Sunteți pe pagina 1din 36
Revist% lunar’ de schimb de experienti gi Inérumare metodologic’ apicolS editath de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialist’ Romfnia ES a ears CUPRINS 1 RECEANU: Cit mai multe produse apicole la fondul de stat 44% 1, CIRNU: Plantele decorative cu inflorire tirzie — insemnate surse de nectar si polen 74 M. MARIN: Méasuri_ sanitar-veterinare pri- vind combaterea bolilor albinelor tn pe- rioada de toamna 11 4 E, TOMOAICA:: Sectorul apicol al C.AP. OlA- nesti — la indltime 12 4 Elena TATU: Cercetarea reziduurilor de anti- biotice ji a inhibitorilor nespecifici din miere 13% St. POPESCU: Rodnica legitura intre stiinta si practica apicola 14 4 Z. VOICULESCU: Curajul de a incepe prac- ticarea apicultu: 15% S. BODOLEA: Apicultura romfncascé la cel de-al X-lea Simpozion national de istorie si retrologie agrard a Roméniei 19 § C. PAIU: Pledoarie pentru o istorie a api- culturii romanesti 21 4 C. MARINOIU: Fagurele de aur la editia a Xia 22 § RELATIL INTERNATIONALE * * #: Conducerea APIMONDIEI la Bucuresti 24 § V. MAZILU: Vizita apicultorilor bulgari 27 § A. SICEANU: Stadiul -actual si perspective ale cercetrii stlintifice apicole in Statele Unite ale Americ! 30% E. TARTA: Daunatorii albinelor 31 4 CALENDARUL APICULTORULUI Coperta I: Apicultorul harnic si priceput efec- tueazd la timp si la inalji indici calitativi toate iu- crarile perioadei de toamnd. Aceasta conferd fie- cdret familii de albine garanfia traversdrii in cele mai bune condijii a pertoacei de iarnd. (foto: Pavel TANJALA) - acim ratan Pree rar a Crd Cele ae aT] meee erin See Porn tren rr ane Omer neuen aN rameter a Trae Tarun merce meceeeaY Rrra SECRECY Sea Ce eRe ee nO Tig een CeoTeM erin NSO Rea? Rosette] roe enn ee Rea eRe SPATAR Re Conoco} rr ae Carre te nS nN oa eT Oa steer anN ete aL UEC Set NTO ORCS CE holst ar CRE Det g ria erry Dae G en Suste stat So eas te ATI RCT ere cae oer ee tr eet Tse olan encnereltsohaaNT cle UML omer totter Ney tte re) aD LN Ton OE Wn Rie nTTg SST ea nee ra Tae 2 © Coa oar Peoria ree Ener (TERT neta So NRUN LEMUR aT TTET) Eom mena tae filidiele A.C.A, © Cititorli din Pint aecen eee neTaY eh Cincy or Gute eee a CORUM rere trons amet Seaver Tt ean Or te era iia Ol ae telex 10878 prstiy Sure rere tor ean eat rie CiT MAI MULTE PRODUSE APICOLE LA FONDUL DE STAT Pirterererevevereverenss]s 4 ,Pentra realizarea bunei aprovizioniiri cu produse agroalimentare, este necesar si se ¢ @ realizeze in intregime contract&rile si achizifiile de animale @ tale si animate.“ ¢ i lererorwrorevesaverosorere Potrivit _concepfiei__tovarasului NICOLAE CEAUSESCU, infaptuirea obiectivelor noii revolufii agrare tre- buie sa determine schimbiri revolu- fionare radicale in agricultur’, moder- nizarea acestei importante ramuri a economiei nafionale si sporirea simti toare a productiei agricole, si contri- buie Ia o mai bund aprovizionare a populafiei in raport cu prevederile programelor de autoaprovizionare lo- cale, si asigure o baz’ trainics de ma- teri prime pentru industria prelucr3- toare, precum si pentru satisfacerea altor cerinfe, Izvorul principal pentru asigurarea bunurilor de consum il con- stituie fondul de stat care se formeazi pe baza realizirii productiei agricole si predarii produselor in concordant& cu contractele incheiate. Dup& cum se stie, pe baza Hotiririi Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a fost. infiintat Ministerul Contractirii si Achizition’rii Produse- lor Agricole. Asa cum se precizeazi in Decretul Consiliului de Stat nr. 3/1988, acest minister este raspunzdtor unic pentru contractarea si achizitionarea la fondul centralizat al statului a pro- duselor agricole vegetale si a unor pro- duse animaliere din domeniul Iui de activitate, Pe lista acestor produse fi- gureazi si micrea si alte produse api- cole. Pentru contractarea si achizifiona- rea produselor apicole, ministerul res- pectiv a dat mandat Asociatiei Cres- NICOLAE CEAUSESCU Secretar general al Partidului Comunist Roman, Presedintele Republicii Socialiste Romania si produse agricole vege- sresoreserore: : c&torilor de Albine, sarcin&’ de mare rispundere de care trebuie si se achi- te in cele mai bune condifii, infelegin- du-se din cele prezentate pink acum, ca organizatia noastri nu poate si se achite de aceasti obligafie decit cu sprijinul tuturor stuparilor din patria noastra. In fiecare sector al economiei se manifesti hotirirea fermi de a ris- punde cu promptitudine sprijinului acordat de partid, cu noi si insemnate producti, Apicultorii trebuie si se angreneze organic gi ei in acest efort si prin activitatea lor, in care pasiunea se imbina cu interesele economice ale tari, si raspunda sarcinilor ce le re- vin, Deci, una din aceste sarcini 0 con- stituie si cresterca cantitatilor de pro- duse apicole la fondul’ centralizat al statului, Si mentionim si faptul ci proporfional cu cantitatea de produse apicole valorificate prin Asociatia Creseitorilor de Albine, contractantié beneficiazi de credite pe termen lung, de biostimulatori, scutiri de impozite, avansuri in bani, bazi meliferi si alte avantaje substantiale. Avindu-se in vedere acest cadru legal, multi apicul- tori au raspuns cu cinste inaltei_in- crederi pe care conducerea superioari de partid si de stat a acordat-o api- culturii, una dintre traditionalele in- deletniciri ale poporului nostru. Fie- care stupar constient, trebuie si inte- Jeagi, ci neindeplinirea angajamente- lor contractuale creeazd un gol in ba- 1 janja economicé a tari, cu atit mai mult cu cit produsele apicole sint as- tazi intens solicitate atit pe piata in- terna cit si la export. Comitetul executiv al Asociafiei Creseitorilor de Albine, pentru a asi- gura baza materiali bunei desfasurari a contractarilor si achizifiilor de pr duse apicole a Inat o serie de misuri practice. Astfel, au fost transmise din timp la filialele