicultorilor. Prin intermeditl aces- tora, precum si al seturilor de diapoztve pe care in prezent redactia. In colaborare cu alte institutii de specialitate le difu- zeaza (veri articolul din nr, 4/1988 din pag. 25) ar putea fi atrasi spre practicarea api- culturii numerosi cetateni din intreaga yara. Referitor la baza melifera aflaté in strip Foto 4— Secretarul tehnic al Filialet judete- ne AC.A, Iasi — Ioan Dobos tmpreund cu tehnicianul Constantin dru in timpul unei demonstratii practice din cadrul cursu- rilor apicole. (fotografit ; Remus STOIAN) 26 sA corelare cu sporirea si diversifizarea productiei apicole s-a subliniat ca este ne- cesar continuarea experimentului iceput. cu plantatiile de Evodia,’ evidentiindu sz ta acest sens preocuparile existente la unii picultori din judeful Iasi. De asemenea, s-c cerut publicarea unor articole mai araple referitoare la zonele melifere, amplasamen- tul lor si perioadele propice ‘pentru depla- sarea in pastoral. Tn contintare, mai multi vorbitori’ sau re- ferit la schimbul de experienta realizat prim intermedéul revistei in ceea ce priveste ute lajul apicol japreciindu-se c& prin articolele sale publicatia joacé un rol important in perfectionarea continia a tehnicilor apicole ca si a uneltelor, utilajelor si dispoziti lor de luert in stupind ‘Una dintre problemele ridicate in mod frecvent de participantii la consfatuire a fost aceea a perfectionarii metodelor d= a~ bonament si difuzare a revistei care, in ca- zuri, e drept, rare, nu ajunge pina la abonat in timp util, A fost sugerata in acest sens’ adoptarea sistemului livrarii re~ vistei la cerere prin magazinele Filialei ju- detene A.C.A. Legat de aceeasi nevoie im- perativé de informatie s-a cerut repartiza- rea unor noi stocuri din titlurile de carte apicold epuizate. , In cadrul discutiilor purtate s-a eviden- fiat activitatea cercului apicol din munici~ piul Tasi care reuneste atit apicultori cu larg experienti cit si apicultori tori, cerindu-se de la acestia un sprijin mai coneret din punct de vedere publicistie care incepa- sa se materializeze in articole axate pe pro- blematica actual a apiculturii din aceasta gona. Di discutiile purtate s-a desprins in mod jar foarte buna apreciere de care se bucu- ni in rindurile apicultorilor_ revista. ,Api- cultura in Romania* ca purtator de cuvint 1 promotor al unut activ schimb de expe- rientai, ca organ competent de indrumarc melodologie’ cficienta de larga adresanta Consilierul juridic sef al Comitetului Exe- cutiv al A.C\A, Alexandru Nicolae a dat lamuririle necesare mai multor apicultori interesafi de unele aspecte ale cadrului ju- ridic si legislativ in care trebuie sé se des- Nigoare activitatea apicolé in toate verigile ol Redactorul sef al revistei a rispuns la ob- servatiile, propunerile si sugestiile cititori ior leseni, asigurindu-i cd si-a notat eu gri- i gi cd va supune Consiliului de conducere ¥i Colegiuluj redactional lista tuturor_ pro- punerilor retinute cu ocazia — consfatuir {chiar si acele propuneri si sugestii cu care personal nu este de acord) astfel ca_orga- mele colective de conducere sa decida asu- pra necesitatii si oportunitatii Imari lor in considerare, Ca si cu ocazia unor consfatuiri asemand- joare, manifestarea de la Iasi a continuat cu proiectia filmului ,Apicultura — ocupa- fie eficienta_ si rentabilaY — pelicula dis- tinsé cu Premiul al If-lea la Concursul a- nual de’ créatiecinematografica — 1987 — CUPA DE CRISTAL (vezi relatarea din nr. 1/1988 de la pag. 24 a revistei noastre). Dupa Vizionare a avut loc o dezbatere asupra fil- mului, tofi vorbitorii apreciind in mod de- osebit calitatile care conferd valoare aces- tei realizdri_ cinematografice. A fost. recon- firmat& ideea potrivit cdreia diversificarea productiei apicole reprezinté o cale signra de sporire a eficientei economics si a ren- tabilitatii fiecdrei stupine, Relatarea noas- tr ar fi incompleté dac& nu am consemna rolul deosebit pe care l-au avut in organ zarea, desfagurarea si reusita acestei_consfa- tuiri — dezbateri doi activisti de frunte ai a- piculturii iesene. T-am numit pe vesnic: ti narul