IANUARIE J 1985 kL OU we MO ol pal(ret Tiago Poco NERO CECI MeO LN a Perce ane Pero AC esas Pee eas eer Coe td pera PONE ULa Prana VASILE CANTEA Reema Cree CONTE NPE C Ona LIN PSR REL U eh aCe Ing, AUREL MALATU ea eke) Re GR An no Cont. dr. ng. LIA CARMEN ue Pm URGES LL oN cilt Mey Ce COATAUG erated POM Oe CR ent Beat) Ing, CIOLCA ION, dr. tng. CIRNU OTS Cee} oR rT PN CSCO Sy nico CE Poe ae ic ey emer Cate Sette eR ZNO TE Se LL ome Zee Se Puy umn Geeta Tana LAr coche er met LATTE ore nu oat ASOCIATIEL CRESCATORI- Re ene EEN) OT RS, ROMANIA e Str. lulius gl a en eae Cod. 70231 @ Tel 11.47.50 Cont vir, 4595014 BALA PEM eStart Comte cutee Late F este de 63 lei, Abonamentele Pet om Neco mE flialele A.C.A. @ Cititorii din Eee nme oe na ROMPREFILATELIA — Si Mt oes enae b;Wrertce amor tt OLE TT nr 64—66, P.O.Box 12-201 Pots Orme aie Tiparit la I, P. ,13 Decembrie 1916 aaa] Lai 5 Gop Rea eave ee) in Romania COR went COME aC Cece CUCL aa CYC MeO ma (Remar cl ae Oe ua cL ere MCCUE Anul LIX % nr. 1 * ianuarie 198: CUPRINS 1 ¢ V. POPESCU: La a 60-a aniversare a revistel $ * noasere. 3 § Maria’ DRAGAN: Genetica si ameliorarea albi- jf nelor. Realizari si preocupiti ale Insrivucului de by, TEES habeas pent spicultun 6 $V. ALEXANDRU: Hrinirea efictentt — condivie majori pentru intérirea familiilor de albine, pen- wu o bunit iernare si pentru, valorificarea optims § 4 marilor culesuri. Concentragia siropului de 2ahir. > § V. L.LUPSAN:: Pregitirea hranci proteice pentru § | sirsieul iemaritalbinetor. 12 ; I. BALANA: Probleme actuale gi de perspectivé fn activitatea de cercetare pentru fmbundedtices resurselor melifere si polenizarea culturitor agri- cole entomofile din yara noastra, 16 ¢ Gr, POPESCU: Agricultura modern% ecologicé si importanya ci in dezvoltarea apiculturii. 18 i Elena PALO$: Produsele apicole in slujba sin’- {gill onmenitor. Din eciviates “seerorulus de icerapic. 5 . piviRse 20 { Maria Octavia MANISOR : Liceul apicol — pepi- nnierd de cadre specializate pentru apicultura de’ mine, DIN ACTIVITATEA ORGANIZATIEL NOASTRE 21 $ 0, MILEA: Reputarie crescind& a apiculturii roma- ¢ regti_ in fume, * 21 3 1. REGEANU: Filiale fruntase pe sari. 22 ¢ GL OERAIN: Standul apical din, eidrol, expori- fie organizata la Buziu cu prilejul .Zileb re- coltei 1984", 22 $ 1. TITOV: Aspecte din munca Filialei A,C.A, jud, Bistrita-Nisiud. CALENDARUL APICULTORULUL 25 % M, ATANASIU: In ajutorul apicultorului ince- pitor: Lucriri apicole in luna februarie. 27 ¢ Lidia RAHAU: Prognoza meteorologici pentru Iuna % _ ianuarie, 28 ¢ DOCUMENTAR APICOL 29 @ DE VORBA CU CITITORII 30 § TEMATICA REVISTEL (Foto coperta I-a: ath. G. Maimaduc) mmr Crome en et een) Ferm ry Ri ey mrad ea Ce Tee ee Prreers oat naeLA A 60-A ANIVERSARE A REVISTE] NOASTRE Y. POPESCU Aniversarea in acest an a gase decenii de existengi a revistei_,Apicultura. tn Romania® (1925—1985), constituie, atte pentru redactie cit si pentru cititorit, re- vistei un prilej de legitim’ mindrie si de satisfactie profesionala. Revista noastri, in cei 60 de ani_pe care j-a strabatut: 23 de ani (1925— 1948) sub denumirea de ,Roménia api- coli, ca organ al Societitii Centrale de Apicultura ; 27 de ani (1948—1975) sub denumirea de »Apicultura si 10 ani (1975-1985) sub denumirea actual, este unica revistz lunar’ de schimb de expe rienya si indrumare metodologica apicola din tara noastra, care si-a adus o contri- butie meritorie fa dezvoltarea si progre- sul apicultucii romAnest) contemporane. Desi au mai existat preocupri pe linia editirii de reyiste cu profil apicol, atit la nivel national, ca ,Buletinul apiculto- rului®, care si-a desfigurat activitatea tn- tre anii 1922—1943 sub patronajul Ini D. Stamatelache, precum si alte reviste regionale, ca » Vinja albinelor®, ,Stuparul roman“, yPrietenul apicultorului*, ,Stu- paritul®, totusi ele n-au putut rezista cu- rentelor de opinii si frimintirilor sociale, ceea cea facut ca mai devreme sau mal tirziu si-si inceteze apar Meritul revistei ,Apicultura in Roma- nia®, asa dupa cum de altfel il confirma fnségi indelungata sa existenp’, const in faptul ci a stiut st-si orienteze tematica corespunzator evolutiei dezvoltasii si pro- gresului apical in plina dezvoltare dia fara noastri, fapt care a facut si fie in- dragiti de masa apicultorilor, in slujba cérora s-a dedicat in cei 60'de ani de aparitie neintrerupta. Privind retrospectiv drumul parcurs de revisti. tn cei 60 de ani, se cuvine sd aducem un prinos de recunostiny’ tuturor acelora care, prin striidaniile si activitatea neobosit’ pe care au depus-o, au contri- buit, cu ajutorul acestei publicasii, la pro- gresul si afirmarea stuparitului romanesc, © opera ce se identifica prin personalitayi ca: Al, Bulighin, Gr. Giossanu, D. Sta- mateleche, C. Antonescu, pro: ing. V. Harnaj — actualmente presedinte al Federatiei Internationale a Asociatiilor de Apicultur’ — APIMONDIA, N. Roma- nescu, ing. N. Foti — vicepresedinte al Asociatiei CrescXtorilor de Albine din R. S. Romania gi presedinte al colegiului redacyional in ultimii 32 de ani, I. Barac 5m. Relevanta in acest sens este cutezanya de bun augur cu care, in urma cu aproape 40 de ani, tingrul eminent apicultor la vremea aceea, ing. V. Harnaj aborda, fn cadrul articolului intitulat Pentre o o7- ganizare temeinica a stupivitului rona- nesc, publicat in revista ,Romania api- cola nr. 4—8/1946, pag. 19—22, nece- sitatea realizarii unui grupaj de obiective , organizatorice si economice sintetizate in : fnminuncherea tuturor apicultorilor in cadrul unei organizayii_profesionale na- tionale puternice, cu filiale in toate ju- dejele pari; reglementarea si stimularea dezvoltarii stuparitului pe baza unei le- gislajii corespunzAtoare ; crearea unei o: ganizajii economice in cadrul asociatiei, care sa corespunda cerinjelor impuse de modernizarea, apiculturii; organizarea unei scoli de pregatire a noilor cadre pentru apicultura si tipizarea stupilor sis- tematici. Cu toate ca la vremea aceea aceste obiective erau considerate de foarte multi ca nerealizabile, datorita insd spiri- tului de organizare si tenacitatii_ iniyia~ torului, ele au prins viayi prin infiinjarea Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Romania cu filiale in toate judetele, crearii unui cadru juridic al activitayii apicole, realizdrii Combinatului apicol si luarii fiinyd a Liceului apicol Bucuresti, standardizarii stupilor tn cele doua sta- suri: Dadant si multietajat 5.m.a. La imbunatatirea continua a tematieii sia conditiilor grafice ale revistei, o acti- vitate prodigioas’ a depus ing, N. Foti — presedintele colegiului redactional, sub a carui conducere de peste 32 de ani s-a 1afirmat tot mai mult competenta publi. citara a activitayii apicole autohtone si straine, fapt ce a. facilitat dobindirea unei redaciii proprii cu fncepere de la 1 julie 1971 si trecerii, conf. Ordinului 123 din 9 aprilie 1971. al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, de sub patronajul acestui minister, in ad- ministrare direct’ ca editor a Asociatiei Creseitorilor de Albine din R. S. Roma- nia. Efervescenja creatoare _ caracteristicd activitatii economice a yarii noastre din ultimele decenii, si-a pus amprenta si asupra activitiyii publicistice de inalt’ qi- nuta stiintifica, elaborate de tot mai multi cercetatori din Institutul de cercetare si productie pentru apicultur’, precum si prin editarea rubricii ,Documentar api- col“, continind cele mai valoroase_ in- formatii despre apicultura narionala si mondiala. Tot in aceasta etapa s-a rea- ligae un spor insenmat al tirajului si al numirului de pagini, ceea ce a permis ca, pe lingd imbunatatirile calitative, sd se inregistreze si un salt cantitativ, cores- punzator cerinjelor crescinde de documen- tare si tehnicd aplicativa, it impuse de dez- voltarea tot mai accentuat’ a sectorului apicol din fara noastra. Un aport insemnat Ja ridicarea nive- lului calitativ si cantitativ al revistei, pe Tinga eforturile depuse de colegiul re- dactional, a fost adus si de colaboratorii corespondenti, care, prin valoarea, diver- sitatea si frecvenja materialelor publicate, au contribuit activ la indrumarea prac- ticdrii apiculturii de c&tre crescdtorii de albine — cititori ai revistei. In acest con- text, demni de clogiat este activitatea publicistic’. depusa de unii colaboratori ai revistei, ca: C. Antonescu, N. V. Ilie- siu, Z. Voiculescu, dr. ing. I. Cirnu, ing. E. Tarta, biologii Mihaela Serban, Maria Dragan si P. Bucati, inginerii M. Atana- siu si St, Popescu, si C. Melica, Al. Var- tolomei, I. Krafft, A. Boagiu, V. Arsu si mulji alyii, carora, cititorii revistei le adreseaz’. cu aceast& ocazie omagiul lor de recunostinya pentru spiritul de da- 2 ruire pe care-l manifest’ fn sprijinul popularizarii practicii apicole. ‘Amprenta calitatii si eficiensei, care aureoleaza activiratea economic a etapei actuale, se reflecté pregnant si in_ conti nutul revistei noastre, prin tmplinirile si nazuinja de afirmare pentru perfectio- narea continua a publicisticii api apicole, Tor pe aceasti linie, am considera ca salutard, conjugarea eforturilor redactie-colabora~ tori, pentru promovarea mai direct’ a tuturor genurilor de publicatii ca: eseul, interviul, caricatura, ancheta, foiletonul, nota critic’ 5.2. De asemenea, pentru stimularea efici- enti a progresului apicol, s-ar necesita analiza includerii in tematic’ a unor noi rubrici pe urmitoarele teme: populariza- rea, sub forma de portret, a apicultorilor care au objinut productii apicole record la nivel republican si au predat la fon- dul de stat cele mai insemnate cantitii ; activitatea cercurilor apicole scolare si infiinyarea unor asemenea cercuri in toate liceele cu profil agro-alimentar ; stimula~ rea morali, prin popularizarea in revista a apicultorilor care si-au adus o contri- butie valoroast la imbunititirea utila~ jelor apicole, tehnicii de lucru in stupind si colaborarii la revistd cu cele mai am- ple si diverse materiale publicistice. Un alt deziderat al apiculturii consti fn adoptarea de citre redactie si colabo- ratori, a unei atitudini mai critice fay de aspectele negative ce se mai ivesc in des- fasurarea activititii apicole, cu privire la nerespectarea legislayiei de protejare a albinelor contra intoxicatiilor cu pesticide si alte substante nocive, pentru ca ast- fel, aceste abateri si fie cunoscute si pe aceasti cale de citre forurile de resort, in vederea Iwarii de misuri pentru pre- yenirea lor pe viitor. Exprimarea acestor doleanje vin si completeze caile de imbunitisire a infor- maticii apicole pentru sporirea mai accen- tuati a volumului de produse apicole ne- cesare economiei nationale si consumului populasiei.Genetica si ameliorarea albinelor REALIZARI $1 PRECCUPAR! ALE INSTITUTULUI DE CERCETARE $i PRODUCTIE PENTRU APICULTURA Biol, Maria DRAGAN. Institutul de cescetare si productie Condifiile in care se practicl apicul- tura in ultimii ani in sara noastra sint in permanenta modificare darorit’: inten- sivizarii practickrii agriculturii, care pre- supune un nivel agrotehnic foarte ridicat, fape care influenjea direct viaja albi- nelor. Principala modificare a conditiilor de mediu pentru albine, tn special in. zonele fn. care se practicd. intensiv agricultura (Cimpia Dunarii, Cimpia de vest, Podi- sul Moldovenese) consti ‘in aceea ci in locul unui cules de intreyinere de-a lun- gul intregului sezon activ, intensificat in unele perioade de salcim, tei, floarea-soa- relui, fineye, in prezent albinele beneli- ciazd numai de scurte perioade de cules, de multe ori foarte intens (salcim, tei, floarea-soarelui), intrerupte de lungi pe- rioade dipsite total de nectar si polen. Tn contextul acestor conditii sarcina principal a apiculturii const in imbu- natigirea permanent’ a fnsusirilor pro- ductive ale familiilor de albine in. scopul realizérii unor cantitisi sporite de pro- duse apicole si a asigurarii in acelasi timp a polenizarii saturate a culturilor ento- mofile. Realizarea acestor obiective este condi- sionata in primul rind de cresterea efecti- vului de familii de albine dar si de cresterea parametrilor cantitativi si cali- tativi ai acestora. Se impune deci, pe plan national, 0 intensi munci de ameliorate a populajiilor de albine, de inmultire si de protectie a lor, functie de diferitele zone naturale din yard. . Pe aceasta linie, colectivului de gene- ticd si ameliorare