judejene si cercurile apicole ambalajele necesare (bidoane, butoaie). De asemenea, unele filiale au fost dotate cu mijloace de transport. La rindul lor, filialele A.C.A., cercu- tile apicole trebuie si desfigoare o adevarata campanie, in scopul intensi- fiedrii actiunii de contractare si achi- zifie, mobilizind masele largi de api- cultori la indeplinirea sarcinilor de plan. Trebuie sé spunem, insi, ca in unele judefe, problema contractirii si achizitiei produselor apicole pentru fondul de stat, nu a fost si nu este brivit’ cu intreaga raspundere. Canti- tifile de produse apicole contractate si achizitionate, sint mici fafa de posi bilitafile existente, iar unii apicultori manifest tendinta de a refine majori- tatea preduselor apicole pentru a le valorifica pe piata libera, pentru fon- dul de stat predind o cantitate infima sau deloc. Aceasta denota o slabi pr ocupare a filialelor respective, a acti vistilor voluntari si a personalului re- tribuit, in popularizarea avantajelor create de partid si de stat, acestea find date uitarii. LEGEA ESTE UNA PENTRU TOTI, PASAREA OBLIGA- TULOR NU SE INCADREAZA IN NICI O PREVEDERE LEGALA. Este sarcina si rolul tuturor filialelor judetene si al cercurilor apicole si realizeze contractarea si achizitionarea unor cit mai mari cantitéti de produse apicole de la apicultorii cu gospodirii personale, din care majoritatea, de alt- fel, sint membri ai organizatiei noas- tre, Indeplinirea acestei sarcini fun- damentale nu trebuie s se bazeze nu- mai pe atagamentul si calitatea de membru al organizatiei ci, in primul rind, pe modul in care activistii, dar 2 in special personalul retribuit al Aso- ciatiel, reusese s& creeze condifiile op- time pentru contractarea si, ulterior preluarea produselor apicole. Continuind permanent si finalizind indrumarea si sprijinul tehnic si mate- val acordat in procesul de productie i in domeniul valorificdrii, comitetéle filialelor judefene si ale cercurilor apicole, trebuie si ajute pe apicultorii cu gospodirii personale s4 contracieze produsele apicole prin A.C.A. pentru fondul de stat, nu numai pentru a beneficia de avantajele acordate con- tractanfilor, ci si pentru a rispunde cu cinste inerederii si permanentei griji acordate apiculturii gi apicultorilor din fara noastri de conducerea superioar’ de partid si de stat. Receptivitatea, competenta si solicitudinea cu care apicultorii sint si trebuie si fie intim- pinafi in toate cereurile apicole si fi- lialele judetene A.C.A., trebuie, de asemenea, si contribuie la majorarea numiirului color care-si valorifieA pro- ductia apicola. prin contractarea si achizitionarea ei la fondul de stat prin organizatia noastr3. O contributie deo- obit in aceasta actiune pot avea con- ile populare, carora, filialele noastre judefene trebuie si Ie solicite sprijinul, in sensul indicatiilor primite de la Co- mitetul executiv al A.C.A. Imprimind intregii noastre activititi un stil de muncé eficient, implicindu-se strins cu productia apicoli, dovedind rispundere gi disciplind in indeplinirea importantelor sarcini trasate de con- ducerea de partid si de stat, personal de tovarisul NICOLAE CEAUSESCU, filialele A.C.A, judetene pot si contri- buie din plin Ja valorificarea tot mai completa a resurselor apicole, la re zarea fondului central al statului la nivelul stabilit. Este 0 datorie de onoa- re pe care apicultorii nostri trebuie s-o indeplineasc’ exemplar pentru a fi astfel la indlfimea increderii acor- date. Larga participare si contribufie a tuturor apicultorilor din fara noas- tri Ja realizarea fondului de stat, tre- buie si se ridice in acest an la noi perspectivelor create apiculturii. In centrul preocupirilor activului voluntar si a personalului retribuit de la toate nivelele organizatorice ale Asociatiei Creseitorilor de Albine din fara noastra, se situeazi si trebuie si se situeze, in acelasi timp, sarcina asi- gurdrii cadrului si conditiilor materiale necesare si corespunziitoare indeplini- rii_ in anul 1988 a prevederilor Pro- gramului de dezvoltare a apiculturii si de preluare de produse apicole pentru fondul centralizat al statului. Campania de contractare a produse- lor_apicole din producfia anului 1989, trebuie si cuprind’, insd cu aceeasi intensitate si ritm, toate filialele jude- jene, popularizarea acestei importante actiuni, de care sint conditionate si succesele anului vitor. Acordind aceeasi important si con- stanfai rolului toamnei in inventarierea realizirilor pe anul 1988, trebuie si se retina ci acest anotimp este si peri- oada determinant’ in contractarea produselor apicole pentru anul 1989. Imbinarea armonioasi si échitabila a intereselor apicultorilor cu asigurarea condifiilor pentru realizarea fondului de stat, obliga’ si trebuie si determine, mobilizarea intregului potential al Asociatiei Crescitorilor de Albine pén- tru a cuprinde prin realizirile acestui trimestru — cantitativ, calitativ si sor- timental — planul de contractare, la nivelul indicatorilor din Programul de dezvoltare a apiculturii. Pentru obfinerea unor producti apicole sporite, care si satisfack ne- voile personale ale apicultorilor si pre- darea la fondul de stat a cantitatilor previizute prin plan, hirnicia si pasiu- nea stuparilor trebuie si fie dublate de cunoasterea tuturor elementelor teh- nologice care concuré la realizarea unor producti mari gi deci la posibi- litatea de a preda la fondul de stat produse cit mai multe. S& nu uitlim c& ridicarea continu’ a productivititii stupinei nu poate fi 1é- sati pe seama a ceea ce s-a mostenit. Astizi, cind noul isi face simfiti pre- zenta, in toate ramurile economiei na- fionale si apicultorii trebuie si actio- neze pentru introducerea lui in prac- tica de zi cu zi, tinind seama de tofi factorii care concur’ la ridicarca substantial a productiei apicole. De aceea, pentru a fi Ia inalfimea exigentelor actuale, este necesar si nu