si entuziastul Ion Hu mité — pre- sedintele Cereului apicol mimicipal din Tasi si pe priceputul si talentatul organizator Ion Dobos — seeretarul tehnic al Filia~ lei judetene A.C.A. Iasi. Lor si colaborato- rilor filialei format dintr-un ‘impresionant grup de ,veterani® indeaproape flancati de un promitétor esalon de ,incepétori“, toti condusi cu aleasi_competenta, profund simt al masurii si desdvirsit tact de presedintele Filialei Judetene dr, Alexandru. foan Luca, le adrestim multumiri si promisinnea cd vor reveni cu placere pe meleagurile iesene. weercocec eet e cet e cee et eee ec eee e tee teeta eee ete e TESS, CONTRIBUTIT LA OPTIMIZAREA TEHNOLOGIEL DE OBTINERE A PROPOLISULUT (continuare din pag. 17) BIBLIOGRAFIE, 1. ALEXANDRU, V. (1981) — Tehnologia evploatirii familiilor de albine pentru productia de propolis. In: Propolis, Ed. Apimondia. Bucuresti. ¥ CAILLAS, A. (1981) — Propolisul. In: Propolis. Ed. Apimondia, Bucuresti. 3. CURYLO, J. (1969) — ‘Propolis — com- pozitie, proprietiyi, utilizare. In: Apicul- tura —- Informare si documentare selec- tiva, nr. 2, pag. 105. 4. GURESOAIE, 1., MILOIU, I. (1987) — Sta- bilirea’ unei metode eficiente pentru ob} nerea propolisulué. In: Apicultura in Romania, nr. 7, pag. 12. 5. HAVETEEN, B. (1981) — Este propolisul un medicament sau o iluzie ? In : Propolis. Ed. Apimondia, Bucuresti. JACHIMOWICZ, T. (1981) — Despre u- filizarea produselor apicole tn alimentatie sé apiterapie, In: Propolis. Ed. Apimondia. Bucuresti. JACHIMOWICZ, T. (1981) — S& recoman~ dim apicultorilor si recolteze propolis ? in: Propolis, Ed. Apimondia, Bucuresti. t, 8, KIVALKINA, V.P. (1981) — Propolisul Pro- este necesar omulut si albinetor. In: polis. Ed. Apimondia, Bucuresti ‘A, P. (1981) — Metode de obti- nere a propolisulu’. In: Propolis. Ed. A- pimondia, Bucuresti. 10, LATEV, D. (1959) — Propolisul. In: A- picultura’— Caiet selectiv, nr. 4, pag. 14. 11. MIZIS, A.P. (1981) — Despre productia propolisului, In: Propolis .Ed. Apimon- dia, Bucuresti. 12, MILOIU, I. (1985) — Sa sporim produe- fia de propolis. In: Apicultura in Roma- nia, nr. 7, pag 13. MORSE. G.D. (1981) — Despre propolis. Intrebuinférile lui in stup. In: Propolis, Ed, Apimondia, Bucuresti. 14. OROS, I. (1978) — Sporirea productiei de propolis. In: Apicultura in Romania, nr. 3, pag, 16. 15. STOICULESCU, D. (1981) — Cum am reusit sii recoltez mat mult propolis. In: Apiculiura in Romania, nr. 12, pag. 16. 16. SABAU, AL., MURESAN, E. (1986) — Cercetiiri privind imbundtifirea tehnolo- giei de obfinere a propolisulué, In: Bu- letinul Institutului, Agronomic Cluj-Napo- ca nr, 40, pag. 5. 27 Noi aparitii editoriale — dou’ carti care nu trebuie s& lipseasc& din biblioteca nici unui apicultor ALBINELE SI CRESTEREA LOR Literatura apicold, sub_im- pulsul unor societdti stiint fice nationale si internatio- ‘nale, a cunoscut in ultimile decenii_o mare amploare pe intregul mapamond, Nume celebre de cercetdtort tn do- meniul apicol si-au semnat lucrairile apdrute in paginile unor reviste de specialitate sau in volume de sine stdta- toare. Printre el se numéra si au- torul lucrarii Albinele si eresterea lor’, ‘Jean Lou- veaux, nume de. rezo- nanta international’, cerceti- tor si conducdtor al Institu- tului Tehnic de Apiculturé (ITAPI) din Franta si mem- dru al colectivulut de redac- fie al revistei stiintifice ,Api- dologic". Cercetarile sale efec- tuate in cadrul acestui insti- tut, in multi ant de obser- vare minufioasi cu probitate stiintificd, au vizut lumina tiparulué'in 1980 reunite sub titlul Les abeilles et leur élevage" in colectia Nowa enciclopedie de cunostinte agricole" tipirita de renumita cast de edituré Hachette. Editia s-a_ epuizat imediat dupa aparifie, Succesul lu- crdrii nu numai in lumea apicuttorilor si cercatatorilor de specialitate, dar sé in rin- dul unui public larg, a dus Ta retiparirea ef, in 1985, in 28 de Jean LOUVEAUX editura OPIDA (Oficiul pen- tru Informare si Documen- tare in Apiculturd). nAlbinele si cresterea lor a Jost conceputd de autor ca un compendiu, ca o sintezd a cunostinjelor ‘actuale in do- meniul apicol. Lucrarea, apa- ruta