a albinelor ii revine sar- cina de a organiza selectia prin cele 6 statii zonale de selectie, caracteristice eco- tipurilor albinei autohtone si de a pro- duce prin rejeaua sa de pepiniere @ unui pentru apfcufruri material biologic selectionat (mitci de albine), asigurind tn felul acesta cresterea efectivului de familii de albine dar si schimbarea celui necorespunzator. Pentru realizarea acestor deziderate te- matica colectivului de cercetare a abor- dat dou’ aspecte si anume : unul legat de obsinerea de linii selectionate de inalta productivitate, verificate prin descendenta jn ceea ce priveste transmiterea insusiri- jor valoroase si unul privind reproductia, incluzind in aceasta un manunchi de cer- cetari fundamentale si unele cu conse- cinye practice, menite sa aducd la realiza- rea gi difuzarea in teritoriu a unui numar sporit de matci.selectionate. Privind probleme de ameliorare abor- date in cadrul colectivului in urma veri- ficarilor facute in paralel in Statia zonala de selecjie si producere de material bio- logic Baneasa, cit si in omoloaga sa din Banat au fost predate pepinierelor pen- tru_producerea, matcilor un numar de 10 linit de inalta -productivitate din care amintim : Stepa II/1976 ; Copiceni 135/ 1978; Vlasia 3/1979 ; Buriagu 19/1980 ; Banat 6/32/1980 ; Banat 10/1980 ; Banat 3/84/1981. le predate se caracterizeazd prin prolificitate timpurie ridicata, productivi- tate marité, in conditiile unor-ani deosebit de nefavorabili aprculturii, blindeye deo- sebit’, instinct de roire foarte putin indi- vidualizat si manifestarea in schimb a fe- nomenului de schimbare linistité a mat- cilor. Din materialul selectionat au fost cres- cute prin cele patru pepiniere beneficiare (3 pepiniere Bucuresti si o pepinier& Ba- nat) si difuzate apicultorilor prin filialele A.C.A, judeyene un numir de 240000 miatci selecyionate, in ultimii ani.Cererea mate de material biologic re- HEGacbiar a decerininal punetealla’ pune F praises sire eaploaiare ai unl taro” Tova prethctere cadtecuata lavlcawielt tee tai contin, ehnolbgie ce le folosita in pepinierele institutului nostru pretimn gi it cle ale dotrepridedilor agri: Piece catia Minera ollgeals faci potind asipural pe ecare éormayiiie Ge lonru gealizeres sawalt-a. ute! medi de circa $000 mstel Trrate. TE auceer tla: burerseve Laglogiel| dels ceca eidjeat probleme’ logars de srevietes SS aritratsa, candcarca eomortulil Oia Pee vepredutstoe, asiguratea tmpereeber OED ee seat nears Gren ce Seas aannntes biolasiens (emia ie Bee) i Be Kilogram de ana folesieh Ruzslyares pe tad |x “aceitoy piobleme aedte i mietienva (eneree la piisee eee cindegl de eee Geren Say aecratintcardh opaicia mach. be vitewie a de foumue eficlentd. a ne aisle ial mromeatellpunest) Iaepned a et glover de producers a stualon fA fld REHTIRUTa aphEGt, Asetateaererol va Sere sopenesseciar falpredaaties ee terminat de realitazile existente. Astfel, s-a Sau eh td aesices ce galciineate a mitcilée produse tn pepiniere, uria din- tre cele mai dificile probleme este nerit- micitatea cererilor de méatci in teren. Acest lucru determina la un moment dat acumularea unei Cantitipl mari, de mate- ae aun aera eee Rete tae id Sac tear ne dere: Se Baal Eresuigtcese pice ranvelon peachy pradacte Solisia Peace da aueletechin eaten e Sela oieratevaaei icon torcdeete da oa ree Anti albee sion a) ae Be at sna cepa a cecal eestor Peviecmene rete tuate s-a pus la punct o tehnologie de stocare in sezon a matcilor fn unitayi bio- ee ea ratarlet Were eekanan eee forall ap inifeeteniepakraressiateeras aati orimeesqors Ypetioadsltadelineate aeiaicies Braeiceele a ueesdllepemperiatertel ope! Zend (taco career a eNLSeGeG? mroecrel tient eicaien ecreneanntati gs toa. 4 litativ. si cu eficieny’ economic’ sporitd materialul reproducitor femel pentru pro- ductie. Astfel, in scopul perfecjionarii teh- nologiei de producere a mitcilor, se ur- mireste realizarea unui nucleu de. impe- rechere de mici capacitate cu randament dublu, se limurese probleme de stocare in spajii climatizate mai ales pentru, asigu- rarea necesarului de miatci in perioadele cind nu se produc. Tot in cadrul colectivului pentru gene- ticd si ameliorare’a albinelor au fost abor- date studi privind individul (albina), rezultatele urmirind a asigura un spor de cunoastere in acest domeniu, dar si cu implicatie pentra practicd, Astfel s-a tn ceput un mare studiu morfo-productiv al albinelor din principalele ecotipuri ale albinei autohtone in contextul studiului nou creat pe plan european in acest do meniu care implicd 41 indici morfologici. Scopul Iucrarii este precizarea definitiva a porifiei taxonomice a albinei romanesti conform criteriilor moderne, avind in ve- dere rolu! pe care-I vor juca rasele curate in ameliorarca prin selectie. Primele date abordate privesc 21 de indici din. care mengionim pe cei cu implicayii practic mirimea glandei cu venin, In perspectiva se va urméri aspectul ,albine pentru po- lenizarea lucernei*. Pe linia perfectionarii tehnologiilor de reproducere la albin’ a fost necesard abordarea unui studiu histogenetic al or- ganelor constitutive vale aparatului re- producator al trintorilor: de virsta cu- noscuta, in scopul stabilirii unui procedeu de conservare a materialului seminal. Cer- cetarea a urmarit precizarea_particulari- tiilor diferentierit organelor _genitale masculine in cursul ontogeniei, corelat cu studiul dinamicii_ morfo-functionale ma- nifestard in cele 3 tipuri de organe con- stitutive ale aparatului _ reproducttor mascul de la albine (testicule, vezicule seminale si glande miuicoase). Datele ob- tinute au intregit imaginea de ansamblu asupra modului cum decurge sincronizarea functional’ a organelor studiate, facind posibils cunoasterea amanunyiti a biologie! reproducerii la albine, in vederea folo- sirii optime a insiminjarilor artificiale in scop ameliorator. Avem jn perspectivainducerea experimentala a _poliploidiei prin insaminjarea artificiala, prin tata- mente termice si chimice, avind in vedere remultatele pozitive la alte insecte (viermi de mitase). Obtinerea de linii poliploide (poliploidia somatica fiind cunoscuta la genul Apis) la albine ar insemna o inta- rite a caracterelor cantitative utile pro- ducyiei_precum si material imens pentru inyestigayii teoretice. Totodata au fost efectuate cercetiri de citogenetica fundamentala, urmarindu-se vizualizarea constituientilor celulari im- plicati in ereditare, precum si precizarea particularitajilor, rolului si interrelasiilor acestora. S-a stabilit existenja unor legaturi in- tercromozomiale ce se traduc intr-o or- dine genomiala, precum si_un raport di- rect intre activitatea si filogeneza tisu- lara si poliploidizarea lor fn cursul onto- genezei. .S-a presupus implicarea indirect a nucleolilor (constituienti, nucleari obli- gatorii, existensi in numar direct pro- portional cu gradul de ploidie) in pro- cesul de diviziune celuara. Din imbinarea cercetarilor de macrope: neticd (stupina) cu cele de genetica celu- Jari sa putut objine un important spor de cunoagtere, ceea ce va contribui la objinerea th. continuare a unor lini gi hibrizi de inaltd productivitate. Pentru anii, care vin, colectivul nostru si-a propus sa puna in aplicare, cu con- cursul Academiei de stiinje agricole si sil- vice si cu participarea apicultorilor frun- tasi: programul nayional de ameliorare a albinei romanegti ; efortul de cercetare propus de acest program va fi rezolvat prin abordarea si aprofundarea stu- diilor fundamentale privind genetica si comportamentul reproducatorilor, _sche- mele optime de selectie precum si giasirea variantelor celor mai avantajoase de ur- mirire #n teren a respectivelor scheme. Darea tn functitine fn anul acesta a api- climatronului ne va permite de asemenea aprofundarea unor aspecte de comporta- ment al albinei al caror studiu ne-a fost inaccesibil pina astazi. $i acest studiu fun- damental va avea pentru noi efecte prac- tice — imbunatatirea tehnicilor de crestere a matcilor si ingrijire a lor pina la insta- larea fn noua colonie, astfel incit sa rea~ lizam un inalt grad de evidentiere in stu- pinile yarii a potentialului genetic al mat- cilor elitd care le furnizeazd pepinierele. Colaborarea colectivului nostru cu insti- tute de profile inrudite va lua amploare din ce in ce mai, mare in anii care vin — mai ales in directia proiectatelor stu- dii de genetica celulara si moleculara care data find i tehnicile de virf pe care le reclami, nu pot fi realizate decit con- centrat pentru toate speciile zootehniei, Ja o bazd comuh’. Pind atunci ne pre- gatim sa facem fayé nu numai cerinyelor viitorului apropiat ci si celor ale anilor mai indepirtafi, prin sondarea incd de acum a nevoilor si a posibilitayilor de care vom dispune.HRANIREA EFICIENTA—CONDITIE MAJORA PENTRU TNTARIREA FAMILILOR DE ALBINE PENTRU 0 BUNA IERNARE $I PENTRU VALORIFICAREA OPTIMA A MARILOR CULESURI Concentratia siropului de zahar Ing. V. ‘ALEXANDRU Institutul de cercetare si produ pentru apicultura In Mntrepinerea albinelor s-a impaminte- nit practica folosirii siropului de zahar atit in cursul anului in scop de stimulare a activitayii de ouat a mitcii si a albine- lor in general, cit mai ales pentru inlo- cuirea rezervelor pentru iarna in vederea sporirii productier de miere extrasi. Cindva, marele apicultor american A, Rooth spunea: Daca mierea aflara la sfirgitul verti in stupi este de buna ca- litate si bine c&pacit de albine, este 0 adevirati «nebunie ca apicultorul si o extraga pentru vinzare si sa cumpere za- har din care sa fiarba sirop cu care sd hraneasca albinele. Oricine gindegte 4 in felul acesta poate objine vreun avantaj se ingala, chiar daca ar vinde mierea cu un pret foarte ridicat si ar cumpira za- harul cu un prey foarte scazut‘. Desigur, condifiile climaterice si de cu- les determina in unii ani o insuficienta asigurare a familiei de albine cu hrana naturala pentru iarna, fapt prin care sin- tem obligati sa completim rezervele de hrana cu sitop de zahar, dar acest lucru trebuie si fie doar o masur& de rezerva sinu o regula. Apicultorii cu experiensa tsi intregin de regula albinele in tot cursul anului cu rezerve bogate de miere. Acestia s-au convins din practic’ de avantajele si efi- cienja acestui mod de intretinere a al- binelor si folosesc acest principiu ca baz in activitatea lor. Totusi, daca in cursul activitiyii de in- tretinere a familiilor de albine apare ne- 6 cesitatea completirii rezervelor de hrané cu sirop de zahir, atunci se pune pro- blema; care trebuie si fie concentratia optim’ a zah¥rului in sirop? Aceasta problema, fn urma a numeroase lucrari de cercetare, dup cum araté gi autorul sovietic Sobarsol, intr-un material publi- cat in nr. 5/1984 al revistei ,Pcelo- vodsvo" este deosebit de important’ prin implicayiile de ordin fiziologic si econo- mic pe care le are asupra familiilor de al- bine. Asupra concentratiei siropului de zahiir diferiti autori indicd fn general concen- trajii apropiate, fied a le raporta pe 0 dozi concretd in fiziologia albinei. Ast- fel, Nujdin in Manualul apicultorului — 1984, spune: ,Siropul se pregiteste in raport de 1,5 kg zah’r la 1 litru apa. In aceasta concentrayie albinele invertesc zabarul suficient si se consum’ mai putin in timpul prelucrarii, din 6 kg zahar in stup riminind 6 kg de sirop de zahir". In alti lucrare — yIndrumitor tn a cultura“ — 1977 Bulavin si Catova dau diferite reyete de sirop — primivara ei recomanda si se administreze sirop 1:1 jar pentru iarnd 3 kg zah’r 1a 2 1 apa. Alt publicatie indic& si concentratii mai mari pentru iam’ 2:1 sau 5:3. In literatura noaste’ de specialitate sint indicate aceleasi valori ale concentratiei zahirului in sirop, folosindu-se in primi- vara si pentru hriniri de stimulare con- centrajii mai mici (1:1; 1,5:1) iar toamna, pentru completarea rezervelor, concentrajii mai mari (2:1; 5:3). In aceasta situatie desigur ci se naste intrebarea: are concentratia siropului de zahir vreun rol in viaja’ albinelor sau valorile indicate de diversi autori sint de ordin subiectiv 2Se consider’ de regula c& pentru pre- Jucrarea siropului. mai puyin concentrat albinele sint nevoite sa depuna un efort mai mare, din care cauza, toamna, este si dat _albinelor fntr-o concentrayie. mai mare. Primavara cind are loc dezvoltarea uteri familiei, siropul este dat mai di- luat, considerindu-se ca plusul de apa poate fi folosit de albine 1a cresterea puietului-si deci prin administrarea unui sirop mai diluat se reduce efortul de adu- cere a apei de catre albine tn stup. Cit de real& este aceasta ipoteza, este greu de spus, pentru ca desi logica nici unul din cele dowd cazuri nu au funda- mentare stiinjifica, de aici si parerile di- ferite la diversi autori, precum si nesigu- ranja care apare la aplicarea lor in prac- tic’. De aceea cel mai corect este ca in abordarea acestui subiect si se porneascé chiar din natura albinei melifere In decurs de mii de ani organismul al- binei s-a adaptat fayd de nectar, care i-a devenit hrana de bazi. Nectarul floral in marea majoritate a cazurilor consine 7O—80%/y ap’, acest continut variind in functie de condisiile naturale sau de pe- rioada din zi. Dimineaya este secretat un nectar mai diluat (dupa Colbucov 83— 86%), la amiazi mai concentrat (76— 80/o) iar spre sfirsitul zilei conyinutul in apa creste din nou. Pe timp uscat consinutul de apa al nectarului scade pina la 40%/o, in timp ce pe timp de ploaie poate creste pina la 95%o. Eyolujia functiei glandelor secretoare de fermenti, in special al invertazei — catalizatorul care provoaca disoci harurilor compuse si transformarea lor tn zaharuri simple — a mers tn mod na- tural in direcyia adaptarii la nectarul cu un confinut scazut de zahar. Nu intimpla- tor zborul cel mai activ se observa in pe- rioada mai rdcoroasé a zilei, cind -nec- tarul nu este-prea concentrat. Cercetari efectuate in ultima vreme arata ca al- binele aduc Ja stup nectar putin mai di- luat decit cel pe care-I recolteaza din flori gi nu cum se considera pina in prezent ca, in timpul zborului de Ja floare Ja stup, nectarul in gusa albinei pierde o parte din apa, fiind depozitat in celule ceva mai concentrat decit in momentul reco!