se precupeteasci nici un efort, si se faci totul pentru ca in timpul care a mai rimas pint la incheierea anului de plan si se respecte angajamentele Iuate, si se predea la fondul centrali- zat al statului cit mai multe produse apicole. ing. Ton RECEANU Vicepresedinte al Asociafiei Crescaitorllor de Albine PLANTELE DECORATIVE CU INFLORIRE TIRZIE—INSEMNATE SURSE DE POLEN $I NECTAR Dr. ing. lon CIRNU: Plantele decorative erbacce si arbo pareuri, alel, gradint publice st spafit verzi, cit si in incintele si gridinitele gospo- direséé, contrébuind la crearea unui mediu’ ambtant relaxant si agreabil. Tnflorirea plantelor decorative, care sint totodatd sé recunoscute ca plante melifere, se succede din luna martie pind in octombrie-notembrie, asigurind pe o lungt perioadt de timp, insemnate cantitipi de nectar sé polen pentru intrefinerea $i dezvoitarea familiilor de albine. Dintre acestea, deosebit de valoroase pentru apicultura sint plantcle deco- rative cu inflorire tirzie, care asigura culesurt de nectar si polen, intr-o perioada cind flora meliferd devine tot mai rard. Din cadrul acestet grupe de plante me- lfere, vom trata in mod succint, specitle cele mai atractive si cu o largit raspin- dire, ‘atit in zonele urbane, cit si in cele rurale, De asemenca lanele decorative ente sint foarte rispindite, atit in melifere, care prezintd 0 inflorire tirzie si de lungtt duratd. RPRAPP LP OPI LI LILI LL Daliilé sau gherghinele (Dahlia sp.) sint plante erbacee, perene, rareori anuale, originare din’ Mexic. Fac parte din familia Compositae. Se cultiva ca plante ornamentale prin parcuri, grai- dini, peluze etc, fiind deosebit de atractive si sclipitoare. Mai frecvent se intilnese la noi in tara, dou’ speci de dalii : Dahlia variabilis Desf. de talie inal- tA si Dablia cocinea Cav. de talie p' tic’, precum gi o serie de hibrizi si varietati. Cele mai valoroase pentru apicultur& sint varietatile de talie pi- tic’ cu inflorescente simple, multi- colore, caracterizate printr-un poten- tial nectaro-polenifer superior. Daliile pitice sau dalioarele infloresc abundent din iunie pind in octombrie- noiembrie, la céderea brumelor si sint cercetate intens de albine pe intreaga perioadi de inflorire pentru polen gi nectar. Cantitatea de nectar variazA intre 0,026 si 0,048 mg/floare, iar pro- ductia de miere a fost evaluatd la 15— 20 kg/hectar. Mentionam pentru ama- tori, ci dalioarele se fnmulfesc cu usurinté prin seminte si tuberculi. Sinziana de gradin& (Solidago canu- densis L.) este o plant erbacee, pere- na din familia Compositie. Se cultivA frecvent in parcuri, spa- fii verzi si gridini, ca o specie deco- 4 Renner rativa deosebiti, avind un port fru- mos, fnalt si cu inflorescente hogate, galben-aurii, foarte atractive pentru albine. Sinziana de gradina infloreste in lunile august—noiembrie, asigurind un cules de polen si nectar pina, la c&derea brumelor. Florile mici, strai- lucitoare sint cercetate intens mai ales in timpul prinzului, cind temperatura devine favorabilé unei bune secretii de nectar. Sinziana de gridind desi originara din Canada, datorita rusti- cit&tii sale s-a raspindit treptat in toatd fara, atit ca planta cultivaté cit si ca specie subspontand., Astfel se in- tilneste frecvent mai ales de-a lungul vailor si piraielor, prin zAvoaie, pa- duri de lunc& si taieturi de p&dure. Sinziana de grddind se inmulteste prin seminte si prin desfacerea tufei. Mentiondm ca, pe lingi S. canaden~ sis se cultivé ca planté de ornament si specia S. serotina Ait., care este de asemenea gi melifera. Ca si specia pre- cedenta s-a salbaticit in multe regiuni, dar se deosebeste de aceasta deoarece prezinta inflorescente mai mici. Mararite sau japoneze (Cosmos bi- pinatus Cav.) sint plante erbacee, anu- ale, originare din Mexic. Fac parte din familia Compositae. Mararitele sint plante rustice si se preteaza a fi cultivate in orice conditii pedoclimatice. Se dezvolta bine si in- floresc bogat chiar si pe soluri sirace, dar expuse la soare. Inflorese din iulie pind toamna tirziu, la ciderea brume- lor. Florile de culoare alba, roza, rosie, violet etc. secret’ nectar din abun- denta gi sint intens cercetate de albine. Se inmultesc ugor prin seminte, semé- nate in rdsadnite sau direct la locul definitiv. Creasta cocosului (Celosia sp.) este o plant erbacee anual, originara din India. Face parte din familia Amaran- thaceae (fig. 1). Se cultiva freevent ca planti ornamentali, find deosebit de apreciata, atit pentru bogiijia si frumu- sefea florilor sale, cit si pentru durata lunga de inflorire (julie—octombrie). Fig. 1. Flori de celosia Celosia cuprinde un numar mare de specii, din care mai raspindité la noi in cultura: C. cristata si C. pyrami- dalis. Ambele speci sint deosebit de decorative, prin florile lor de culori vii, strlucitoare, rogii, roze, gal- bene, galbene-argintii, portocalii etc., ceea ce atrage de la mari distante in- sectele polenizatoare si in special al- binele. Din cercetirile efectuate, in_cadrul colectiei de plante melifere a Institu- tului de cercetare si productie pentru apicultura a rezultat c& aceste specii se caracterizeazi printr-un mare po- tential nectarifer, variind intre 0,23— 0,33 mg/floare. Intensitatea de vizitare a florilor de citre albine se mentine sustinutA de la inceputul infloririi (iu- lie) pind in octombrie la ciderea bru- melor. Datorita potentialului nectarifer superior si avantajelor multiple ca planta decorativa, creasta cocogului se recomanda a fi inmulfiti si raspindita in toate grédinile de la orase gi sate, spatii verzi etc. Se inmulfeste cu ugu- rinta prin seminte. Steluta de toamna (Aster amellus L.) este o planta erbacee, perend, origina- ra din Buropa, care se cultiva freevent in grddini, parcuri si rabaturi pentru decor (fig. 2). De asemenea la noi Ws Z It. y SA S Dans “ yi Q) A Fig. 2, Flori de Aster cregte i forma spontani, mai ales