in Editura APIMONDIA, se ocupd de biologia albinei si rolul acestei insecte sociale in. sistemul ecologic, subl ‘niind darul neprecupetit fa- cut multor plante prin pole- nizare, Pe parcursul textului, autorul nu neglijeazt nict pe apicultori, oferindu-le citeva sfaturi si’ concepte prin care apicultura sd poatt deveni mat rentabilé, mai productivt si chiar mat’ usoard. Pentru intelegerea sé ordo- narea materialului cartea este structuraté pe patru capitole mari. Plecind de ta tdeea cd apicultura este 0 parte inte- granti a stiintei agricole, J. Louveaux isi intoc- RECENZII meste tucrarea pe precepte stiintifice, ardtind cd nimic din aceasti munca plicuti, interesantd, rentabil& care se cheamé apiculturé nu trebuie lsat Ta voia intimplirii. Bt porneste de ta faptul ca api- cultorul trebuie st cunoasct sis stipineascd foarte bine diotogia albinelor, _ marile functiuni fiziologice ale albi- nei ca individ, cit si pe cele ale familiei (coloniei) care, la rindul ei este in felul stu o individualitate. Numai in fe- lul acesta, intelegindu-i viata, postbilitfile si cerinfele, api- cultorul va putea sd intretind, st coordoneze si sa rentabi- lizeze sttipina sa. De aceea, si autorul isi intituleazd primul capitol ,Albinele", capitor in care stint bine stabilite locul genului ,Apis" in Iumea in- sectelor "si caracterele sale generale si se ocupa detaliat de viata colonie? de ailbine, care nu este altceva decit ,0 mare familie ce intretine in cadrul ei relatii de munca ce permit supraviefuirea nelimi- tatd a grupului ai carué in. divizt au o viatt efemera nimic mai frumos si mai ade~ drat, Dupd descrierea_am nuniti a albinel lucrdtoare din punct de vedere anato- mic, cit si a rolului pe care il ocupd in stup, autorul trece la viata sexuatelor (matca sé trintorii), deseriind dezvolta- rea in sine de la ou la adult. Cit priveste viata social’ a albinelor autorul —explicd foarte bine si bine funda- mentat stiintific de ce albi- nele au viaté sociald. Viata social presupune o bund or- ganizare si manifestarea cea mai semnificativi a acestet organiziri este desigur divi- ziunea muncii, Acest lucru s-a@ putut dovedi numai in urma_unei cercetéri minut oase in timp indelungat. O deosebita atentie a acor- dat autorul impresionantei munci colective a_albinelor de construire a cuibului, Au- torul o numeste o adevérati organogenezi". In cel de-al IM-lea capitol intitulat ,Albinele si plan- tele" sint descrise raporturile strinse ce se stabilesc intre plante si insectele poleniza- toare, in cazul nostru albina, Nu se poate face 0 agricul- turd moderna fiira ca apicul- tura sii fie apreciaté la justa ei valoare. Si nu uitiim cd omul si animalele domestice depind prin alimentatia lor de un mare numir de plante care nu ar produce nici se- minte st nici fructe fard in- sectele polenizatoare, De aceea autorul acordd acestui capitol un spafiu important, trecind pe rind de la necta- Tul sf polenul oferit din abun- dent insectelor de catre plante la importanta vitald a serviciulus de — polenizare efectuat de ciitre albine. Co- relafia strinsii plante-insecte stabileste un echilibru ecolo- gic de nezdruncinat. Tinind cont de toat complexitatea relatiilor J. Louveaua intoc- meste una dintre cele mai bune clasificiri a plantelor melifere. In capitolul TI autorul se ocupa sistematic gi detaliat de apiculturd in sine si, de apicultor, Frumusetea, nobie- fea si avantajele materiale aie acestei ocupatii atrag, pe zi ce trece, un numdr tot mai mare de amatori. Viata albi- nelor exercitd asupra celor care o observé o adeviraté faseinatie, 0 dorinta de a o intelege si ideea de a acjiona in consecinta, Sint descrise pe rind diferitele tipuri de stupi, avantajele si dezavan- tajele lor pentru om si al- bind, necesitatea practiciirii pastoralului si importanta unet alegert judicioase a ve- trei de stupind. Autorul se opreste mai putin asupra roirli _artificiale, a cresterii de méatci si a selectiei albi- nelor, probleme inci in. cer cetare si foarte ample. Un loc aparte in acest capitol ocupai factorii legaji de me- diu; — climd si flora — care sint in esenté necontrolabili