- tai Natura a fnzestrat albina cu un sistem foarte eficient de indepartare a apei din nectar. Acest sistem cuprinde in primul rind imprastierea nectarului pe o supra- fas. mare a fagurilor deoarece cu cit su- prafaja de contact a lichidului cu aerul este mai mare, cu atit este mai_puternic& evaporarea apei. La aceasta se adaug’ gi efectul mutirii repetate dintr-un loc in altul al nectarului. : Un rol deosebit de mare in procesul de evaporare a apei din nectar fl joack si temperatura din cuib, Daci temperatura mediului inconjurktor este 25°C gi nec- tarul are 720%, la 35°C conyinutul in apa scade la 529/) ori in cuib se mentine toc- mai 0 asemenea temperaturd. Ventilayia activa si continu a cuibului de catre albine in urma cireia aerul in- céreat cu vapori de api calzi este in- locuit cu aer uscat din afari, duce de ase- menea la eliminarea apei din nectar. Ca rezultat, nectarul pierde apa foarte re- pede, mult mai repede dectt ne-am in- cipui. Intr-o singurd noapte albinele tree intregul nectar din zonele inferioare ale fagurilor in cele superioare, eliminind tot plusul de ap%. Spre dimineasz activitatea albinelor indreptat’ in scopul eliminarii apei din nectar scade a mod vizibil, fapt constatat de oricare din apicultori, Nec- tarul adus in ziua precedent& este atit de ingrosat incit nu mai sare din celule la scuturarea fagurilor, indiferent de can- titatea tn care a fost adus. Si ne gindim fn acest sens la culesurile puternice de la salcim, tei ote, cind cantitatea de nectar adusk de albine este uneori de 5—7—10 kg. De altfel nici nu ar fi putut altfel — solujia dulce cu un conjinut mare de ap3, in care se afla tot felul de agenti de fer- mentajie, care este nectarul, pus in con ditii de temperatura ridicati din stup poate foarte repede si se strice intrind 7in fermentatie. Singura cale de pistrare este eliminarea apei si deci cresterea con centratiei zaharului intr-un timp cit mai seurt. ji Dupii cum vedem, eliminarea apei din nectar pentru albine nu este o problems. Principalul este aducerea zahdrului in forme simple, ujor de digerat. Odata cu mutarea nectarului din ce- Tula in celuli, albinele adauga de fiecare dati ferment invertaz’, care activeaza reactia de hidroliz’ a zaharozei, adica desfacerea ei tn zaharuri simple — glucoza si fructozi, Acest proces, este realizat de albinele tinere, ale caror glande ating in aceasta perioad’ dezvoltarea maxima. Dupit observayiile lui Comaroy a albinele culegitoare glandele respective secret foarte puyin ferment $i practic nu au nici co influensa asupra invertirii zaharului din nectar, Din aceasta cauz% speranta api- cultorului de a folosi albina batrina de Ta sfixsitul sezonului activ pentru prelucra- rea siropului de zahZr, tn vederea prega- tirii rezervelor pentru iarnd, nu se im- plineste, in lucrarea respectiva find in; cluse tot albjnele tinere care urmeaza si ierneze si care in felul acesta isi consuma resursele lor fiziologice. Odati cu cercetarea glandelor salivare ale albinelor, Comarov a studiat procesul Biochimic care are loc in nectar din mo- mentul ajungerii lui in faguri. Disocierea zahirului incepe inc’ din glandele nectarifere ale florilor, in nectar putindu-se gasi oricind glucoza. Fermen- tul invertaza adaugat de albine in nectar grabeste acest proces. La fnceput reactia are loc intr-o cantitate mare de apa, care nu impiedica direct procesul dar condi: qioneaz% folosirea unei cantitiyi mai mari de ferment. Pe pareurs, pe masurd ce za- haroza este invertici iar fermentul con- sumat, reacjia se fncetineste treptat, dacd albinele nu adaugi Ja timp doze noi de ferment. in urma disocierii zaharozei, creste eoncentratia de zaharuri simple, cate in- cep sa frineze reactia de invertire. Pen- tu a preintimpina acest, fapt, albinele adaugi fn celulele cu miere proaspata, parti noi de nectar proaspat, adica de so-- duyie de zaharozi,.cu care dilueaza mie- 3 rea, _stabilind conditii proprice conti- nuarii. procesului de invertire. In acest sens Comarov scrie: »Adauparea de por- tii proaspete de solujie de zaharoz’, de- termina continuarea reacjiel. In miere ri- ming tot mai puyind zaharozi. Aceste dou’ situayii — spune cerceviitorul sovie- tic — repetatele adausuri de ferment si adiugarea de soluyie proaspati de zaha~ rozi ne reflect tn mod now unele carac- teristici biologice ale familiei de-albine*. Pentru practic’ devine clar — albinele prelucteaza mai usor si aduc la conditia de zaharuri usor asimilabile siropul de za~ hr mai diluar decte cel cu concentratie mare. Nu intimplitor familiile carora Ji se administreazi sirop concentrat, care necesita din partea albinelor o prealabild diluyie, suferi o uzurk puternica gi spre sfirgitul -hriniri devin inactive si chiar silbese ca puter In plus, cu toate, eforturile depuse al- binele nu teusese s& transforme in zaha- ruri simple intreaga cantitate de zahir din siropurile concentrate. In produsul rezultat ramine o cantitate de, zaharoz’ si de dou’ ori mai pujine substane proteice. Aceasta il fac greu de asimilar si mai sirac fn calorii, iar din punct de vedere chimic si biologic si mai indepirtat de hrana naturali — mierea. De asemenea, hrana rezultat’ din siropul de zah’r con- centrat, in urma insuficientei hidrolize tinde usor si cristalizeze, fapt deosebit do déunator albinelor in timpul ieraii, Masurile care se iau pentru usurarea pro- cesului de fermentare (hidroliza) prin adiugarea in sirop de diferiti acizi, re- zolva doar in micd misura problema. Din cercetarile efectuate de diferiti au- tori s-a stabilit ca albinele culeg cu pli cere nectarul care nu depaseste 50% conyinut in zahir. Nectarul mai concen trat este cules in continuare, este pre- lucrat. mai greu. Acelasi lucru se refer’ si la siropul de zah¥r. De aceea, ca 9 con cluzie direct’ se poate considera cX con- centrajia siropului preparat dintr-o parte zahir si_una de api, este cea mai jra- tional si mai uyor de folosit in practica apicolé, corespunzind in acelasi timp si concentrayiei naturale a zaharului {in nectar.Pregatirea hranei pro- teice pentru sfirsitul iernarii albinelor Ing. V. I. LUPBSAN In perioada anilor 1955—1958 se pro~ paga la noi iernarea albinelor numai pe miere, in lipsa total a pasturii in cuib. Lucrarile mai tirzii, pe baza stint ficd au aratat exact contrariul, demon- strind necesitatea prezentei hranei pro- teice in tot timpul in cuibul familiei de albine, atit in sezonul activ cft si iarna, mai ales in momentul tn care incepe cres- terea de puiet. Apicultorii fruntasi din straingtate au aratat necesitatea asigurarii polenului tor timpul, prin recoltarea lui de catre al- bine, in sezonul cald sau prin plasarea fagurilor cu pasturd dupi diafragm’, de unde albinele pot prelua fn orice timp hrana proteicé. Deoarece la noi albinele tncep ,creste- rea puietului — in preaima datei de 15 januarie nu avem posibilitatea de a de- plasa stupii in aceasta perioada Ja cules de polen, natura furnizind acest produs mult mai tirziu. Pentru aceasta sintem obligati ca, o data cu inceperea cresterii puietului, Ja familiile de albine la care lipseste pastura in cuib, s{ administram turte proteice. Accasta perioada’ se ca- racterizeaza printr-un ‘consum intens de proteine, in vederea producerii hranei Jarvare necesare puietului. In lipsa unor surse de proteine in cuib, cresterea puie- uului se va face pe seama rezervelor de proteine din organismul albinelor (corpul gras), fapt ce ya duce la uzura exagerata a acestora, la diminuarea ritmului de dez- voltare si a rezistentei organismului fara de intemperii si boli. Administrarea hra- nei proteice insa, conduce la acumularea $n intenstinul gros al albinelor a partilor: nedigerabile, care dacd nu sint eliminate, pot avea influente negative asupra stari de sindtate a albinelor. Pentru aceasta, in _caz de lipsa de pisturi in cuib, dup% 15 januarie este necesar sa se asigure albinelor — pe timp jnsorit —, zborul de curitenie (dack este nevoie se forjeaza prin ridicarea capace- lor si expunerea podisorului la razele soa- relui sau aplicarea de carimizi incalzite pe podisor sau alte metode adecvate) si numai dupa efectuarea acestui zbor se plaseazd turtele proteice deasupra spete- zei de sus a ramelor. Prin utilizarea acestei metode, in S.U.A. s-a ajuns a se recolta de la flora extra- timpurie (martie gi aprilie) cantitayi de miere apropiate celor realizate in restul sezonului apicol de la flora melifera care asigura culesurile curente, Aceste turte in general se administreaza fn cantitate de 200—500 g, mai rar la 1000 g, puainda-se tn pungi de polieti- lena sau hirtie pergament pentru a. evita uscarea si a pasta turta mai accesibila consumului de cdtre albine. Pentru hrinirea proteic’, atunci cind aceasta nu se poate face in exclusivi- tate cu polen, sint date o serie-de reyete cu inlocuitori de polen, dintre care am gasit ca fiind mai adecvate cele recoman- date de ing. A. Malaiu, ing. I. Barac si alji autori, care in general se bazeaza pe urmitoarele produse : — drojdie de bere inactiva (omorita) — lapte praf degresat —— polen conservat jar in micd masura oul integral sau ‘numai galbenusul de ou. In vederea satisfacerii apicultorilor cu turte, cu inlocuitori de polen, Asociayia Crescatorilor de Albine din RS.R. a realizat intr-o perioada produsul ,,Fepal* care se baza pe un hidrolizat enzimatic din fSina de soia si lapte praf. Deoarece apiculorii nu pot ajunge in posesia acestui produs, el find scos din produc- tie, ineere tn continuare si expun modul de preparare si rejetele utilizate de mine pentru obignerea de past proteicd cu re- zultate foarte bune in hranirea albinclor. Nu voi face o evaluare a eficiensei hra~ nirilor proteice a albinelor primavara timpuriu cu inlecuitori de polen, deoarece aceasta a fost demonstrata de o serie de lucrari_din yard si strdindtate. Citez pe A. Milaiu autorul cirtii_,Sporirea pro- ducyiei de miere“ si autorii care au abor- dat aceste probleme si au publicat ar- 9ticole in revista »Apicultura" gi »Apicul- wura in RomAnia‘. Analizind punctul de vedere al posibi- litxtilor de procurare a diferitilor inlocui tori de polen sia gradului mare de utili- zare a acestora de catre albine, am recurs la produsele amintite mai sus, avind si avantajul ci ele prezinté o granulayie apropiata polenului (2—200 microni), De asemenea, continutul de vitamine, enzime, skruri minerale, factori de erestere, ulefuri eterice, proteine, grasimi, zaharuri etc. sint cele mai apropiate ipolenului (cu ex- ceptia drojdiei ele au toate substanyele necesare dezvoltarii unui