pe coaste insorite, locuri stincoase, tufi- suri, la margine de p&duri etc. Face parte din familia (Compositae). Steluta infloreste, egalonat din julie pind in octombrie. Florile albastre-violacee, uneori rosii sau albicioase sint intens vizitate de albine pentru nectar si polen, Cantitatea de nectar este in medie de 0,064 mg/floare, iar produc- tia de miere oscileazi intre 60 gi 120 kg/hectar. Filimica sau galbeneaua (Calendula officinalis L,) este planta erbacee, 5 anual, rar bienald, care se cultiva in toaté tara, ca plant medicinal si pentru decor (fig. 3). Gilbenelele sint plante putin pretentioase la conditiile de sol si umiditate, ceea ce face si aiba o larga r&spindire la orase si sate, find totodat& apreciate si ca plante melifere. Fac parte din familia Com- positae. Fig. 3. Flori de Calendula (galbenele) GAlbenelele inflorese din iunie pind fn octombrie furnizind pe o lunga pe- rioada de timp nectar si polen pentru intretinerea familiilor de albine. Flo- rile galbene-aurii sint intens vizitate de albine in tot cursul zilei, fiind deo- sebit de atractive. Circiumireasa (Zinnia elegans Jacq). este o planta erbacee, anual, originara din Mexic. Face parte din familia Compositae. Circiumaresele, avind flori multicolore, de un deosebit efect deco- rativ sint frecvent cultivate la orase si-sate. Infloresc bogat din iulie pind in octombrie asigurind in zilele inso- rite de toamna alituri de celelalte spe- cli tirzii insemnate culesuri de nectar si polen pentru intretinerea si dezvol- tarea familiilor de albine. Circiumire- sele sint plante putin pretentioase la conditiile pedoclimatice si se inmul- fesc ugor prin seminte. Craita sau visdoaga (Tagetes sp.) este o plante erbacee, anual cultivata pentru decor precum’ si ca planta me- dicinal si melifera. Putin pretentioas’ 6 fata de clim& si sol, s-a raspindit mult in toat& fara find nelipsita din gradini si straturile cu flori, atit la orase cit si la sate, Face parte din familia Compositae, Craitele infloresc incepind din iunie pind in octombrie, cu flori odorante, galbene-portocalii sau. brune-catifelate, intens vizitate de albine pentru nectar si polen. Nalba de gradin& (Althea rosea Cav.). este o plant erbacee, perend, din fa- milia Malvaceae. Se cultiva frecvent prin grddini gi peluze, ca planta deco- rativa, medicinal si melifera (fig. 4). Nalba de gradin& infloreste din iu- nie pin’ in septembrie—octombrie si furnizeazi un cules de nectar si polen, Fig. 4. Flori de Althea (nalba) indeosebi spre sfirgitul verii. Produc- tia de miere a fost evaluaté la 30—50 kg/hectar. Pe ling& plantele decorative, erba- cee, anuale si perene, cu inflorire tir- zie, trebuie si amintim gi cei 2 arbusti agititori (liane) nectaro-poleniferi, cu inflorire tirzie si anume: iedera si haina miresii, (continuare in pag. 29) Pe agenda priorititilor fiecirei stupine <£.agenda priorltatilor fierirel “stupine MASURI SANITAR—VETERINARE PRIVIND PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR ALBINELOR IN PERIOADA DE TOAMNA Dr. Mircea MARIN Sef de laborator la Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura Anotimpul de toamna este eografica unde ne aflim, albine. epuizare. Exist si cauza intoxicatii Din punct de vedere al sénatatii albinelor, in sezonul de toamna sint necesare si obli- gatorii unele mésuri sanitar veterinare si tehnologice care si asigure _indemnitatea clinica, igiena, condifiile de fntretinere si microclimat pentru iernare, Conditti de intrefinere, igiend si microclimat — Stupinele vor fi amplasate pentru ier- nare pe Vette insorite, ferite de umiditate, vinturi puternice si inzdpeziri. Nu trebuie s se uile cd amplasarea corecté a. stupi- nelor si dispunerea corespunzitoare pe va- tré a ‘stupilor asigurd conditiile realizarii zborurilor de curdtire ori de cite ori sint situafii favorabile, ceea ce este esential pentru traversarea firé pierderi de albinc a perioadei de iarna. — Restringerea prin diafragme a spatiilor bine ccupate de albine si impachetarea ra- fionalé pentru a se asigura ventilatia cores- punzatoare si combaterea excesului de umi- ditate si a mucegairii fagurilor si peretilor stupilor. Albinele constituite in familii cu populatii normale nu mor de frig in tim- pul iernii ci sint grav afectate de exces de umiditate si mucegdire. SA se evite utiilzarea la impachetare a materialelor impermeabile. — Fagurii, vechi, deformati, cu larve si albine moarte, neeclozionate, ‘patati se eli- mina din stupi. familiflor in sezonul de iarni, deosebit de aspru in majoritatea anilor, in. zona In. mod normal in sezonul de toamni, prin | favea ci, prin uzuri si imbatrinire, populaia fam | diverse grade de variatie, pina Ja jumatate. | Diminuarea numarului albinelor poate fi si mai accentuata prin uzura pro- i In_stupinele in care s-a practicat extragerea aproape completa a rezervelor ‘de hran natural si apoi se procedeazd Ia completarea rezervelor de jarni cu sirop de zahiir, un numar mare de albine suferi un proces avansat de uzuri si |) ituatii frecvente cind diminuarea populati pentru albine hotiritor privind supravietuirea lor sau a focarelor de viroze. au chiar sié- lor de albine se reduce, ew dusii Ia culesul de fioarea-soarelui si cind dup3 aceea nu se fac interventii de stimulare in golurie de cules de intretinere pentru a realiza general tinere de se accentueazi si din — Proviziile de iarnd, salubritatea, calita- a si aceesibilitatea lor pentru ghemul de iernare sint esenjiale in sezonul de iarnt: pentru sanétatea albinelor. Inca 0 data accentuam ca albinele sint in- secte inalt specializate pentru a se hrini cu nectarul $1 polenul florilor, In hrana de jarna a albinelor trebule si predomine m rea de cea mai bund calitate si sa exist © cantitate suficient’ de pastura (de re- suli doi faguri). Completarea rezervelor de hrana in fami- Ville la care s-a neglijat asigurarea hranci naturale se face