si la care apicultorti trebuie s& se adapteze permanent. wProdusele stupului" este titlul celui de-al IV-lea capi~ tol al lucrarii in care sint analizate mierea, ceara, pole- nul, laptisorul de mated, pro- polisul si veninul. Sint pro- bate stiintific calitéfile de aliment st medicament ale acestor produse si multiplele lor intrebuintdri in terapia mani. Principalul produs oferit de albine, _micrea, ocupa un spafiu mai mare deoarece se face 0 analizé mi- nufioasd a proprietizilor {i- zice, chimice si biologice ale acestui produs. J. Louvear considertt cit mumai cunoscind bine aceste Tucruri despre miere se pot pune bdazele unei tehnologii de extragere, prelucrare si ambalare a acestui_produs care trebuie sd rémina de la inceput pind Ia sfirsit curat si cit mai apropiat de cel pe care l-a depozitat albina in fagure. Calitatea mierii trebuie res- pectata chiar inainte de re- coltare. Pentru celelalte pro- duse ale stupului autorul re- comanda folosirea lor numai sub girut specialistilor. Lucrarea ‘mai cuprinde 0 postfajA si un indice alfabe- tic, parti necesare pentru in- felegerea si folosirea acestui material “foarte bogat si conets. Prezentind un interes deo- sebit pentru apiculturd si api. cultori, pentru biologi si cer- cetitor, Editura Institutului International de Technologie siEconomie Apicold al API- MONDIEI a tradus _lucrarea in limba roménd sub revizia stiintificd a biologulut Mi- hacla Serban, _cercetitor stiintific principal in Institu- tul de Cercetare si Productie pentru Apiculturd, publicind-o in conditii grafice deosebite. Anca VASILESCU SACS SEES NC ERC NS ES ES ENS ENS REN EN LEGENDE SI POVESTIRI CU ALBINE de Elidia AGRIGOROATEI, Sorin BODOLEA si Eugen AGRIGOROATED Dintre ultimile aparitii de sub teascurile — tipografice, semnaldm astiizi pentru dum- neavoastré un volum (apdrut in Rditura APIMONDIA) care zintii 0 culegere de po- vestir) si legende cu si despre aibine, din zona Moldovel si Byoovinei, Cartea se arre- seazit nu numai celor aftati ined la virsta povestilor ci si tuturor acelora care au tndra- git @picultura si tot ce este Tedgt de aceasta ocupatie mi- Tenaré, Dupi cum subiiniazd in.prejata cérfit reputatul om. de, stiinii prof. dr. ina. V..Harnaj, Presedinte de onoare al APIMONDIA, po- vestirile si legendele inma nuncheate intre _copertile acestei cirti sint culese din izvoare autentice, de Id bi- auzit istortile de Ia mos trini stuparé care, uneori, aw i lor, stupart ca si ei. Citeva dintre Tegendele prezente in volun igi gdsesc de altfel confirma- rea in hrisoave vechi, uitate de timp, oré sint pomenite sub © Jorma sau alta in opera de pionierat a carturarului Si- mion Florea Marian 4In- sectele in limba, credintele si obieeiurile romanitor* care @ vizut lumina tiparului la inceputul acestui secol, sau in Aetimologicum Magnum Romaniae a lui Bogdan Pe- triceiou Hasdeu in partea referitoare ia cuvintul albind. Important este insi faptul cd toate istorisirile cuprinse in aceastd carte pornese de ta tun izvor vit, ci ele poarté o 29 inedredturad emotional’ auten- ticd si cd, privite in ansambiu si completate cu reflectii folclorice aie pentru alte zone, ar constitui 0 viguroasd. tras turd de penel Ia tabloul evo- tufict albindritulut in tara noastri. In aceeasi ordine de idet prezintd interes credem, ireluderea in volum, aldturi de povestirile legate direct de albind si geneza ei, a unor izvodiri ce se referé la pro- dusele apicole si insusirile lor terapeutice, atestind Japtul cu din vechi timpuri putine din taincle apiculturii — cu tot ceea ce este benefic pentru om — au réimas necunoscute locuitorilor de pe aceste me- jenomenului putea leaguri Autorii reusese sit inchege cartea ca pe un. tot unitar, fara diferente mari de stil. ‘Se cunoaste ct sint acasti la ci. Povestirile curg de la sine, usor, reusind sd capteze aten- fia cititorulut sé sd-1 poarte pe tarimul basmulud. La sfi situl fieciirei istorii ai senza- lia c& ai mai aflat ceva si acest Tucru este un mare cistig, Limbajul folostt pa treazi multe arhaisme. si re- gionalisme care dau culoare Tocald. si credem cit ar fi fost util dact volumul