embrion). Este de preferat ca produsele amintite mai sus s& fie folosite in parti egale la care se adaugd zaharul pudrX in aceeayi proportie sau in proportie mai mare dupa practica fiecdruia, Prezint in continuare rejetele care au fost bine folosite de albine si mi-au dat deplina satisfactie sub aspectul. cres- terii de puiet, al dezvoltarii familiilor si a rezultatelor obsinute in valorificarea re- surselor melifere : Refeta 1 —1 parte lapte praf degresat —1 parte drojdie comprimati inactiva (omorits) — 1 parte polen uscat recoleat cu colec- torul de polen in sezonul activ —1 parte zahir tos pentru pregitirea drojdiei — 3 parti zahir pudri — Bumidil B — 1/2 flacon (Fumidilul ponte fi inlocis eu 60 ‘ml suc de ceapa fa 1 kg produs) — ceai de plante medicinale in cantitate necesara Reteta 2 — 1 parte lapte praf — 1 parte drojdie omorita — 1 parte polen uscat — 1 parte zahar tos — 5 parti zahar pudra — 1—3 paryi miere de albine — Fumidil B 1/2 flacon (sau suc de ceapa ca la reyeta 1) — ceai din plante medicinale dupa ne- voie 10 Reteta 3 — 1 parte lapte praf — 1 parte drojdie omorita — 1 parte polen uscat — 1 parte zahar tos es — 5 pkryi zahar pudri — 1 parte miere de albine — oui proaspete integral (albug + gil- benus) cit necesita turta. In aceasta reyetd nu se utilizeaz’ ceaiul, deoarece ovale aduc aportul necesar de apa. Turta proteica se executa prin frdmin- tarea zaharului pudra, a laptelui praf'— fn prealabil cernute si a polenului, care, jnainte de utilizare, se macin& cu o rigniza de cafea sau se 2drobeste in piulita pina Ja consistenya fainii (In caz de utilizare a polenului conservat in miere se adauga ca atare). La acestea se adauga drojdia omorita sub forma de pasta, sucul de ceapi si mierea de albine in prealabil fncalzita pina Ja lichefiere (daci este cristalizata). Acestea se framint% impreuna pentru a forma o turta similar unui aluat bine fra- mintat gi omogen, de consistenja celui pentru taijei (care nu se lipeste de mina, dar care daca este strins intre degete nu se sfarim’, ci se intinde ca o coca tare). Daca aluatul este prea subsire se adauga zahar pudra, daca este sfarimicios se adauga miere de albine sau ceai, care este bine sa fie facut ca un sirop mai gros. In prepararea acestor rejete intervine operatia de omorire a drojdiei proaspete, care vere o atentie deosebita si ceva ru- tina. Pentru aceasta vreau s& precizez modul 4n care execut personal aceasta lucrare. Se pune drojdia intr-un vas emailat, peste care se toarna aceeasi cantitate de zahar tos $i se freaca cu o lingura de femn,, pind se obyine o solutie lichid& galben maronie (avind aspectul cafelei cu lapte), fra st adaugim apa. tntre timp se in- cinge bine plita, fapt care are o impor- tanja deosebita la omortrea drojdiei. Va- sul se prefera a fi o cratija gi a avea ua yolum de cirea zece ori mai mare decit cantitatea de drojdie plus zaharul pe care-] prelucram.Dupé ce drojdia s-a lichefiat, 8 poate adauga 100 g api.de fecare ke produs quat ia Iucru, pentru a subria pasta la inceputul fierberii. Timpul de mestecare ‘se impune a fi cht mai mic pint ajunge iprodusul pe foc, deoarece acesta, in pre- ‘zenja drojdiei, fncepe fermentarea gi eli- iminarea de bioxid de carbon. Se pune eratita la foc si. se amesteci continuu avind griji. ca si nu se ard (prinde, afuma) drojdia, ceea ce produce distru- werea acesteia si fi reduce valoarea biolo- ggicd. Agitarea continua, pe ling’ faptul «ca fereste amestecul de a se arde, ajuth la inl’turarea gazelor ce se formeaz prin Fermentare (cit timp drojdia nu este omo- ita), Pentru ca fenomenul fermentarii si fie -scurt, trebuie si asiguram in timp cit mai scurt temperatura necesari pentru -omorirea drojdiei, respectiy 100—150°C. Din practicd_rezulta ca oparirea droj- ‘diei nu este suficienti, ea wrebuie omorita prin fierbere, fapt ce necesit’ cel putin 30 minute. Timpul descris in unele reyete de 15 minute nu este suficient. Pentru aceasta amestecul se fierbe cel purin 30 minute, iar dupi ricire se uti- lizeaza prepararea reyetelor de mai: sus. Fierberea o fac pind la obtinerea unei paste uniforme de consistenta unel’ smin- tini groase, depisind astfel timpul de 30 minute, (mentionez ck drojdiile, in unele icazuriinexplicabile;| pot , fermenta zaharul si la o concentrayie de peste 809/0), Privind administrarea hranei proteicé sint adeptul principiului de a fi admi- nistratd astfel incit albinele sf 0 poati utiliza numai atunci cind le este necesara organismului si numai tn cantitatea de care au nevoie. Pentru aceasta, la admi- nistrarea turtei proteice, dac& albinele nu au rezerve: suficiente de miere, dau si o turta simpla de zahar pentru ca _albinele si poataé consuma hrana proteica numai daca au nevoie si in proportia care le este lor necesard, neobligindu-se s% ingere © cantitate de proteine peste nevoi, ca urmare a utilizarii hranei energetice in care s-au adiugat proteine. De 20 ani, utilizind aceastd turta pro- teica in cantitate de 1 kg la familia de albine, incepind cu 15 ianuarie, tn pre- zenja unei suficiente rezerve de miere in cuib si chiar in primaveri reci, familiile de albine s-au dezvoltat bine, fara sti- mulare cu sirop, ajungind ca la sfirsitul lunii mai, familiile sa aiba o dezvoltare puternica. Turta este bine utilizata de al- bine daca familiile sint foarte bune si bune, ceea ce permite a se folosi intre 15 ianuarie si 15 mai cantitatea de 1—3 kg din aceasta hran& proteica. Fa- miliile slabe nu au posibilitatea de a uti- liza eficient turta proteica. Recomand tuturor utilizarea acestei turte cu inlocuitori de polen, in special in zonele lipsite de polen in sezonul de toamna, cind ele sint nevoite a-si forma corpul gras in vederea iernarii si in pri- mivar’ cind crese puiet. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R, S, ROMANIA acorda gratuit i CONSULTATII JURIDICE pe probleme apicole Membrii Asociatiei Crescatorilor de Albine din BR. S. Romfnia cu cot zatia la zi care intimpina in activitatea de practicare a apiculturii diferite dificulta{i de natura si creeze conflicte, litigii sau dreptul la revendiciri, a ciror rezolvare necesita interventia justitiei, se pot adresa pentru consultafii juridice gratuite, personal sau in seris, Comitetului Executiv al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania cu se- diul in Bucuresti, str. Iuiius Fucik nr. 17, sector II, cod 70231, cu men- fiunea ,CONSULTATII $I SFATURI JURIDICE*.Probleme actuale si de perspectiva in activitatea de cercetare pentru imbunatatirea resurselor melifere si polenizarea culturilor agricole entomofile din tara noastra Ing. +. astirutul de I. BALANA cercetare si productie pentru apicultar’s tivelor de all gia producyi Sarcinile privind. sporirea ef in viitor la 2 milioane famili de miere la 21 mii tong, sint strins legate de asi- gurarea unei baze melifere corespunzatoare, De altfel, este unanim recunoscut ¢é tn domeniul zootehniei, cresterea continud a producyici, indi- Frenc de specie, are la baz asigurarea nor rase Siperioare 0 un finale. potengial productiv si bio- fogie, si asigurarea hranei corespunzivoare, “Aspectul acesta, este valabil si in domeniul apictlturii, Aga tind lucruile, colectivalui nostru de cercetare privind resursele melifere gi polen rea culturilor agricole entomofile, fi revin sarcini Geosebie de importante pe lini ia. imbunsitXyirii con finve a resurselor melifere din yar’ in seopul fsguriri unor culesuri sporite de nectar ji po- fen. pe tot parcursul anului — de prim&vara de- yreme si pid toamna tirziu — necesare pentrit jntresinerea $i. dezvoltarea familiilor de albine pentru productia de miere Reliefante in. acest_sens sint studiile i cerce- Bitile privind identificarea, inmuljirea si_inteo- Gucerea, in producyie de noi specli melifere erbacee 1 atboricole pentru asigurarea culesurilor de_in- treyinere. si i chiar de producyie, mai cu seam’ in peroadele deficitare dintre marile culesuri. Spre Exemplu, studiul speciei Evodia hupehensis (arbo- oNe de miere sau Evodia cum este bine cunoscutl fn special de catre apicultori) a permis punerea in valoare a calitayilor sale melifere, superioare cu mult. chiar unor specti de bazi in realizarea cu- fesurilor “apicole, din ara, nonstri, ca, Robinia pseudaeacia (salctmul) care este depasit de Evodia din punct de vedere al producyici de nectar de 56 ori. Satisfactia cea mai mare ne-a produs-o receptivitatea apicultorilor, fay de, introducerea aeestel nol specit in culturi. Chiar din primii ani Gnd sa trecut In inmulgice, solicitérile din partea apicultorilor, a unitisilor apicole de stat si co: Operatiste sf @ unor anspectorate silvice din jara au depisic cu mule posibilitiqile noastre de pro- ducfie. $i, inte-adevar, acest arbore este _nemai- pomenit din punct de vedere apicol, iar dupi bpinia unor apicultori putea fi luat mai de mule fh studiu, spre binele apiculturii, Este valoros pen- tru apiculturi, atit pentru producyiile mart nectar, dar mai cu seam din punct de vedere al Perioadei in care are loc secretin. nectarului Ciulie~ Tupust), pertoadK cunoscuté ca siract in alte surse nelifere, In perioada care urmeaz’ ‘e-am_ props Famulfirea in scoala de puieyi, difwzarea in woate 12 judeyele din yard, in vederea aclimatizinii. Stiut Hind e& necesitS anumite conditii de clima gi sol, am solicitat wituror apicultorilor care i-au pro- curat puieti 3X colaboreze cy noi in ceea, ce pri Veste inregistearea si transmiterea unor date pri- Yind modil de comportare a acestora fn zona respectiva. th acelasiscop, al tmbunititirit si extinderit resurselor melifere, am identificar in gard gi alte speci melifere autohtone si straine la care am. efectuat studii sj cercetiri privind capacitaten. me~ Jifert, recomandind pentru inmulirea. si introdu- cerea’ in cultura, arbori cat Paulownia imperialis, Koelenteria paniculata, Ailanthus glandulosa, Catalpa bignonioides, Sophora japonica; arbusti cat Cotoneaster sp» Buddleja variabilis, Poly- gonum baldschuanicum, Elaeagnus angustifolia, iar Gin. grupa speciilor erbacee, spontane si de. cul tink: Aelianthus tuberosus, Cynara. scolimus,| Poli- gonum dumetorum (Fagopyrum —dometorum), Echium vulgare, Borago officinalis, annua, Leonurus cardiaca etc,, cele mai valoroase fiind recomandate pentra a fi extinse in cultura, Ne proptinem s% aprofundiim cercetarile _privind valoatea melifers a unor specit valoroase ca Paulownia si Sophora, cit si a unor, specii erbacee ca Echium, si prin selecyie, sX objiaem cele mai Yaloroase forme pe care s& le inmulfim gi of le Gifuzim apicultorilor ca, material semincer si $8 itor pentru extinderea in culturi, Avem de ase- in studi si alte specii ca Diospiros i ‘Albizzia, care dact vor confirma o valoare ame- Jiferé superioari vom cece Ia inmulyizea $i intro- ducerea acestora in cultura. Din corespondenya purtatX cu un numir_mare de apicultori din, yard, din discuyiile avute eu ocazia. diverselor intilniri am reqinut dorina,aces~ tora, in special a acelora ajungi la o virst& inain- tai, de a practica o apiculturk stagionara, de a ‘aver in preajma stupinei speci melifere valo- forse, cu inflorire, esalonat pe tot parcursil se- Zonului si in special fn perionde deficizare in cu- les, perioade care si fie suplinite eu speciile men- fionaxe mai sus. De aceea, in programul nostra de Activitate pentru perioada care urmeaz, un ac- cent deoscbit se va pune pe cercetarea tuturor gpeciilor melifere mai mult sau mai pusin cu- oscute (stidiul specici Buealipt, sugerat de con ducerea A.C.A, de exemplu), cit sia unor specit noi care sk completeze perioadele deficitare de ‘Stachyscules sau si asigure cel puyin culesurile de in: tretinere, ‘Tot in ideea imbundt&tirii resurselor melifere, colectivul nostru de cercetare a abordat, inck din nul 1967, in colaborare cu Institutul de cercetari amenajari silvice —_filialae Craiova, o tem’ Privind ameliorarea salcimilui in scopuri apicole Sint cunoscute inconvenientele create de condi- qiile nefavorabile din timpul culesului la saleim, Eipecil Ja vona de eimpie, cind, datorieh. plot Ton vintilui si semperaturilor scizute, producyin de’ mere. este! paral. sau. uneari total “compro- mist, Prin cercetarile intreprinse ne-am propus si deprsim aceasti perioady deficitars, de inceput de mai, § prin selectie in mas%,, am obyinut va- fiet’yi, clone si hibrizi de salcim cu perioad’ decalatt de inflorire, cu 10—14 zile faya de pe- rioada