timpuriu pentru ca. siropul pul de zahiir s& poata fi prelucrat de ¢i- tre albine si capacit, evitindu-se astfol fer mentatille acestula, fermentatii fatale albi- nelor. — In hrana de completare si mai ales de stimulare recomanddm introducerea_pre- paratului Protofil, efte 17—20 ml la litrul de sirop si in lipsa acestuia prepararea si- ropului eu infuzii fierbere numai 5 minute, dupa care vasul se ia de pe sursa de cal- durd si plantele se asi 30 de minute in apa in care au fiert) din plante medicinale (su- natoare, coada soricelului, musetel, mentd) cite 20'g amestec de plante uscate 1a litra de apa. — Atragem atentia ci in vara si toamna acestui an, aproape la sear& nationald, in 7 coroanele fagurilor si in fagurii cu rezerve existé o mare cantitate de miere de mand, Aceasté situatie aproape generalizata pe mari zone geografice, unde albincle nu sint obignuite si ierneze cu o cantitate mare de miere de mané, creeazd posibilitatea unor mari pierderi de albine in timpul iernii Este necesar sd se indeparteze din provi ziile de iernare, cit se poate mai mult, mie- rea de mana gi si fie Inlocuita cu miére de bund calitate sau siropuri din miere si za- har administrate din timp, Familiile de albine ramase din nestiin}a, neglijenté sau imposibilitate de Inlocuire a mierli de mana vor fi ajutate in timpul, iernii cu paste din miere, zahar de bund calitate si protofil f4ré adaosuri ‘de fainuri si drojdii. Familiile de albine care au fost afectate de intoxieatii (extrem de multe) cu pesti- cide poseda in rezervele lor de miere 91 pas- turd cantitati variabbile de pesticide. $i a- cestora li se aplicd masurile de mai sus, Ja iernat familii slabe. Acestea se unificd — Ca o reguld generald nu se introduc intre ele, altfel pot muri toate in timpul iernii. Unificarea familiilor slabe pentru sec- torul de stat si cooperatist trebuie si fie re- glementata si oficializatdi pentru a evita pier- derile din timpul iernii. MASURI SPECIALE SANITAR- VETERINARE — se efectueazd controlul obligatoriu de toamna privind starea de simitate a albi- nelor de catre medicii veterinari de cir- cumscriptii si cei din unitatile sectorului de stat posesoare de albine, ajutati de echi- pele de apicultori ale cercurilor teritoriale. In aceasta actiune se vor urméri: — starea de igiend a familiilor de albine sia vetrelor de stupind ; — starea de sindtate privind existenta virozelor, bacteriozelor, micozelor, protoz ozelor si parazitozelor, precum gi starea pre- zenta si antecedentele din anul 1988 cu pri- vire la intoxicatii ; — misuri terapeutice ; —aplicarea dezinfectiilor curente si de necesitate ; = prevenirea atacului ddundtorilor, In situatia in care au fost diagnosticate, clinic sau prin examenul de Iaborator, fo- eare de matadii se aplicii urmatoarea con- duitt terapeutiex : VIROZE Si_eu_aceast’ ocazie mentionim ci Ia scaré european’ evolueazi sapte viroze la albine (paralizia acut&, paralizia cronica, viroza botcilor negre, ‘viroza albinelor de Egipt, viroza X, viroza filamentoasi si pu- ietul in sac). 8 Semnele clinice in virozele ce evoluea: Ja nol sint urmitoarele: faguri cu puiet seminat (aspect pestrit) datoriti indeparta- vii larvelor si nimfelor moarte, zone cu nimfe moarte sub capace (atenjie la pre- zenta larvelor de giselnifé fn mijlocul fa- gurelui pentru a elimina aceast\ cauzi), al- bine malformate (cu cioturi de aripi ,altele de dimensiuni mai mici, albine proaspat eclozionate cu exudat coagulat pe supra- fata lor, albine ce ruleazi la sol fara a se putea ridica tn zbor, albine adulte innegri- te (@ se face diagnostic diferential cu into- xica{ia), albine paralizate, diminuarea in a- fara limitelor normalului a populayiei din stupi. Virozele la albine nu au, pe plan mondial, medicatie dar pot fi combatute printr-un complex de masuri, reusindu-se, in majo- ritatea cazurilor, instalarea stiri de pre- munifie (rezistenta organismului in prezen- fa germenilor infectiosi) sau chiar indem- nitate, Complexul de misuri consté din: — mirirea gradului de rezistent& a’ albi- nelor prin hriniri de stimulare cu adaos de protofil, 20 ml Ja litrul de sirop ; —Indepirtarea fagurilor grav afectati ; = tratamentul, de la primele semne, ‘a celorlalte maladii cunoseute ; — combaterea infectiilor secundare ce se dezvolti pe fondul virotic, infectii provo- cate de bacterii Gram pozitive sau Gram negative, spiroplasme, rickettsii, micete si protozooze, mai ales’ Nosema apis, Infecfiile secundare produse de bacterii, rickettsii, spiroplasme pot fi prevenite sau combatute cu oxitetracicling, antibioticl eu spectrul cel mai larg si eu toxicitate redusa la dozele recomandate. Oxitetracielina, In perioada de toamna se foloseste in cantitate de 0,5 g la litrul de sirop, administrat efte 250-500 ml (in funetie de puterea familiel) 4 administrari Ja interval de 4—5 zile, apoi la interval de 7 zile inci 2—3 administrari. La_siropul cu oxitetraciclin’ se adaugi Protofil 17—20 ml pentru combaterea protozoozelor ; — dacti apar semne de ascosteroz’ (puiet varos) se foloseste medicamentul Micocidin, prin pudrare clle 80—100 g, 4—5 tratamente, primele dou la interval de 4 zile, ultimele la 5—7 zile, Micocidinul este si\ un bun stimulator al dezvoltiirii familiilor de al- bine. In stupinele in care au evoluat viroze este obligatorie dezinfectia utilajului, fa- gurilor de rezerva si a vetrei stupinei. BACTERIOZE Mentionim c& bolile bacteriene principa- le loca americana si loca enroepani au de- venit maladii care mai pot fi intilnite in foarte rare focare si numai in stupine in care lipsa total de igiend caracterizeazi pe apicultor. In cazul descoperirii gi corfirmarii_vreu- nui focar se aplic’ medicafia cu unul din urmitoarele medicamente: oxitetraciclina, locamicin, streptomicind (aceasta numai in loca europeana), sulfatiazol (numai in loca americana), negamicin, eritromicina. Oxitetracielina ((teramicina). Con- centratia