ar fi in- clus si un glosay care sé cu- prinda explicatii la termenti eu circulajie zonald sau ze- siti din vorbirea curentil La forma atractivt in care este realizaté cartea, 0 mare coutributie si-a adus ilustre: toarea Octavia Tardlunga care face dovada unei indragostite de basmul, de legenda roma- neasct si, totodatd, de minu- nata gizi care este albina. lata de ce pitem afirma ci volumul ,Legende si povestiri cu albine™ constituie 0 meri- torie realizare a celor treé au- tort si, in acelasi timp, a Editurit APIMONDIA care a tipdrit Tucrarea, punind ta indemina celor ‘mici $i celor mari o carte care sit ne fi demne si iubim albina, si o Fespectim sé si o tngréjim, 0 carte care poate cistiga not adepfi pentru practicarea aceste’ _minunate si atit de vechi indeletniciri care este apicultura. Jon GURESOAIE DOCUMENTAR_ APICOL MECANISMUL REZISTENTEL AL- BINEI MELIFERE ASIATICE; APIS CERANA FABR. FATA DE _ UN ECTOPARAZIT: VARROA JACOB- SONI OUDEMANS Experienta a constat ia introclucerea_con- teolata de Varroa pe toracele si abdomenul albinelor as atice si ale albinelor europene, repartizate In mici slupi de observatie. ‘Albinele asiatice au facut dovada unei yezisiente instantanee _printr-un_ comporta- ment tipic de autocurajire. Grafie periaju- lui corpulut cu ajutorut picioarelor si dato- a rasieird abdomenului, albinele asiatice debaraseazd. de 22,3 din acarieni, In mai pujin de 5 mmute. ‘Acarianii alungati ‘se refugiazd uneori intr-un pliu_intersegmeniar al abdomenului sau in san{ul propodeumului foracie. Albina executa atunel un dans lipic, prin vibratit jaterale care atrag vecinele. Albina cave cxecuté dansul intinde picioarele gi aripile si cvidentiazA toracele si abdomemul, expu- nind partea sa ventrali pentru examinare, Tovardsele ci ii inspecteazi atunci corpul, cu antenele, yi, de indataé ce au repeat un acarian il desprind cu mandibulele lor si iL mused, apoi il transporta in afara stupului sau il’ lasi si cad. Examenul microscopic a aratat ce 73,8% erau rdnifi si nu au mai sapravietu't Mai mvit, albinete asiatice s-au dovedit capabile sa detecteze si si atace in acel 30 fel acarienii’ pYezen{i in celulels cu puiet, in timpul vizitei lor de hranire. Astfel, erat scosi 97% (din acarieni) in mai putin de 2 minute, insd 3% scapau acestel cautiri. In cazul albinelor europ-ne a fost descris un comportament de atilocuratire _indivi- dualé si de grup, de cdtre Haydak in 1929 si Von Frish in 1967. Cu ‘toate acestea, “in timpul experientei, 16,6% dintre ele au Incercat si aiba acest comportament, dar nimai 0,3% au reusit s& desprinda acarienii de pe corpul albinelor numai 2% au fost capabile sd detectez: prezen{a acarienilor tn caiulele cu puiet, in perioada vizitelor lor de hranire (@ a tuia). Aceasii experienté a demonstrat cf al- binele asiatice au o adaptare fiziologica pentru a detecta rapid parazitu! Varroa pe adulti si puiet si pentru at elimina. Com- parativ albinele europene au prezentat 0 ca- pacitate mult mai limitaté de a detecia si a musca acarienii, Dar aceasta capacilate exist si ar pictea face obiectul unei leetii. (ing-Shin Peng*, Yuenzhen Fans, Shaoyu Xu, Lisheng Ge. In: La Sauté de PAbeille nx. 103, ianuarie-—februare 1988). Departamentul de Entomotogie, Univer- sitatea Davis California 95516 si Institutut de Cercetéri Apicole, Academia de Stine Agricole, Pekin, Traducere si prelucrare de dr, Paul AGACHE CALENDARUL APICULTORULUI Lucrari apicole in luna august Yn luna august cu exceptia unor zone de deat si delté se Incheie perioadele culesuri- lor sntense de prodtictie pentru albine. Tot in aceasti lund incepe pregatitul familiilor de sibine pentru iernare*. Deci, pregatitul preductiei apicole a anului viitor. De aceea trebuie si dém_toatd atentia lucrarilor ce se impun a fi efectuate in aceasta lund. Pyegéitirea familiilor de albine, pentru ier- nare este una din problemele cheie ale reu- site in apicultura, fiinded de modul in care pregatim familiile de albine pentru iernare depinde dezvoltarea lor in primavara anului vitor si productia din anul respectiv. Condifiile de bazi pentru buna iernare a familiilor