normala supusd calamitarii, din care 7—8 zile bune de cules, ceea ce insemneaz’ foarte muit pentni o familie de albine bunt, respectiy 0 pro- ductie de miere in plus de peste 10—15 kg pe familie. Dar pe linge producyia realizatl, cn ur- mase a prelungirii perioadei de cules, lucrtirile de Slecrie au urmirie ql promovarea. celor. mai _pro- ductive clone si varietati de salcim, a ciror se- Grae de nectar este mule: superioare fart de for- mele Toele de ace 5 pleeat (eu 12-18% i mult), finjeles, in selectia accstora, sau urmirit gi obiective de interes forestier cum ar fi: cresterea rapida, arbori drepyi, inalji, firk ramificagii ete. a rezuleat al tnor ample lucriet de cercetare si selectie dupi doud cicluri de cercetare a cite 4 ani fiecare s-au obyinut $1 forme ameliorate de salcim din ¢ 14 hibrizi, 52 descendense ma- terne ale acestora si 18 clone folosite pentru infiinyarea ping in prezent a 20 ha plancaie in judeyele Mehedinsi, Dolj, Bihor, Olt, Vileea, Ga~ lati si Vaslui care yor produce siminy din care Sa preconizat a se obyine peste 2 milionne’ pul ecesari pentru impiduri pe cirea 400 ha anual, ‘Punerea in valoare a rezultatelor acestor cer- atte vm aduce In. vitor, pe lingS sporirea pro ucyiei de miere de saleim, $i importante economii de pe urma reducerii transporturilor, pe distanye mari a familiilor de albine, Dar in afara plantarif, in masiy, noile varietati de salcim pot fi utilizare Gu sucess. gf pentru planidil rXaleye, pe terenuri neproductive, pentru fixarea unor terenliri ‘supuse arodeni, pe. marginen drumuston, ja cart ¥ gi gospodirii etc., in afara aspectului melifer, lem- nul de salcim fiind gi foarte bun pentru construc Pialeraaletaull apladl ot leacie: reseed rapiGe Pentru a veni in sprijinul apicultorilor, Insti rutul de cercetare i, productie pentru apicultur’ Merepront reer Ineeptnd an lenal Susy teied ie inmuljirea telor mai-valoroase clone in’ pepi- nierele proprii si distribuirea lor sub forma de puiewi prin filiaele A.C-A,, in toate juderele qari pentru a fi plantate pe verenurile neprodiictive. Cunoscind c& floarea-soarelui este cultura ce asigur’, al&turi de salcim, cel de-al doilea cules apicol de baza din yara noastri adiel cca 40%/ din procluctia de miere marla, 0 bun’ parte din studiile si cercet&rile intreprinse de noi, au fost Gribiidve sprelaceesty spectrin dons -civecyi stabilirea valorii melifere si a, graddlui de atractivitate pentru albine si studiul factorilor care influengeazi secreyia de nectar la soiurile gi hibrizii_ din culturX si din cimpurile. de selecties — eficienga economicd a poleni7rii culturii de floarea-soarelui de catre albine, Este unanim recunoscut cX floarea-soarelui este © foarte valoroasi planti smelifer’, puntnd la dispozisia familiilor de albine Tnsemnare cantitagi de nectar si polen pe timpul infloricii, tn ultima perioad%, prin, erearea de noi hibrizi de floarea- Soarelui (Roménia este prima yari din lume care 4 objinue gi introdus in eultur’ hibrizit de floarea- soarelui), caracterizayi prin productii mari de minge, conginut ‘ridicat in ulei, rezisteng’ I boli la dere, secet ete,, sea urmarit si sporirea capacitiyii.melifere a acestora. Secretia de a ajans pint la 14 mg/floare la unit hibs Fundulea 80, Fundulea 82 ete., iar producyia de miere ping la 130 kg/ha, polen la 850 kg/ha fark de soiul Record, considerat valoros din punct de vedere apicol a cirei productie de nectar este de 0,26 me/floare; respectiv o producyie de miere de 15—30 kg/ha. ‘Drept‘urmare, in momentul de fay, suprafeyele cele mai mari de floarea-soarelui_sint ocupate de hibrizi simpli: Fundulea 82 — 150000 ha; Fun- dulea 80 — 80000 ha ; Fundulea 53 — 80000 ha; Fandulea 59 — 70000 ha; Fundulea 305 — 0.000 ha, restul suprafeyelor fiind ocupate de Fundalea 52, Fundulen 99, Fundulea 301, Fun- duilen 306 si de soiurile Record, Select, Felix, Su- per ete (enumerasi in ordinea importanyei Jor din punct de vedere al procluerici de seminge, consi- nutului in ulei gi a valorit, melifere). $i, pentru €& exist ined dubii din partea multor apicultori fn. ceen, ce priveste valoarea melifers a. noilor hi- brizi, de floarea-soarelui, cercetarile nonstre au urmirit si stabileascZ, in afara influenyei facto- tilor interni (biologici), si influenqa factorilor terni, de clim& gi chiar a factorilor agrotehnici ca lucrarile solului, densitatii, epocit de sem&nare, ingrigiminte chimice etc, Poarte mulyi apicultori ne pun intrebari fn felul esta : — aPe acclasi tip de sol si in aecleasi condigit climatice, folosind la insiminyare acelasi hibrid de floarea-soarelui, dar in sole diferite, ni apicul- tori au objinut producti foarte bune cle miere, pe cind algit au ineegisteat. productii slabe*, - Cred c& pe tarlaua unde am avut stupi fost semanat un hibrid de floarea-soarelui cu twbul corolei mai lung deeft trompa albinelor, pentru, cd am inregistrat 0 producyie sinh’ de micre, pe cind yesinal meu, pe taelaua din apropiere 2 obinut ‘0 producyie foarte mare de miere !* Plecind de la faprul eX si unul si altul din apiailton au avuz familit de_alvine.apropiate ca nivel de dezvoltare, pencru cX la cules. se_merge de regul& cu familii bune, si 1murim mai innit lungiren tubului corolet care trebuie eliminats de Ja incepiit, intrucit in Tueririle de selectic, ali- turi de criteriile de producyie, continut in ule etc, sta ji criteriul legat de valoarea melifers. Intre acesta insugiri exist chiar 0 corelatie pozitiv’, nici nu se poate altfel. Ce s-ar intimpla cu vin sot 13sau hibrid de floarea-soarelui ale cfrui flori, au tubul corolei inaccesibil albinelor sau ar fi lipsit de nectar ? Nu ar fi vizitate de cftre albine sau de c&tre alte insecte si fn acest cay nu ar ayea foc ‘transportal polenulud de pe © floare. pe alta, jar fark aceasta productia de semine si conyinutul in ulei ar fi foarte scizute, hibridul respectiv nu ar putea fi omologer si introdus in culeurd, xcluzind aga dar cauzele legate de puterea diferitS famililor de albine st cele legate de neconcordanja fntre Jungimea tubului corolet sia trompel albine_ allele int exurele care au ‘dus la objinerea de productii diferite, Cercetirile efectuate de noi pin in prezent au scos in eviden(& si influenga altor factori (in afara celor cunoscuti dar nestipiniti in totalirate de noi apicultorii cx: factori genetici, de temperatura, umiditare etc). Acestia se refer’ Ia influensa factorilor agrotehnici asupra erora patem si in- tervenim, De exemplu, fertilizarea cu azot In ex ces duce ta diminuarea in proporyie foarte maze fa secretiel de nectar, In prezensa azotului in exces plantele erese si se dezvolt% luxuriant, dar glan- Gele nectarifere isi diminucar’ foarte mult secretia. Fosforul are in schimb un rol preponderent in intensificarea procesului de secreyie a nectacului. Aplicate separat, fosforul aduce un spor de: se- erejie de 80% fayX de azor care are rol secundar, sporul acestuia fiind numai de 20%%. Apticate Ampreund secreyia de nectar inrezistreara o crestere continuk pind la doze de N80, P. 160, cind se ‘obsine cea mai mare yaloare a indicelui_melifer. De’ aici rerult& respectarea unei_proporyii_ optime fntre cele dou elemente (N gi P) de le sau 1:2 fn funotie de natura sohulut, fertiliertea natural a acestula side ingragimintele a culturii premergitoare florii-soarelui etc. Potasiul, in doze maxime (K 80) duce 1a re- ducerea concentrayiei in zahYs a nectarului. Tat numai clteva din aspeciele care due la secretii diferite de nectar tn condiile in care 5:2 folosit acelagi hibrid la tnsimingare, pe acelasi tip de sol, dar fertilizarea a fost diferitk, De aceea, nu este gresit, ca, inainte de amplasarea familiilor de albine In ‘culesul de la Hoarea-soarelui, 3 ne interesim asupra _modului cum s-a Fcur. fertli- varoa, dack sau aplicat ingrisiminte complexe, saul sea facut o fertilizare numai cu ingristiminte azoroase, in ce doze etc. Si alti factori agrotehnici determin3 secresii diferite de nectar la floarea-soarelui, CercetZrile efectuate de noi in periorda 1980—1983, atit pe tipuri de sol cu fertilitate natural& ridicat ca ceroziomul levigat de la Fundulea, cit si pe tipuri de sol mai putin fertile ca solurile podzolice din nordul judeyului Teleorman, au scos in evi- denja secreyii diferite de nectar in functie de densitatea plantelor din culturS, Astfel, pe solu- rile fertile, la densitiyi ce depiigese 45 COO—50 000. plante la ha, secreyia de nectar desereste in raport invers proportional cu cresterea densitYii, densi- states optima pentru secreyia maxim de nectar nd de 45000 plante/ha. Pe solurile mai puyin fertile densitatea optim este de 40000 plante * 14 la ha. Sight, acest aspect a fost corelat gi cu cei lalyi Factori’ care influenyeazi secretia de nectar’ ca temperaturi, umiditate, fertilizare etc. Nu este, aja_dar, lipsit de importang pentru apicultori si aib’ in vedere si densitatea plan- telor la hectar atunci cind deplaseaz’ familiile de albine la culesul de la floarea-soarelui. Este logic SX sustinem influensa densitiit asupra secreyiey de nectar, pentru ef cu elt suprafaya de nutritie a fiecSrei plante descreste, aceasta influenyear irect atit asupra capacitigil de dezvoltare a plan- tei, respectiv productia de seminge, continutul fm lel, cft si asupra producriei de ‘nectar, Cerce~ tarile noastre au seos fn evidengi existenga unet corelasii directe intse capacitatea melifera a noilor hibrizi si productia de seminye_ si conginurul in lei a acestora, Este firese sx fie aga penta co ca cit un soi, sau un hibrid dintr-o specie de plante entomofile are o valoare melifera mai mare, el este vizitat mai mult de catre albine sau alte inseete, in cfutare de nectar gi polen, cu aceasta Ocazie av'ad Joc transportul graunciocilor dé pe © floare pe alta intr-un procent sporit, fay de soiurile gi hibrizti mai puyin atractivi pentra albine. @ In perioada 1982—1983, coleetivul nostra de cercetare a efectuat un studiu’ privind resursele melifere si. zonareaproducyiei apicole in Repu blica Socialist?) Roménia, lucrare in care se ac~ tuslizeazd gi aprofundeaz’ cercetirile privind po- ialul melifer al sali nonstre, In scopul. stabi- rit posibilitayilor de dezvoltare 2 apiculturii, avind in yodere si realizarea fn condijii optime a pole~ nizcrii calturilor agricole entomofile, Potengialul melifer_creeazi posibilitatea cresterii_ si exploztl in mod rentabil a efectivului familiilor de albine Ja nivelul sarcinilor de plan, precum yi realizarea unt producti de _miere arf corespunzitoare. TTorodatd, s-a stabilit si necesaral de familii de albine pentru polenizarea_principalelor culturi agri cole entomofile, pentru fiecare judey. @ © alt& direcgie principala in care colectivul nostri de cereetare sia concentrat atenyia, a fost polenizarea culturilor agricole entomofile cu tora) albinetor. Astizi, este unanim recunoscut ci valoarsa procictici de seminge, fructe sau legume realizate prin polenizarea cu albinele depiyesc de 15 ori valoarea produsclor directe — micre, ceary,. polen ete, - ‘Studiile si cercettrile privind polenizarea plante- Jor efectuate in jaa oastea, ca si in alte qari, au_stabilic cu certiutdine ¢ principalul agent po- lenizator (in contextul actual de modemizare a agriculturit prin invensivizarea chimizarii, creyte= rea gradului de mecanizare etc) il reprezint al- binel Pe aceasti linie, in ultima perioad’, colecti- wil nostru a efectuat numeroase cercetici privind tehnologia polenizarii Iucernei, tehnologia poleni visi cb ajutorul albinelor a culturii de cpquni din solarii, tehnologia poleniz%rii loturilor se~ mincere de trifoi, tehnologia polenizSrii culturit de soja, toate acestea in scopul sporirii cantitative si calitative a productiilor de seminye, legume si Fructe,Unele din tehnologit au trebuir sf fie date ji adaptate in condiqiile moderniri(ri Togiilor de lucru, a introducerii de soiurir¢i hibrizi i etc. Astfel, s-au efectuat noi cercettri privind ca tehnologiilor de polenizare controlavi anuimiti specificitate terapeutic’, Astfel, po- lenul si pistura, precum si — evident — medi- camentele preparate pe bard de polen si pasturl, Sefioneara povitiy “in afecyivnile hepatice si gutrice; Bipugorul de mateX qi preparatele care wee Keptie de maaiit por A weliaate (in tee farex_maladitlor sistemulut nervos (astenii, stiri eprsie, convaleacee, to) propolil i re paratele ‘cu propolis se recomanda in bolile de picle “i