este de 0,5—0,75 g la litrul de si- xop, cite 250—600 ml, in functie de puterea familiei si‘ gravitatea boli, 4—5 adminis- irari la interval de 4—8 zile. Locamicin (are la bad tot oxitetra- ciclina). Se fac pudrari printre rame, peste larve si albine. Doza este de 80—100 g. ‘Tratamentul se repeti de 3 ori la interval de 3 zile si apoi de dowd ori la 5—7 zile. Streptomicina — 05 g la litrul de ‘sirop. Se administreaz{ cite 100 ml pentru © rama ocupaté de albine. Tratamentul se repeta la interval de 5 zile, minimum cinci administrari, Sulfatiazol, solutie 20%, Se utilizeazd 1 g substanta activi (5 ml) la litrul de si- rop. Se administreaz& cite 250—500 ml de 3-5 ori la interval de 5—7 zile. Negamicin. Se utilizeaz’ cite 048 Ja litrul de sirop, cite 250 ml pentru o fa- milie de albine, de doua ori la interval de 3 zile, apoi incé de 3 ori la interval de 7 zile. Eritromicina, Se folosese 0,3 g lali- trul de sirop ,cite 250—400 ml pentru o fa- milie de albine, de dowd ori la interval de 3 zile si inc& de trei ori la interval de 7 zile. In caz de paratifoza, septitemie sau s replasmotd se foloseste’ tratamentul cu oxi- tetracicilna. ‘La aparitia unei boli bacteriene se tra- teazi obligatoriu toate familiile de albine din stupind. MICOZE Maladii cu un mare grad de contagiozi- tate, care in multe {ari consttiuie o gravé problema. Prin -utilizarea valorosului_ pre- parat romanese Micocidin, micozele la noi sint bine stépinite. Micoza principald a al- binelor este Ascosferoza (puietul véros): Micocidin. In functie de marimea fa- miliei de albine si intensitatea infectiei, se administreazi cite 80—100 g preparat, prin imprdstiere printre rame peste larve si al- bine. Tratamentul se repeti de 3—5 ori. Primele dowd tratamente se fac la interval de 3-4 zile, ultimele la 7 zile. Dac se depisteazd familii cu forma avan- saté de boald, acestora li se administreazd concomitent pudrarea si sirop de micocidin (1 kg micocodin la 1 litra de ap’), cite 250 ml. In cazul eind concomitent cu ascosferoza exist si semne de loca, la 1 kg micocidin se adaugé 25g oxitetraciclina si se fac tra- tamentele conform indicafiilor pentru asco- sferoza. In combaterea micozelor pe ling’ trata- mente, igiena si dezinfectia sint obligatorii PROTOZOOZE Maladii conditionate de intemperii, hrand necorespunzitoare si_mizerie, Nosemoza este prineipala protozoozi raspinditi la scar& mondial. Datorité atenfiei ce s-a acordat la noi in fara procentul de familii bolnave este foarte mic si maladia ,acolo unde exis- ta, a luat forma cronic& familiile de albine fiind clinic sinétoase. Forme acute apar in sezonul de primavard. Protofil Forma medicamentoasi_lichi- da in flacoane a 1 kg. Prin substantele ex- trase din plante, vitaminele si microele- mentele ce le confine, impiedicé in mare ma- sur, Tealizarea ciclului evolutiv al Nosemei apis, inhib’ flora patogena intestinalé si stimuleazA secretia enzimelor digestive a al- binelor si larvelor. Se administreazi in sirop 17-20 ml la litru si in pasti 34 ml la kg. Cantitatea de protofil ce se administreaz’ toamna unei familii de albine este de 50— 80 ml, in functie de mérimea si starea ei. Pentru sezonul de toamna administrarea se face in siropul de completare a rezervelor sau in cel destinat hrdnirilor de stimulare si intretinere mai tirzii. Mentionim cA pro- tofilul se va administrra numai familiilor ce au suferit in primavara de nosemozi, ce- lor cu maladii virotice sait intoxicate. PARAZITOZE Varrooza (produsi de Varroa Jacobsoni). Maladia are caracter panzootic la albine si se combate anual pentru a realiza un par- zitism eft mai redus al familiilor de al- bine. Cu mijloacele actuale si in condi- fille in care se practic’ apicultura, mala- dia nu poate fi eradicati nicdieri in lume, dar poate fi combituta cu mult succes, asa cum s-a realizat in fara noastra fncd din anul 1975. Varachet — are la bazi substanta a- mitraz si se utilizeazi sub form’ de fumi- eatii. In cutia preparatului exist instructiuni de folosire detaliate precum si modul de pistrare si manipulare. Mentionim ci tratamentele de toamn’ au cea mai inalti efiicacitate efectuindu-se in condifiile in care nu mai exist puiet ci- pacit in stup. Ultimele urme de puict ci- 9 pacit pastreaz parazitii, care dupa eclozio- narea albinelor rémin in stup si vor per- petua specia odati cu prima generatie de albine din primavara. Aceste rimésite de puiet se indeparteazi prin distrugeré cu cufitul sau furculita apicol’ si se scutura impreund cu parazitii intr-un vas. In stu- pinele mari, dacd totusi printr-o anomalie termica puietul tirziu este semnificativ can- titativ, acele rame_ cu albine insotitoare pot fi introduse in corpuri de stup mai departe de stuping, hrénite si dup& eclozionare to- talé tratate de 2—3 ori prin fumgatii cu varachet, urmind si se unifice cu una sau dowd familii mai slabe. —_Numéarul de tratamente de toamna este de. 3, cu condifia ca ultimele dowd si se fac& fara puiet capicit. Tratamentele se fac, de regulé, In functie de zona si vreme, intre 15 septembrie si 30 octombrie. — Nu supradozati! Depasirea dozei con- duce la intoxicarea albinelor. — Respectati modul de manipulare si pis- trare a substantei care este otravitoare ! —Tratamentele cu varachet corect efec- tuate sint de maxima eficacitate. Aplica- rea lor este obligatorie in toate stupinele indiferent cui apartin. Nu se pot admite pagube produse de aceasté maladie care este tratabil, realizindu-se un grad nesemnifi- cativ de parazitism. Mentiune. Desi acarapioza, maladie para~ zitari produsa de acarianul Acarapis woodi, nua fost ined diagnosticati pe teritoriul farli noastre, nu este exclus si fi aparut In vreo zona de granita sau si apar& in vi- itorul apropiat. Toate probele de albine vii sau moarte si nealterate sosite la laboratoare vor fi supuse si examenului prin microscopie con- form metodelor de analizi