de albine sint bine cunoseute dar dacé le mai amintim gi in materialul de fata consider c& este de, folos cel putin pentru apicultorii incepatori. ‘yee iarna fara pierderi familiile puter- nice, cu multe albine tinere, sAnatoase si ne- wzate. Hrana stupului aleatuita din micre si pastura sd fie indestuldtoare (16—18 kg/fa- milia de albine) si de calitate foarte buna, gropata pe ramele pe care vor ierna al- binele noastre. Virsta si calitatea matcilor s fie bine cu- noseute de fiecare apicultor la tot efectivul stupinei. Nu se retin pentru iernare matei cu delecte sau mai batrine de 2 ani stiind ci acestea, cu toata ingrijirea pe care o dam noi familijlor de albine, ne dau surprize ne~ plicute in special primavara. Acum avem posibilitati si timpul necesar pentru inlo- cuirea matcilor necorespunzatoare. Bolile si para albinelor in special Varroa jacobsont, daca nu sint combatute Ja timp fac ravagii in stupina. Dispunem de cele mai eficiente medicamente si tehnologii de combatere si ne revine datoria s4 facem corect si in timp util toate tratamentele ce se impun pentru ca generatiile de albine pe carele crestem in lunile august-octombrie si fie sdindtoase, nedebilizate prin parazitare. Jn cele ce urmeazA enumerdm si descriem © parte din principalele Jucrari ce se impun a fi efectuate in Iuma august @ revizia si organizarea cuibului fami- lillor de albine ; @ jnlocuirea miteilor necorespunzitoare $i formarea unor nuclee cu mitei de re- zerva mai ales in stupinele in care aceste nuclee nu au fost formate in lunile iunie- iulie; @ inlocuirea mierii de mana din rezervele de hrana pentru iernare 3 © prevenirea furtigagului intre familiile de albine prin micsorarea urdinisului, des- chiderea mai atenti si mai rara a_stupilor, Nu se lasa faguri cu miere, sirop din zahir, vase folosite la hranire lbere in stupina. Acestea se pistreazd in cabana sau in stupi bine inchisi ; © completarea rezervelor de hrand si sti- mularea activita(ii familiilor de albine prin hraniri repetate si sirop sau zahar candi ; @ valorificarea unor culesuri tirzii de nec- tar si polen ; @ prima strimtorare a cuibului @ primul tratament pentru combaterea varroozei j @ tratarea fagurilor scosi de la fami de albine contra giselnites @ yalorificarea produselor apicole (micre, ceara, polen si a familiilor de albine,dispo- nibile) prin filialele Asociatici Crescdtorilor de_Albine. Revizia familijlor de albine la terminarea culesului de productie orienteaza apicultoru! in organizarea temeinicé a tuturor lucrarilor pind la punerea familiilor de albine Ja ier- nare dar in special in ce priveste cresterea generatiilor de albine pentru iernare, asigu- rarea rezervei de hrana si indepartarea tu- turor stirilor anormale care pot fi: matei epuizate sau lipsa acestora, albind uzata si imbatrinit& datorité culesului abundent din sezonul anterior — la floarea-soarelui se in- timpla destul de des ca familiile sd-si blo- cheze cuibul incit dupa cules ramin eu pu- iet putin si albin& putina si uzatd. De aceea la aceasta revizie se impune organizarea de urgen{é a cuibului; astfel toate ramele cu puiet se grupeazd, la stupii _multietajati fntr-un singur corp iar la stupii orizontaii in partea de iernare a cuibului limitindu-se spatiul acestuia ca o diafragind in raport de puterea fiecdrei familii, realizind prin aceasta si prima strimtorare a cuibului care foloseste la concentrarea rezervel de hrana pe ramele de iernare. Tot cu aceasta ocazie folosind si notdrile din caietul stupinei apreciem calitatea mat- cilor si ludm mésuri de inlocuire in toate cazurile unde constatém ca acestea sint ne- corespunzatoare. Familiile gdsite orfane sau foarte slibite le unificdm cu cei mai buni roi formati pentru rezerva stupinei dupa culesul de Ja salcim, de care ne-am convins cf matcile Isi manifesta calitatile stupului de 3t baz din care provin, sint prolifice, albina ste harnicd si sdndtoasa, au reugit si aibé cel putin 15—2 kg de albind gis acumu- leze 6—8 kg de miere. Verificdm prin reactia cu ap& de var sau alcool ca mierea din stup si nu fie de mana stiind ca 0 astfel de miere dduneazi fami lillor