ale cdilor respiratorii superioare ; veninul de ibine, in diferite preparate, este indicat fn roumarologie; mierca este fortifianté si energo- Yitaizante, putind fi folosit ca adjuvane general Heteatares ‘a numeroase maladi Pornind de [s aceste principii, active generale, colectivul de apiterapie 2 ercat peste 40 de medicamente, s0- Jicitave atit fn fara cit gi, peste hotarc, ca de exemplu: Vitadon, Polenapin, Polenovital, gin, Proposept, Apireven, Mipropol, Polenolocit Spray cu propolis, Acneol, precim si 0 set preparate eu utilizare in cosmetologie, —* ‘Asa cum am mai amintit colectivul de cercerare in domeniul apiterapiei integreaz activitatea de cercetare, de producyie si practica medicalt, gi prin rerultatele obyinuce a reusit 8 constitule Pradevirat scoald romineascd de apiterapie. Aeest colectiv cuprinde peste 20 de cercett'to cu presitice supercee —farmily, Wicking Jaginert chimigti, medici. Fiecare dintre’ acestin ereaza la o. tema de cercetare din serial rater sa, judicios coroborata cu temele celorlalyi cerce- tatori, tem care se finalizeazd fie in stabilirea unei noi metodologii de tratament, fie in real zarea unor noi produse. Dintre temele de cere tare mai. importante, amintim: ,Cercetari_ pri- Vind influenya polenulti (extract “de pelen) fn stimularea regenerarii hepatice ‘in hepatopatiile cro- nice“, ,Actienea propolisului in giardioza*, .Cer- eet&ri asupra utilizanii veninului de albine in tra- tamentul de recuperare a spondilozelor anchilo- zante", Acjiuinea propolisului si altor produse api- dale i” tainmentad adenomulii de’ prose, aCercet? ri nice si de laborator privind reface- Fea osoast si paradontall. postextracyionali, folo- IMac prepare’ pe bars ds propolis. @ Hptiyor de matca“ etc. Yor in cadrul Institutulut funcyioneax wn sector de microproductie, unde ‘rerultatele cerogtSrilor de laborator sint rapid aplicate in practic’, Noile inedicamente, dup ce sint avizate de Ministerul SEndeigi, emt testate pe esantionne de pacienti, imirindu-se continuy, cu deosebiti atenyie, ac tinea terapeuticd specifick. Abia dup aceea’ me- dicamentul respectiv este omologat si intrS in pro- ducyia curenti. S-a_acordat o atentie deosebit imbunXtiirit condiilor tehnologice de lucra ale sectorului_pro- Guctiy, astfel incit sf se realizeze un nivel ca- Titativ’ superior Ja produsele finite, care sk con- fere o mai mare competitivitate Be piasa interna $5 extern si totodaté se asigure eficiensa economict. © alth preocupare importanté s-a seferit la controlul de laborator al materitlor prime api- cole, precum. si a produsstor. finite, In care Fx cfectuat verificarea fizico-chimict atic fn fara in- termediard cde fabricatie cit si asupra produselor finite, In acest sens, sau reviruie gi sau im hunstait metodele de analiz4, introdacindu-se me~ tode noi in concordany’ cu normele i standar- dele internasionale prevazite de F.AO, $1 de extre: OMS, [apt ce a avut importante implicayit fn. imbundtijirea metodelor analitice aplicate mate- riilor prime si produselor medicamentoase finite, obyinute din acestea. Prin aceste elortiri sau putut, determina con- erct comporitiile chimice si biochimice gi implicit. propriewtile terapeutice, efectele procuselor api- fole in menpinerea stiri de singtate precum si in tratamentul diferitelor afecfiuni ale organismulai uman. Desigur eX activitaten noastrt de, cercetare s-1 passe desfigura in bune condigiuni in strinsi co- borate si prin sprijinul direct pe care ay in- jeles sid acorde apicultoriidin i Giror produce a constituic obi Iueriilor noastre de cercetare, materiile prime — produse apicole ca miere, polen, pisturd, IZp- tijor de matct, venin de albine, propolis, apilarni Turnizate de ‘acejtia fiind de bunk calitate st sAspunzind parametrilor impugi de fabricarea de prodvse medicamentoase apiterapeutice, ‘Apiterapia, domenia in care cercetarea romé- nenscX a objinut rezuliate remarcabile, uncle de Cert prioritate mondial, are in continuare, largt posibilititi de dezvoltare si afiemare. Cu fiecare medicament nou creat, eu fiecare nouk metoda erapeuticd, specialigtii din cadrul Institutului de cercetare si producfie pentru apiculturd ¥si aduc aportul !a lizgirea cunostingélor in acest domeniu, pFecum si la imbunitisirea stiri de sinitate a pamenilor. 19DIVERSE LICEUL APICOL pepinieré de cadre specializate pentru apicultura de: miine Prof. dr. ing, Maria Octavia MANISOR Directoarea Liceului apicol Bucuresti Jofiinyat fn anul 1971, din iniyiativa Asocia- jie? Cresedtorilor de Albine, liceu! nosteu — uni prin profilul lui — are ca’ sarcin’ de bazd, pre- Bitirea, cadrelor cle specialigti care si Iucreze in domeniul apiculturii in Sntreaga yack, ‘Amplasat organic pe platforma apicol din Baineasa—Bucuiresti gi patronat de Instiutul de eercetare si produejie pentru apicultur’, Liceul apicol a cunoscur o linie dé dezvoltare mereu ascendentd, cu back material si plan de 5 firare, afirmindu-se tot. mai pregnant ca unitate scolar pe teritoriul capitalei gi in-reqeatia lieeelor agcicole din. ara noastri. Racordindu-se din anu 1977 la. transformécile dia domeniul inviyémintului romvinesc, liceul sia adiugst eptat noi nese, lspunvind Ino: manda social pentru _pregitirea Horgei de, munca gecesarh, i 9) ggrculuri prortieneyt 4 Bucurestiudui, alla in plied revolngic tehnick. Pregativea elevilor se face prin inviyimine de zi (treapta Ia gi a U-a), invatdmint seral (treapta a La) gi prin’ scoal& profesional serald, cu d= rata de nan de zile, Recrutarea elevilor se face din intreaga sara, pe bara de examen, in treapta T-a (elasa a TX-a) $i in weapta a U-a (clasa a XI Dupi absolvirea Heeului cleviisimt repattizayi jin productie. sau pot sisi continue pregitiren profesional in forme superioare, de, invaqemint, Ta facultayile de zootchnie, medicink vererinar’, horticulturk, agronomic, din cidrol insttutelor agronomice din centrele universitare, Baza materiali a ficeului sa dezvoltar con- tina, In prezent dispunem do spayii de invai- int gi_cazare Jn internat, precum si deo ferma mine si didactic’ gi de producgic, Fecma este organizata pe specifieul profilului industrial — agricol si meseriile din'liceul nostru : sectorul vegetal — in cultivaim plante, furajere i, melifere in co~ didaetice si eu plan de producyie —, sectorul mecanic, sectorul zootehnic, ta care avem dlife rite specii de animale si stupina didactick si de productie. Practica produetivé, veri principal’ in pro- cesul instructiv-edlueativ, 0 efsctu?m diferengiat, in funcyie de anti de studiu. Astfel, In clasele 1 1Xa_ sia Nea (Areapea I) practica’ se face in Terma liceului si univiyi agticole din jurul capi- tale! (LAS. Mogosoaia, 1.5. Otopeni) ele 20 formeazi in procesul. muneii deprinderi practice, isi insusesc tehnologii de crestere a dife- ritelor speci de animale si tehnologii de cultura plantelor agricole si melifere, punind astfel baza tunei_ pregitiri agricole generale, pe care se gre- feat apoi pregitirea in meserie, Viitorii apicul- tori beneficiaz’ de 0 bunk pregitire teoreticé gi practic de specialitate. Manuale ca ,Tehnoolgia cresterii_ albinelor*, »Baza_meliferi ‘si vii igi sint redactate de colective din Care fac parte si profesorii liceului nostru, Practica. in productie, component insepara- bili in pregitirea in meseria dev apicultor, ne preocupi deopotrivi pe cadrele didactice si pe ‘An dean am clstigat o bund experienyi si me steSduim si 0 Smbunitiyim continua, sub aspect calitativ. In organizarea practicli finem cont de dowd aspecte : — cuprinderes tuturor lucririlor dia tehnolo; cresterii_ si exploatirii familiilor de albine, in toate etapele unui an 5 — roticea elevilor ‘cit mai judicios, astfel incie Ja absolvirea Ticeului si nu existe elev care i nu cunoascX toate lueririle specifice api- ; sal BSneasa din Bucuresti si fa irapre- jurimile Iui beneficiem de o puternici baz de practici in domeniul apiculturii: Institutul de cercetare si producyie pentru apiculturi, Combina- tul apicol, ferma apicoli a LA.S. Mogosoaia, ferma liceului nosteu care reprezintS rot atived focuri de muncX si de formare in viitoarea pro- fesie. La pregitirea in meserie, pentru dezvoltarea spiritului de investigatie, de cunoastere, de ino- vare, 0 contribuyie important 0 au’ cercurile apicole care sint organizate in liceal nostru, dae mai ales lucririle de diplomi pe care clevii_ le executd in clasa a XI-a_ sau in clasa a XID Parafel cu pregitirea in meserié, elevii nostri fgi formeac’ 0 culturX generali, ‘prin obiectele cuprinse in planul de inviyimint care si le permiti practicarea apiculaurii. viitorului. Perma- nent vizim legarea lor de specificul meseriei, asa ine't desi chimia este coun tuturor tipurilor de licee, profesorii nostri de chimie vor gisi exemple si, combjnayii chimice din domeniul api der cultari, ‘Ia biologie sistemele si aporatele se vor refori [a albin’, la matematicd elevii cauti i ex- plice prin calcul ,minunea arhitéctului — albina“ care-si construicste fagurii din ceari, la limbile sirdine se invayi termenii tehnici apicoli ete. Dar nu numai in procesul invatarii albina ne este punct de referingl, $i in educayia elevilor ne straduim st dim mereu exemplu albina, pentru pentru spiritul ei de orgs harnicia ei are gi dreptate, si combatem ,trintorii® scolii prin ,acul albinei*. t Gu alte cuvinte, prin toack activitaten ce o desfiguriim in procesul instructiv-educativ, ne striduim sk insuflim elevilor dragostea pentru meserin leas, pentru aceast minunatk si str’- veche indeletnicire a ramanilor, pe care ei tre- buie si 0 continue fn viitor.REPUTATIE CRESCINDA ‘A APICULTURII ROMANESTI IN LUME Dr. O. MILEA Activitigile desfaigurate pe plan internasional fn recent incheiatul an de c&tre Asociatia Cres- Ghorllor de Albioc au avut deepe reeuliat con- solldarea reputatiei de care se bucura apicultura roméneasci pe scena apicol mondials, In primal rind este vorbe de derularea, si in acest an, a unor live%ri de produse specifice ca mierea, preparatele energo-vitalizante si api- terapice, a unor medicamente de wz apicol, pre- cum, sia unor ustensile si utilaje, Portofoliul de contracte ji de cereri de oferth a fost si in anul 1984 destul de bogat, certificind ci pro- dusele romanesti se bucuri de o bunt repuratie SK novim in acest context afitmatia dr. B. ‘Tal- pay, directorul Institutului mierii din Bremen, Feprezeatant al celui mai important dar si_mai pretentios client — R. EF, Germania — conform Cirela” ymierea_ romAneasca, si in special cea de salcim, continu si deyind supremagia in ceea ‘ce priveste, calitatea”. Apreciere care ne bucurit dar care in acelagi timp indeamni la depu- nerea unor eforturi sporite atit din partea lucritorilor si specialignilor de {a Institutul de cercetare si producyie pentru apicultura, de la Combinatul apicol, eft si a apicultorilor produ- tori pentru asigurarea unui’ fond de marfa sporit cantitativ. gi cu parametri de calitate su- periori. ‘Tehnologia apicol8 rormneascS 2 continuat st reprezinte pentru o serie de (iri si organisme apicole, un mijloe pentru realizarea de actiuni sai programe de devvoltace a apiculturiit Ast- fel, In solicitarea partenerilor bulgari, seful Ia- boratorului de patologie apicolt de la 1C.P.A. a susfinut in, sara yecind 0 serie de conferinye privind metodele noi de combatere gi prevenire % bolilor la albine si in special Ia loca ameri- cand, 1oca european si varrooza, tn’ virtutea unui contract incheiat de intre- prinderea de comery exterior ROMAGRIMEX, doi_specialisti romani au efectuar 0 deplasare jin Brazilia in vederea culegerii de date necesare ingocmirii unui program-studin pentru dezvol- tarea apiculturii in statele Minas Gerais si Espi- ito Santo. © serie de conferinge si intilniri cu apicultori si specialigti au avut-o in Italia, doi cercetatori de fe LGP.A. In yederea realizStii unor schimburi de ex- periengi au sosit in jara noastr numerosi api tcultori si specialisti apicoli din R. P. Bulgaria, URSS., Malia, ‘Grecia, Austria, Ro F. Ger~ mania, Turcia, Tanzania, Sierra Leone 5.2. Specialistii romani au efectuat la rindul lor calatorii de documentare si insusire a celor mai moderne tehnologii in R. D. Germani, R. P. Ungar, Spania. Alte mirturii care Yorbesc foarte elocvent despre renumele apiculturii noastre, sint_reprezen- tate de numeroasele vizite efectuate la Complexul apicol Bucuresti, Cartea de impresii de lar Exjozitia permanenti apicolx este gazda unor cilduroase si sincere felicitari pentru realizarile apicultori- for romani, Printre cei care ne-au visitar, in anul care a trecut sau aflat si fnalyi, demnitari ai farilor respective. Tovarisul, Vasil Tanov, secretar al C.C. al P. C. Bulgar a avut deo- sebite cuyinte de lauds ta adresa cercetitorilor $i specialistilor de la LC.P.A. si Combinatul Apicol, Cum de altfel au fost si impresiile tovs Yajului Stanislaw Ziemba, ministrul agricultacit al'R. P. Polone, »Stiam cite ceva despre apicultura romaneasci de"la colegii mei care v-au vizitat mai inainte, Gar coea ce am vizut aici depaseste orice ima- i e este ceva fermecdtor !