indicate de In- stitutul de Cercetare si Productie pentru A- picultura si L.C.S.V.D. (Laboratorul Central Sanitar Veterinar de Diagnosticare). Toate laboratoarele veterinare de diag- nostic vor face’ recoltari de albine din mai multe stupine, de la familii slabe, care nu s-au putut dezvolta din cauze neprecizate si vor efectua examenele pentru acarapiozi. Orice suspiciune sau diagnostic pozitiv se impune a fi confirmat de laboratorul de pa- tologie apicolé din LCP.A. si L.CS.V.D. INTOXICATII — Toate stupinele care au suferit intox catli cu pesticide fn timpul anului vor fi atent supravegheate intrucit in oragnismul albinelor ,in rezervele de hrand si faguri exist’ pesticide care vor provoca in conti- nuare in sezonul de iarnd intoxicatia cro- nied. — Acestor familii de albine li se vor face stimuldri de toamna si completarea rezer- velor adaugind protofil si vitamina C. 100 mg la litrul de sirop. De asemenea vor be- neficia de paste formate din miere, zahar, protofil si vitamina C, 200 mg la kg, in- cepind et luna februarie. Intoxicatiile acute si cronice reprezinté pentru cresterea abinelor cea mai grava problema ce nu se rezolvi cu medicamente. DAUNATORIL In acest sezon daunatorli pot fi socotiti soarecii si viespiile. Pentru soareci se vor atiliza gratifle de urdinis, pentru viespi dis- trugerea cuiburilor si sticle cu'lichide atr tive drept capcane, Problema importanta este pdstrarea fagu- rilor goi_de rezerva privind atacul gisel nitelor. Prevenirea si combaterea atacului se face cu acid acetic glacial 2 ml la litru volum, fntr-un vas deasupra ramelor sau fumigatii cu sulf 50 g la m9, Tratame tele se repeté’o dati sau de doua ori pina la venirea frigului — Personalul sanitar va impune dezin- fectii de utilaj, faguri de rezerva si vetre de stupina acolo unde in timpul anului av existat focare de boli contagioase. Materiale dezinfectante : — soda de rufe (carbonat de sodiu), si lutie 5% (50 # la litrul de apa fierbinte) ; — soda causticd (hidroxid de sodiu), So” lnfie 4% (40 g la litrul de apa); — stipun de rufe. Solutie 1% (10 g la l- trul de apa) ; — formot (140 ml la litrul de apa); —cloramina B. Solujie 0,5—1% (10-20 comprimate la litru de apa) ; — acid acetic glacial, Vaporizare direct pentru faguri goi ; 5 var nestins (oxid de calciu), 0,5 kg la m? suprafata de vatra. Realizarea acestor mésurl, pe ling altele proprii metodelor de erestere si intretinere aplicate in sezonul de toamn& pot conferi garantia unei bune ierndri a fami albine — Pentru explicatit detatiate se vor con- sultq urméitoarele materiale bibliografice : —Brosura — Masuri sanitar veterinare 4m _stupine, Redactia publicafillor’ apieole, — Combaterea varroozei varachet, revista ,Apicultura nr. 6/1987 — Virozele-probleme noi privind siniita- tea albinelor, revista ,Apicultura in Roma- nia* nr. 9/1987. — Virozele. Paralizia cronic’, revista ,Api- cultura fn Romania nr. 11/1987. Actiuni privind siniitatea albinelor, revista ,Apicultura In Rom4nia* nr. 8/1987. — Misuri privind prevenirea si combate- rea bolilor in stupine in perioada de pri- | mivara, revista ,Apicultura in Romania nr. 3/1988. cu preparatut in Romania“ SECTORUL APICOL AL C.A.P. OLANESTI — LA INALTIME Emil TOMOAICA Vizitind stupina C.AP. Olanesti, judeful Vilcea constafi cu placere cum competenta profesionald s-a imbinat fericit cu atitudi- nea responsabilaé fafa de proprietatea ob- steascé, cu abnegatia si daruirea pentru frumoasa ‘meserie de apicultor. Puzderia de albine care coboari si urcd parca pe razele jucduse ale soarelui si frea- matul neintrerupt de ‘pe la urdinigurile lar gite ale stupilor atesté o activitate intens a unor familii puternice. Mergind printre stupi, Tudor Nicolae, presedinetle C.AP. Olanesti, tsi reaminteste cu nostalgie de anul 1966 cind, prin achi- zifionarea a 40 de stupi, s-a format secto- rul apicol al cooperativei Ani de muncd si de satisfactii culminind cu productia record realizaté in anul 1976 cind de la cele 420 de familii de albine existente la acea datd, s-au obfinut peste 12 000kg de miere ceea ce a insemnat locul I pe {ard in competifia cu celelalte unitati de profil, Astazi, sectorul apicol condus de ini- mosul apicultor Victor Cirje, numara 4 stu- pine cu un efectiv de 500 familii de albine care, ca nigte cetdti medievale sint ras- pindite pe ‘intinsele livezi si pfguni ale cooperativei asigurind prin ‘polenizare si zborurile neobosite ale albinelor producti sporite cantitativ si calitativ de fructe, le- gume si seminte si bineinteles de miere si alte produse apicole. Contabil ef al cooperativei, Rada Tolea, arata cu mindrie ca, in cincinalul care a trecut productia de miere realizaté a fost de 45000 kg, depasind cu peste 16000 kg prevederile de plan, iar in actuaiul cinci- nal cu toate vicisitudinile naturii cu care s-a confruntat sectorul apicol in ultimii ani, s-au realizat pind la 30 junie 1988 peste 24000 kg miere, ceea ce tnseamna practic jumatate din prevederile de plan pind in ‘anul 1990. Analizind eficienta economicd a sectorului apicol impreun& cu inginera Maria Oprescu, sefa fermel zootehnice, constatém din evi- denja contabild analiticd finuté la zi de Marinela Zdircea — economista fermei, ca in anul 1987, cu toate cd planul de venituri s-a realizat ‘in procent de 62,75% totusi la nivelul sectorului apicol ‘s-au- objinut 61000 lei beneficii pe seama bunei gospo- dariri a resurselor si a reducerii cheitui lilor de productie "(61,84%) in raport cu cheltuielile planificate, precum si pe seama depésirii prevederilor de plan la unele pro- duse ‘ale stupului (ceard, polen si propolis). Perspectivele pentru anul acesta sint in- curajatoare deoarece dupa culesul la salcim, planul de venituri se realizeazA in proportie de 60% la nivelul unui procent similar de realizare a cheltuielilor. Valorifiparea productiei_realizate se face in special prin filiala A.C.A, Vilcea, secte- rul apicol al C.AP.