de albine pe timp de iarnd. Apicultorii care constata cd au miere de mand in stup trebuie si faci de urgenta o extractie si dupa aceea hranivi masive cu sirop din apis- tim concentratie 1/1. , In toate stupinele unde cu ocazia reviziei || efectuate la aceasti dati, cind s-a organizat si cuibul, se constata ca rezervele de micre pentru iernare sint mici (de numai 5—6 kg miere) se administreazd urgent 2—3 hré: niri masive cu cite 3—4 1 sirop fiecare pen tru a folosi la invertirea zahérului_albin: de var care oricum in mod normal’ ve pieri. tn continuare cind am asigurat la fiecare familie 0 rezerva de miere de cel pujin 12—14 kg continutim sd facem hrdniristi- mulente si de intretinere folosind 300—400 ml sirop de'trei ori pe séptamina, f Recomandabil este ca stupina sa fie cit | mai aproape de locuinta apicultorului. In situatia in care nu se poate asigura acest deziderat, hranirile de stimulare le facem cu zahar candi adminstrind cite o plac’ sép- taminal. Stimularea de toamnd ne asigura || cresterea albinelor necesare pentru iernarea familiilor de albine in bune conditii. Pentru apicultorii care au posibilitatea si valorifice culesurile tirzii cum sint flora meliferé din Delta si lunca Dunarii, otava care apare dup& cositul finetelor naturale este bine si profite de acestea, stiind cé in multi ani aceste culesuri asiguré stimularea si dezvoltarea in conditii foarte bune a fa- milillor de albine si exist chiar posibilita- |i tea s se completeze de Ja aceste culesuri in totalitate rezervele de miere si pasturd pen- tru iernare. Dar si la aceste stupine este ne- cesar SA se organizeze cuiburile si se inlo- Cuiased matcile necorespunzatoare eliminind toate stirile anormale, acum la inceputul 1u- nii august nu mai tirziu, De asemenea pe || timpul acestor culesuri care sint de lungi duraté (49—30 zile) este bine ca s&ptaminal || si se ce cintarul de control $i mersul | culesului stiind cd acesta este influentat de || starea vremji, Subliniem ci de mai multi |i i i ver ani sfirsitul verilor si toamnelor ‘la noi in tard sint secetoase si pot apdrea surprize — Ipisd de cules — care ne obligd s& int venim Ja timp’ cu hrénirile necesare. Jon POPESCU Prognoza meteorologica pentru luna august Pentru a caracteriza luna august din acest an vom schita in primul rind portretul clima tic al lumii august, asa cum s-a manifestat in ultimii 30 de ani, Referindu-ne Ia regimul termic, acesta poate fi defini printr-un ecart al temperaturilor medii, cuprins intre 16°C in zonele de depresiune din nordul farii si 23°C in sudul extrem. In mod obis- nuit, cele mai ridicate temperaturi_ maxime ale zilelor din august urca pind la valori-de 29°C la 34°C in zonele de deal si de..podis si intre 32°C si 36°C ‘in zonele de cimpie iar pe litoral pind la 30—31°C. Noptile cele’ mai reci se caracterizeaz’ prin minime nocturne cuprinse intre 5° si 11°C diferentiat in ra- port cu altitudinea si latitudinea. Pluviometrie se resimte o diminuare a precipitatiilor comparativ cu lunile prece- dente, atit sub raport cantitativ, oft si al nu- marului de zile cu ploaie, Cantitativ, fn anit ploiosi se totalizeazii peste 30 I/m* pe litoral, 60—80 lm? in zonele de ses si peste 100}/m? in zonele de deal. In anii secetosi suma pre- cipitatiilor in luna august nu depageste 20 I/m® pe litoral, 30—40 I/m® in zonele de ges si 4565 I/m? in zonele de deal. Privitor la august 1988 ne asteptim la dez~ voltarea dorsalei aaticiclonului azorie spre Peninsula Scandinava, situatie in care-cir- culatia aerului deasupra {&rii noastre se’ va orienta freevent din sectorul nordic. Studiile efectuate confirma prognoza unui august ceva mai racoros comparativ cu re- gimul termic normal, indeosebi pentru’ re- giunile nord-estice ale tari. Regimul termic mai réicoros se va face simfit indeosebi' prin valorile temperaturilor minime nocturne; dar si prin temperarea celor mai ridieate maxi- me diurne din regiunile nordice ale tari, caré pe alocuri nu vor depasi 30°C. Din punct de vedere pluviometric se as- teapta un num&r normal de zile cu ploaie in nordinl tari (10—13) si un numar mai mic de 10 zile cu ploaie