“ mirturisea eu ie Ia sfirsitul vizitei sale, tovarigul’ Ma- uel Arcila Oroz, sef de secyie la CO. al Partidului Comunist din Cuba, Acest complex este important atit pentru Romania cit gi pentru alte sari care vor sist dezvolte ‘acest Sector. Avem ce invita de la dumneavoastra*. © idee asupra clreia a insistat si domnul Datuk Mohamed Zahir Bin Hi Ismail, pre- sedintele Camerei Reprezentangilor din “Mala- yeria, evidensiind necesitatea dezyoltirit unci Cooperdri in domenjul apiculturii intre cele douk yarie Tati, ajadar, un bilany imbucuritor menit si impulsioneze activizatea tuturor celor implicayi in apicultura ronifneascX pentru crearea _unor noi valenje ale prestigivlui de care aceasta se bucura in lume. FILIALE FRUNTASE PE TARA Ing. 1. RECEANU Sarcinile privind dezvolearea apiculrurii i Aso- ciagiel Cresettorilor de Albine au crescut intr-tin itm susginut, recultatele indoplinisii acestora in- Scrlindi-se in dinamica eforturilor comune acute de oamenii muneii in toate ramurile economisi nationale. Tn vederea, dervoltirii continue a apiculturit aducerit !2 indeplinire a sarcinilor primite pe linie de, partid si de stat, precam sia celor pre- varute in Statweul Asociayiei Crescatorilor de AL. bine, Comitetul Executiv al A.C.A, organizeact 21in ficcare an, in bava unui regulament, concursul ‘pe tad ,Filiale AGA. fruntase", ‘Seopul”concursulul este : anteenarea si stimularea filialelor judeyene A.C.A. pentru realizarea si depisirea_indicato- tilor de’ plan thnici, organizatoric, de propa- ganda, economici si financiari ; — antrenarea oamenilor muncii de diferite pro- fest 9) a tinereli pene pracicarea api, corganizarea, progitirea gi indrumarea. acestora pe! ‘tru exercitatea acestel ctupapii, In vederca cree tidaasiaua amiloride wiblie al sporirer predic de miere, ceart gi alte produsc apicole ; — diversificarea producgiei, achiviyionarea si tpredarea Ia fondul de stata unor cantitiyi spo- rite de produse apicole. entrustabilirea filiallor fruntage se iau in waleul indicatorii tehnici, organizatorici, de pro- Pagands, economici +i financiad, seabilitt prin pla. nurile anuale si revultatele obsinute la’ sfirgitul anului de fiecare filiala in parte, In anul 1983 pe primele trel locuri sau cla: sat urmstoarele fil liale : = locul 1, diploma si cupi de aur: judey Sibin 5 — locul I, diploma si cup de argint : judeyul Mures 3 — locul TH, diplomi si cup de bronz : judesul Neamp, Intr-un cadru_festiv la sediul Comitetului Exe- cutiy al Asocis fe, acestor fllale Tk sau faminat diplome, cupe si prem in ani. Rezultate bune au obsinat si urmitoarele filiale judejene : Jalomiza, Mehedinti, Vilcea, mun. Bucu- Jesti si Stlaj, care s-au clasat pe locurile 4—8. STANDUL APICOL DIN CADRUL EXPOZITIEI ORGANIZATA LA BUZAU CU PRILEJUL ,,ZILEI RECOLTEI 1984“ . Ing. Cl, OCRAIN Organizarea, unei ample expozisii Ja_nivelul judesului Buz¥u cu prilejul ,Zilei_recoltei 1984“ a oferit atit apicultorilor cit si filialei judeyene A.C.A, un moment de bucurie si de satisfacyie, cind Biroul Comiterului judeyean P.CR. si or- gane ale conducerii Consiliului popular judeyean si_ municipal au vizitat standul organizat de Hiliala noastri, apreciind uneltele si produsele apicole expuse, Aci, pe trei spafii repartizate nouk au fost expuse si produse apicole 1 in judeyul Buziu de apicultori frunt: dreescu din comuna Berca, care a predat Ia fon- dul de stat in acest an 1222 kg mieré, T. M. Gheorghe din comuna Glodeanu Silistea, C. Belu din comuna Bradeanu, Maria Dragomir C.AP. Vintileanca, C, Petre de la CAP. rica, V. Ilie de la C.A.P. Carpinistea, F, sana de Ia Staiunea pomicoli Cindesti, Gh, Stan de Ia Inspectoratul silvic judey Buztu i alii care au realizat si predat’ pentru fondul 22 de stat importante cantitiji de produse apicole, De asemenea au atras atensia vizitatorilor utllajele si uneltele apicole expuse realizate de Combinatul apicol Bucuresti gi in mod deosebie remorca monoaxi tractat’ de autoturismul Da cia 1300 si colectorul de polen proiectar si ex- perimentat de Filidla A.C.A, judey Buziu executat de citre Combinatul apieol Bucuresti, De uf interes deosebit sau bucurat si au fost mult solicitate produsele apiterapice realizate de Institutul de cercetare si productie pentru: api- culturk, Explicasiile date de conducerea filialei, insotite de graficele privind cresterea efectivelor de ju- des, de ln 34600 familii de albine in anal 1981 la 45700 in anul 1984 si a sporurilor de re- colti cu peste 50%/ realizate prin polenizarea florii-soarelui cu ajutorul albinelor, tema cer- cetatk de personalul filialei, precum si analiza balangel_melifere care impun unele masuri de imbuniriyire in continuare, au argumentat preo- cuptrile “apicultorilor buzofeni si ale filialei AG.A. Buru pentru dezvoltarea apiculturii, ASPECTE DIN MUNCA FILIALEIL : A.C.A, JUD, BISTRITA-NASAUD L TITOV Premiul [ cu Aion conferit de Consi- liul popular judetean la Expozitia zoo- tehnicd 1984 Judeyul Bistriya-Nistud este situat in parte de nord a faci, ‘pe cursil superior al Someyulul Mare, inglobind zona muntoas§ a Rodnei, Ti Dlegului si CHlimanului, Casacteristic prin regiant deluroase si masive muntoase, suprafaga judeyului, de 5305 km?, cuprinde aproape 180000 ha fond forestier, 110090 ha teren arabil si aproape tot atitea hectare de pXsuni, peste 60000 ha nite si alte suprafeye, peste 16000 ha live pepiniere pomicole si aproape 2500 ha vii ji pe- pinieve -vitio!Din populayia totald_a judeyului, de 300000 Iocuitori, 1430 sint apicultori membri ai asociagiei_noastre. Acestia posed’ in_ prezent 20000 familii de albine, cu circa 20% mai multe ca la recensimintul din februarie trecut, iar, [a sfirgicul acestui an numirul familiilor de albine urmeazS si fie sporit, conform planului, Ta peste 23.000. Ta regiune se practicy mai mult stupirit stayfonar, albinele beneficiind aici de cu- lesuri satisfacHtoare de Ia livezi, fineayi si man’, dar se practic gi stuptrit pastoral, In vara_anu- lui 1984 au fost deplasate succesiy un numar de 6240 familii de albine la cilesurile de la salci- mul 1, If i flor’ montan¥ si 710 familii de albine "fn actiuni de polenizare a unor livezi. Comitetul fitialei A.C.A. avind ca_ presedinte pe ing. M. Mircea, desfijoark o intenst activitate pentru atragerea de noi membri in pentra indrumarea tehnick de spect apicultorilor incepatori, it si a color experimen taj atit prin cursuri apicole de masa, absolvite anul teeut de 64 de apicultori, iar in acest se- zon Sint scolarizayi alti 69, cit gi prin conferinys, mese rotunde si schimburi de experiensi, organi- zate periodic, pe timpul iernii, fa cadrul celor 16 cercuri apicole ce functioneazi pe cuprinsul judeyulu. ‘Activitiyile tehnick, de echizitie si desfacere, ca si cele finaneiar-contabile, desfagurate cu consec- venti de activul filialei condus de G. Paoletto se~ cretar gi Maria Suciu ‘contabil sef, se remarct prin realizarea planului pe acest an fn unitSyi convenjionale miere si prin decernarea diplomei, cu premiul I filjalei, de edtce Consiliul popular al judeqului Bistriga-Néstud cu prilejul Expozitiei zootehnice din 4.X1.1984, Penteu activitatea apicol’ deosebiti desftipurata in anul 1984, in cadrul filialei au fost_acordate trei titluri de fruntasiapicultorilor gnru din munieipiul Bistriga, eartier Viigoara, care a predat Ia fondul de stat produse in valoare total de 30000 lei, T. Monda din comuna Jo- seni Birgdului_ saral Mijlocenii Birgului — 27950 lei si Gr. Chis din. municipiul, Bistriza, ‘Aleea Pionicrilor — 20.000 lei, Au mat fost de asemencaacordate si-teeimengiuni apicultorilor : aproape Nicolai, Traian din Singeorz Bai, G, Minarci din Nisiud si P. Moldovan’ din Prundy. Bir- piulul, Avind ocavia si viziter stupinele apicultorilor I. Monda gi prof. G. Manare’ am rimas plaicut impresionat de faptul cX acestia, pe ling’ Faptul c&-si confecyioncaX singuri inventarul api- col si utilajele necesare, au si unele originale ino~ ce le fac cinste. ‘Astfel, I. Monda si-a con- fectionat singur cei $0 de stupi verticali din stu- pina sa si uncle nuclee originale pentru iernarea mitcilor, de mare capacitate, o centrifugi de tip industrial, acsionat clectric, un preuscttor de polen electric eu aer cald, tm uscator de polen prin jet de aer incdlzit electric la 45°, ayind o capacitate de uscare de 12 kg cu un consum de RW ore dotar cu vn rermometru, co'ectdare de polen cu o capacitate de §00 g, prevazute cu douk pliici_active injectate, un ventilator special pentru curiyirea de impuritzsi a polenului jm.a, Degi ig. 2. Apicu'torul IL. Monda in stupina sa_ini- indu-si nepotul in tainele micronucleului realizat practic un stuprit stayionar, avind stupina_am- plasatd in livada sa, lao altitudine de 800 m, unde albinele beneficiazi inside culesuri bune de la, livezi si fineayt, apicultorul I. Monda in ultimii 5, ani este fruntag in colectarea de polen (cite circa 400 kg/an) predind rotodatt ta fondil de stat in sezonul apicol treeut 51 10 familii de al- bine pe’ cite 10 rame, 26 kg ceari, 2 ke. propolis $a in condifiile unui an cy culecuri partial calamitate, Prof. G, Minarcl ierneaek 58 familit pe cite 6-7 rame fiecare. Ela adoptat ua mod original de impachetare a cuibului cu plkci de poliester expandat fn care practick o ferestruick acoper' cu o folic din PVC. si ciptcel, care permit vizionarca activitisit albinelor si administrarea cu usuriny’ a hranel pe timpul iernii. fara ale deranja. De asemenea, el si-0 confectionat nuclee pent jeraren mitclior, un tip orginal de co- lector de polen pentru fundul stupului, care asi- uri intrazea albinclor prin colector i iesitea lor liber din stup, precum si un eficient topitor de cear% solar, cu geamuri duble i rabatabil dup’ soare, Centrul de prelucrare a ceri din Beclean Infiingat in anul 1977 Centrul de prelucrare a cerii din Beclean aparjin’nd de Filiala A.C.A. jud. Bistriza-Nisiud inte: fn productie 1a capa- citate torali in anul 1978, lucrind cu dow prese hidrauliee. Din anul 1981 centrul se dezvolt prin area, in folosiny® i nel a ela, prese ideas lice, jar fn anul 1984, pentru reducerea consu- mului de energie, realizeaz prin autodotare si 0 a patra presé care, functionind manual, foloseste drept combustibil reziduurile rimase de 1a extrac- sia ceri de Ia cele trei prese hidraulice, Intregul 23prese hidraulice ale Centrului de prelucrare a cerii din Beclean. utilaj si echipament din dotare a fost realizae dle citre Combinatul apicol pe baza ,proiectelor intocmite de Institutul de cercetare si producyie pentru apicultus’. In. prevent contrul tucrear® in trei_schimburi in flux continu este incadrat cu 5 muncitori. Planul anuol este de 30 t ceark, dar prin efortul sustinut al oamenilor muncii de i se realizeazi 40—45 t prin extragerea cerii din re- viduurile de cear% achiziyionare din intreaga yar de citre 56 achizitori angajasi ai filialei. Din 1979 contral lucrearK aumai in beneficiu, rea- lizind, an de an, planul de producsie in propor- fie de 140%/o. Reziduurile de ceark aduse de citre achizitori sint sfiirimate si apot introdusa fn trei_cazane, in amestec cu api, In care 3 la circa 120°C printr-on arz%tor cw motorit De aici UL a ET LT MT TTT BEF Fm ALMANAHUL STUPARULUI ® O carte destinatd tuturor celor ce’ vor si cunoasca din tainele si curiozi- t&tile victii albinelor si eficienfei miraculoase a produselor apicole pentru sindtatea omului. Cart Mer 7 HSE EP LELOR JUDETENE A.C.A. wea a A 9 a 24 @ Di VINZARE PRIN CHIOSCURILE DE DIFUZARE A PRESEI DIN INTREAGA TARA § PRIN MAGAZINELE APICOLE ALE FILIA- amestecul ropit este transvazat in. straturi succes sive alternind cu paie de in, in euvele preselor care funcyioneaci In 140 atm, Ceara obtinut’ prin pre- sare este de calitate si este livrark