-ului fiind si anul acesta ca si in ceilalfi ani pe primul loc in ca- drul judetului in ceea ce priveste canti- tatea de miere predatd la fondul de stat. Eficienja sectorului apicol igi géseste jus- tificarea in primul rind prin competenja profesionalé a sefului de sector si a celor- lalji trei apicultori: Adumitru Circeag, Gheorghe Iordache si Stefan Chisoiu, toti calificafi prin liceu) eu profil apicol din Baneasa sau prin cursurile profesionale organizate pe Ing& acest liceu i, in al doilea ‘rind, prin spiritul gospodarese prin Inaltul profesionalism cu care acestia lu- ereazi in stupind efectuind la timp gi de calitate toate lucrarile fluxwlui tehnologic, reducind totodati consumurile specifice 1a biostimulatori, medicamente gi alte asemenca materiale necesare. In incheierea vizitel, apicultorul Victor Cirje, imi declara cA qin acest an, chiar daca culesul la saletm a fost partial calamétat totusi vom realiza productia de mtere plani- ficaté si respectiv. veniturile planificate. Colectivul nostru este hotdrit st obfina can- Htlitt sporite de ceart, propolis st cit mai multe familit de albine not cu care se com- penseze eventualele cantittfi de miere ne- realizate", Desigur, aceste afirmatii nu vor ramine neacoperite prin fapte deoarece acolo unde munca sustinuti se imbind cu pasiune si competenté este imposibil si nu apard gi satisfactia rezultatelor, Rezultate ale cercetarii stiintifico CERCETAREA REZIDUURILOR DE ANTIBIOTICE $1 A INHIBITORILOR NESPECIFICI DIN MIERE Dr. Elena TATU Mierea prin compozitia ei constituie un aliment natural cu mare valoare nutritiva si biologic’. Din punct de vedere constitu- fional se caracterizeaza printr-o bogitie de elemente care-i confer proprietii{i de im- portan{a deosebita, Printre aceste elemente, demna de remareat este prezenta principiilor antimicrobieni cu actiune bacteriostatica si bactericidd, S-a stabilit variafia activitatli inhibitorii Jn raport cu sorturile de miere. Pornind de la aceste considerente, preeum si de la faptul ci uni beneficiari externi cer ca acesti principi inhibitori sé fie pre- zenti in miere in anumite limite (zonele de Inhibitie a cresterii_ microorganismelor sa nu depaseascé 12 mm), in lucrarea de fa{a ne-am_ propus sA_cercetam atit confinutul in reziduuri antibiotice din grupele: peni- cilina, streptomicind, tetraciclind, cit si continutul in substante inhibitorii nespeci- fice proprii, din mierea roméneasca. Decelarea’ antibioticelor si a substantelor inhibitorii nespecifice s-a efectuat dupa me- todele prevdzute in ,Microbiology labora- tory quidbook Aphis, USDA 1974" cu unele modificdri pentru oxitetraciclind. fn sensul ca inainte de a fi testati proba de miere a fost trecuté printr-o coloana de AMBER- LYTEXAD 2, cu proprietati de a absorbi cele mai mici urme de antibiotic, ce au fost apol preluate de o solufie de metanol, 60%. ‘Tulpinile bacteriene test sensibile fati de substanfele inhibitorii utilizate au fost re- prezentate prin : Bacillus cereus v. mycoides ATCC 11778, Bacillus subtilis ATCC 6633 si Sarcina lutea ATCC 9341. La probele de miere cercetate zonele de inhibitie a cresterii_ microorganismelor si concentratiile substantelor inhibitorii nespe- cifice echivalente cu ale antibioticelor dupa curbele standard au prezentat urmitoarele valor: Zonele de inhibitie pentru Bacillus cereus au avut valori (medii in mm) cu- prinse intre 8—9,2 (mierea de tei) ; 7,8—9,4 (mierea de floarea-soarelui) si '9,2—114 (miere de salcim). Concentratiile in substante inhibitorii_egale cu ale O.T.C. dup curba standard in meg/ml au fost cuprinse intre 0,021—0,024 (mierea de tei); 0,020—0,025 (mierea’ de floarea-soarelui) si 0,024—0,035 (mierea de salcim), Dimensiunile zonelor de inhi Sarcina lutea au avut valori maxime de 95 mm la mierea de tei, 10 mm la cea de floarea-soarelui si 10,5 mm la cea de saleim. 12 Concentratiile substantelor inhibitorii ne- specifice egale cu ale penicilinei dupa curba standard au inregistrat valori_corespunza- toare de 0,011 uifmg la mierea de tei si mierea de floarea-soarelui gi 0,012 u.i.fmt la _mierea de salcim. Pentru Bacillus subtilis dimensiunile zo- nelor de inhibijie au prezentat valor maxime de 9 mm la mierea de tei, 10,5 mm la mierea de floarea-soarelui si 11 mm la mierea de salcim. Concentratiile " substantelor_inhibitorit egale cu ale streptomicinei dupa curba stan- dard au avut valori maxime de 0,18 meg/mt la mierea de tei, 0,22 mcg/ml la mierea de floarea-soarelui si 0,24 meg/ml Ia mierea de salcim. ‘Se constatd, astfel c& substantele inhibi torli echivalente cu oxitetraciclina se ga- sesc in cantitati usor erescute (comparind sorturile de miere cereetate) in mierea de salcim si cu valori apropiate la mierea de tei_si mierea de floarea-soarelui. Valori_apropiate ale concentratiilor s-au fnregistrat si in cazul substantelor inhib'- torii echivalente cu penicilina la toate pro- bele de miere luate in studiu. Substantele inhibitorii echivalente cu streptomicina au marcato usoard crestere la mierea de salcim si mierea de floarea- soarelui. BIBLIOGRAFIE 1. Greceanu, A,, Enciu, V.: Observafié asu- prea efectului antibiotic al propo- lisutui, polenulut si mierii, pag. 153— 156. 2, Hristea, C., Ialomiteanu, M.: Produsele albinelor in sprijinul sindtafii omului, pag. 25.27; 45—53. 3. Jarvis, D.C.: Mierea si alte produse na- turale, Ed, Apimondia, 1976, pag. 74— 87. 4. Crane, Eva: Proprietiti biologice ale mierii, Ed. Apimondia, 1979, pag. 255— 259. 5. Lavie, P.: Antiblotique chez Vabeille et dans les produits de la ruche, La gazette apicole", 1968, pag. 222. 6. Chauvin, R: Proprietiti’ biologice ale mierii. In: ,Traite de biologie s Pabeille, 1968, pag. 116—154. 7, Ciobanu, R., Munteanu, T.: Cercetiri noi in apiterapie 2—7 septembrie 1976, pag. 65. 8% * > Manualul apicultorulul, pag. 166. 9. * * *: Microbiology laboratory Quidbook Aphis USDA, 1974.