in sud, pe alocuri ajun- gind la numai 5—6, Cornelia POP L STANCU: Remplacement des reines — action trés importante; Iuliana HER- LEA, A, HERLEA; Reines présentant des malformations au pied: I. BALANA;: Facteurs agrotechniques influencant la sécrétion de nectar chez les sortes et lcs hhybrides de tournesol; I. CIRNU: Artichaut et topinambour, sources tardives importantes de nectar et de pollen; M. LISOVSCHI: Moyen mécanisé pour le déplacement des colonies d’abeilles en transhumance; G. RUSU: Le fondeur de clre aux vapeurs amélioré; Al SABAU, Elvira’ MUDURE, 1. LUDUSAN, E. MURESAN : Optimisation de la technologie de récolte de 1a propolis : V. GRI GORAS: Importance et rdle économique, social, touristique et de maintient de Véquilibre écologique de la forét; V. POPESCU: Interdépendance entre Ia pro- duction accrue de cire marchand et le développement de Mapiculture. Les lecteurs de I'éntrager peuvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Départe- ment exportation-importation presse, P.O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, Tue Calea Grivitet, no. 64—66, IN THIS ISSUE... ~~~ owe ween nen nee nets 1% STANCU: Replacing the queens; Iuliana HERLEA, A. HERLWA: Bee queens with leg injuries; I. BALANA: The effect of the agricultural practices upon the nectar secretion in some sun-flower cultivars and hybrides; 1. CIRNU: Artichoke and Jerusalem artichoke-two valuable late sources of nectar and pole M. LISOVSCHI: Our own way of simplifying the hive transporis during the season; G, RUSU: An improved type of the damp-heates wax meltpr: Al. SAx BAU, Elvira MUDURE, L LUDUSAN, E, MURESAN: An attempt to optimize the Propolis production ; V. GRIGORAS: The important value the forest has ‘on economic, social, touristic and ecological scale; V, POPESCU : The developm- ent of our beekeeping is closely related to. the wax-yields of our colonies. Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P. O. Box 12—~201, Telex 10376 prsfir, Bucharest, Calea Grivifet St., No. 64—66. : sch, ein bedeutender Eingriff; Iuliona HER- LEA, A. HERLEA: Bienenkdniginnen mit BeinmiSbildungen; I, BALANA Agrotechnische Faktoren und ihr Einflug auf die Nektarsekretion von Sonnen. blumearten und -hybriden; L CIRNU: Artischocke und Erdbirne, wertyol spate Nektar- und Pollenquellen; M. LISOVSCHI; Mechanisiertes Verbinzungs. system der gewanderten Bienenvilker ; G. RUSU : Verbesserter Wachsdampisch- melzer ; AL, SABAU, Elvira MUDURE, I. LUDUSAN, E. MURESAN : Reitriige zur Optimisierung der Gewinnungstechnologie von Propolis: V, GRIGORAS : Die Bedeutung und die wirtschaftliche, soziale, touristische und dkologischiitzonde Rolle des Wades; V. POPESCU ; Aspekte der Abhiingigkeit zwischen Steigerung der Wachsproduktion und der Entwicklung der Bienenzucht. Ausldndische Leser kénnen sich bei folgender Adresse abonnieren: ROMPRESFI- LATELIA, Departamentul export-import presd, P.O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucuresti, Calea Grivitet, nr. 64—66. B STOM HOMEPE. ~~~. oe eee vee e ew eee eee e teen ee nen eenes H. CTAHKY: Catena marox — namuoe xeiicrone ; 1Omana XEPIIS, A. XEPUM: Marun © nepexramn vor; H. BOJIAHA: Arpotexunueckwe daxtopa m HX maiiaiite na weKrapo- BuereMHe copron M THGpiAOD noxcoaNewMMKa ; H. KbIPHY: Apruuiox » tpyma seme Aauaa — noaxiNe meHMe HcrowNKN HeKTApa H mua; M, JTHCOBCKH : Mexaunat. Ponannas cucteMa TpalicnopTHpoDKN MmcaNNWx cemel npH KoveDKe ; T. PYCY: Yayauens waa napowan wocKoronxa; Aa. CABSY, Qassupa MYJLYPE, H. JIYYUIAH, E. MYPE- WAH: Bkaag m yayswenne Texwoaorum noayyenua nponoanca ; B. FPHTOPALU: Sxouc Muweckoe, OGu\ecTBeNHOe, TYPNCTHNECKOL SHANEHKE AeCoR M HX POAB B COXpAltcHHN 9KOIO- Tuveckoro pasuosecua; B. MONECKY: Bsaumogelictone meaay yseanienies nponapon- ra wocka ToBapHoro H pasDMTHeM NHEAONORCTRA, Huoerparncie wrareau xozyr noaywure Kaw acypnan o6payancy 6 POMITPECBHITA- TEAHA, Nenapranenr sxcnopr-uxnopr nevaru, I. 0. Boxe 12-201, reaenc 10376 npequp, Byxapecr, ya. Kasea puny 64-66, unelte, utitaje si dispozitive pentru : at > PRODUCATOR COMBINATUL exT RA acti> AL sani CRESCATORILOR Mit) res bin asia