Combinatuli apical pentru comercializare, tatea_muncitorului G, Re- breanu care este si responsabil al centrslut si care pen priceperen si indeminarea ga eaizeast Toate activitsyile de introyinere si de dezvoleare telnick gi mecanic ale unitiyit, organizind si ine drumind’ totodatX munca intregulut colectiv, ast- fel incit centrul seugeste st realizeze tn acest mod gio substansiall’ reducere a cheltuiel rente de productie, Dintre fruntagi_ in achi: rezidwuriior de ceark se evidemtiar® I. "Temure din Caianul Mare 238, I. Punga din Caianul Fig. 4, Ceard extras la Beclean. Mic 50 si Gr. Vidican din C3ianul Mic 292, roti acestia realizindu-si anual planul de ceari extras in procent de peste 150%o. Strdania si munca depuse de acest hamic co- lectiv fac ea Centrul de prelucrare a cerii din Beclean al Filialei A.C.A. jud. Bistriga-Nasiud si bucure de aprecierea apicultorilor din intreaga ark, \ 3 Var me OL TEEalendarul 3) apicuiferului fn ajutoru! apicultorului incepator Lucrari apicole in luna februarie Februarie ‘este ultima lund de iam’. “Feritorial, aspectul ei general, este mult diversificar, asa inctt preocupirile stupa silor_vor fi si ele diferite, caracteristice zonei in care se afl&. Desi ziua se mireste, in regiumile nordice, submontane si de deal, iarna continu si se menting in oat puterea ci. In célelalte zone ale yarii, temperatura creste simyitor si zilele teci inc’ numeroase, alterneaz’, cu cele mai cilduse. In aceast’ perioadd a arta tui, circulatia curenjilor atmosferici este mare, inclt vremea se poate schimba ra- dical de la o zi la alta. Cu toate acestea, veresterea wjoark a temperaturii se face simyiti i in_cuib, unde matca incepe si ‘ous. In stupii puternici exist deja puiet. Ca urmare, in aceasta lund, solicitarea stuparilor este ceva mai ‘mare si aportul Tor Ia dezvoltarea cuibului, foarte in- semnat. O greseal sau o neatentie poate avea urmiri nedorite. De aceea, si rea- smintim sistematic, care trebuie si fie comportarea stuparilor in aceste conditii. 1, CONTROLUL ACTIVITATI CUIBULUI In general, Jucririle luni. januarie ri- min valabile si pentru luna februarie, mai ales acolo unde frigul persistd. Se cere Ins s& se dea o mai mare atentie con- zroalelor periodice pentru verificarea con- sdisiilor de iernare, intrucit cresterea puie- sului, acolo unde a inceput, trebuie, pe de o parte, stimulari si dack este cazul ajutati, iar pe de alt parte trebuie ur- miriti’ mai indeaproape. Si iati de ce, Stimularea cresterii puietului in aceasta petioadi ajuti foarte mult la dezvoltarea timpurie a familiilor in vederea culesului Ia salcie, pomi fructiferi si salcim. Un pumn de albina realizar in plus prin pri ceperea si stridania stuparului are un efect neasteptat de bun, Faptul se explica prin aceea ci, dack primiyara timpuriu, 3—4 albine ingrijesc o larva, cind vremea se_va incilzi, 0 singurk albini poate in- griji 3 sau chiar 4 Jarve, Surplusul de albin, chiar dacX nu este prea mare, va Snlocui albina bitring, wzack tn tim- pul iernii si forja vital? a cuibului va creste simyitor. Cresterea puietului trebuie ajurat% fo- losind toate mijloacele de mentinere a cildurii_cuibului care are in mijloc 34— 35°C, Controalele se vor face mai atent si_mai des, utilizindu-se — aja cum sa aritar la Tuna januarie — furtunul pen tru ascultare si sirma pentru controful furdului de stup. Aceasta mai ales la fa- miliile care au intrat in iarnd cu rezerve mai mici de hran’, Altfel, daci timpul nu este prielnie se pot intimpla Iucruri redorite, cici luna februarie este foarte capricioas’. Prezenya, puietului in cuib face_ca in aceasti lunit consumul de miere 4 fie mult sporit fay de Juna precedents. Dact re- zerva de hran¥ nu este indestulitoare, 0 perioada prelungita de frig poate lisa cui- bul fir miere. Cum albinele nu se pot deplasa in ghem decit pe verticali, ele pot pieri de foame, De aceea, este pru- dent ca atunci cind s-a constatat pre- zenja puietului, si se ageze deasupra cui- bului,. pe sita podisorului sau direct pe rame, 0 placi de zahir candi sau turta de serbet. In felul acesta se ,intensifici si ouatul mitcii. De altfel, in aceast’ hun’ se incepe $i stimularea, albinelor, dar nu- mai cu zahir candi sau serbet. Dupi fe- Jul cum hrang de stimulare este consu- mati, se pot face si unele aprecieri, Con- sumul rapid arati ci avem de a face cu © familie viguroas% saw poate cu una in- fometat. Si intr-un fel si in altul aju- torul este bine venit, In cazul in care 25hrana nu este consumat%, se impune ve- rificarea cuibului la prima ocazie priel- nica. Momentul inceperii stimulérii de pri- mivara, cu zahar candi sau gerbet, tre- buie judicios ales, in functie de evolutia vremii. Incepatorii este bine sa consulte stuparii, cu mai multi experienyi. In unii ani incalzirea este mai timpurie si in alpii mai tirzie. De aceea, se va urmari tem- peratura medie ambianté si nu aparitia unor zile insorite, urmate de perioade reci. O alegere gresita a momentului de stimu- lare poate avea urmiri grave. Dac dez- yoltarea mai puternica a cuibului este sur- prins& aga cum s-a arfatat, de o perioada rece de mai lunga durata, albina nu va mai putea folosi rezerva de hran& aflata lateral si familia va pieri grupati pe ra- mele cu puiet. Yerminarea hranei intr-un stup este in- totdeauna precedati de aparitia diareei, ca urmare a nelinistii albinelor, ca si de sunetul de fond, auzit mai bine asculttnd cu furtunul. Avertizat, stuparul intervine salyator. Uneori poate surprinde si familii muribunde. Acestea se recunosc la desfa- cerea cuibului prin. aceea cd nu mai au nici un pic de miere, iar puietul uscat a fost supt. Majoritatea albinelor sint in- tate cu capul in celule, iar cele de pe faguri, la cea mai mica miscare cad de pe acestia. Stropirea lor cu, soluyie calduya de miere si apa 1:1 sau in lipsd cu sirop de zahar c&lduy este salvatoare. Stimularea aceasta timpurie nu trebuie confundata cu o hranire abundenta, care pe linga faptul ca nu ajuta la nimic, poate aduce si necazuri. Acestea constau in ri- sipa, impurificarea mierii si mai ales adu- cerea albinelor in stare de roit, ceea ce compromite culesul. 2, CONTROLUL STUPILOR Controful stupilor tn aceast Tun’ tre- buie facut mai des si mai constiincios, in acelasi_ mod cum s-a aritat ia luna pre- cedenta. Efectul pierderii caldurii este acum mai mare si este picat ca mierea ne- cesark cresterii puietului sa fie consumati pentru incalzirea cuibului, ca urmare a 26 unor neglijenje sau a unor defecsiuni ne- remediate.’ Pentru conservarea cildurii, pe podigor, sub salteluyd se va aseza o foaie de ziar, eventual cu o gaura cit o moneda de 5 lei deasupra site. Dacd in ouib se va constata. umezeala, se va m&ri aceasta gaura, dar numai dup verificarea urdi- nigului, sa nu fie blocat cu albine moarte. O mai mare atentie trebuie acordati si urdinigului, Pe scindurica de zbor pot aparea resturi lasate de c&tre albine in urma zborurilor de curipire. Acestea pot fi albine moarte, cristale de zahiir, ro- zitura de faguri, larve, etc. Felul lor poate oferi informatii, utile. Spre exem- plu, cristalele de zahir pot proveni din hrana de stimulare sau din mierea crista~ lizatd in faguri. In primul caz nu este nimic grav. Albinele n-au putut dizolva cristalele de zahir din serbet sau candi, din lips de api si le-au lsat si cada pe fundul stupului, de unde le scot afari. Daci_aceste cristale provin din mierea cristalizaté. in faguri, atunci este mai grav. Familia poate rimine fari hrand si stuparul trebuie si verifice situatia si daca este cazul si intervini salvator. In- terventia se va face astfel ca s nu duct la ricirea prea puternic’ a cuibului. In zilele fasorite, Ja urdinisurile stupi- lor este un zbor vioi. Albinele parisese stupii pentru curafirea intestinelor. La uunii stupi aceasta activitate este redusi iar la altii deloc. Cunoscind importnja zbo- rului de curdjire din zilele calde ale iernii, apicultorii stimuleaz% iegirea albi- nelor din stupi, lirgind urdinigurile sau expunind podisoarele incalzirii soarelui, prin ridicarea capacului stupilor. 3. PREGA'TIREA VETREI Noyiunea aceasta de pregiitire are un dublu sens, In primul rind este vorba de amenajarea terenului in dorinja de a ocroti viaja albinelor. Pentru aceasta se indepirteazi. z%pada din jurul stupilor si se presara pe jos talasi, paie etc. Apoi se amenajeaz’ un adapator cu api, daca se poate, cilduy’. Dizolvarea de sare debucktérie sau uree in apa adpitorului, 1g la litru, mireste consumul. In al doilea rind, acum cind albinele stau mai mult in ghem, se pot face unele amenajiri importante in preajma stupilor. De asemenea, se pot reorganiza familiile pe vatri, dup doriny’ si far’ dificuleate, fie ci au iermat afard, fie ci atunci s-au scos din ad&post. Daci zborurile se repeti mai des, aceste lucriiri nu mai sint po- sibile. Tata citeva din lucrrile care dack nu sint pregatite in aceasta perioad’, dau multi bitaie de cap: aléturarea stupilor care trebuie unisi, lésarea de spatii Iingi stupii care au jernat cite doi intr-o lads, izolarea stupilor bolnavi etc. 4, ALTE LUCRARI Luna februarie, ca si celelalte luni de iarna, este favorabili lucririlor de atelier, de pregitire a materialelor de consum pentru sezonul activ si documentirii. In mod special se va da prioritate lucrérilor care necesit? multX munci, precum con- fectionarea ramelor, insirmarea lor, va- lorificarea fagurilor vechi etc. Aceste lu- din ve- hituci, restu) provenind din activitigi auxiliare s fn 63. unitaqi ,apicultara are o ponders aproxi- mativ egald cw ageicultura cerealiera, aceasta din turmi constituind o.,economie mai stabil; tn 10 sovhovuri, «mari, nm mele i prentimele autorului, titlul’ complet al gid sau revistei, editura, localitatea gi anul apa- ritici pentru ciryi gi in plus, volumul, numiral, una (pentra reviste), precim’ si paginile folosite pentru documentare ; — tabelele si fie scrise pe, pagini separate, si aiba cite un tithy scurt, jar in text si se indice soeul de Snserace 5 — se _recomanda ca articolele si fie ilustrate prin schiye, desene, fotografi etc, numerotate cro- alate, avind yeferiri intext si 0 lsgend sere lar 5 = dosenale tehnice si fie enceutate corect gf fn tay pe hie de cal iar cfrele oi expliegile pe liguri si fie serise cu creionul, pentru a se puten face 0 prezentare uniforma in revistd 5 — pentra publicarea tn timp util a articolelor ce se referd Ja lucriri inedite, indicate pentru um fanumit sezon, acestea trebuie si fie inaintate re- dacyiei cu cel puyin 3 luni mai fnainte de data cind este oportun publicarea ; — redactia isi rezeev dreptul de a. interveni si reduce uncle articole dack este cazul; artieo- lele nepublicate nu se inapoiazd autorilor. colegiului de redactie care hotiriste asupra publicarii lor. OANA Materialele primite la redactie sint supuse reviziei tehnico-stiintifice si analizei | Articolele pul DUBLU EXEMPLAR PE ADRESA: tor 2, cod, 70231, Bucuresti. te sint remunerate potrivit tarifelor in vigoare. g 4 i ; TRIMITETL-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLELE $1 CORESPONDENTELE IN f Redactia revistei ,APICULTURA IN ROMANIA‘, str. Tulius Fucik nr. 17, sec- : AS Basso NONI SSAA EETH3 COJEPKAHUA ...-.eec ew veeee ec eeteeesse testes ee eeneteees B. MOMECKY: 60-netnaa Ea Mawero wypHana; Mapua JLP9TAH: wm yaysimenne nea, Doct ig. A sadotn | Hayumo-wcceenonaremcenry, unerHTyTa nyexononersa; B. ‘AHEKCAH PY: Komecrtpeun oo B. YIILIAH: Hsro- ‘nporen outa sumonkn; H. BOJAH, NAJIOU : ‘ ra MeHOROCTAA Ha cayrGe YeOREVECKOTO ‘snopones : HOETH cexropa anurepanme; Oxrann: Ren MOHMUMOP! Mecsouomah 3 MMTOMHKK CHeNMATHOHPORANMX KANpOR AAA pauner9 myexononcrna ; K. Poct npecruma pyMuncKoro nyeaoponcr: Unoctpannvie wurareau moeyr noaywure naw oeypnaa o6pauyaace @ POMITPECOHVIA: TENTH, Henaprawenr sxcnopr-unnopr nevatu, 1,0. Boxe 12-201, reaeke 10876 npcpup, Byxapect, ya. Kasea Tpuauya 64—66. DANS LE NUMERO. POPESCU : Notre revue & 60. ans; Maria DRAGAN : Génétique et amélioration des pba olan ot réoccupations de itut de recherche et de production pour IXANDRU : Concentration du sirop ; V. I, LUPSAN tion de i nourritre re rote pour ha fin de Phiver +t. IA's ‘Actualité et Ja sec "amélioration des ressources ‘4 cian Ss de notre heer Les. lecteurs. de Péntrages pewoene . s'abonner pd mere ra Département exportation-importation presse, P.O; Box 12-201, telex 10376 prifir, Bucarest, rue Calea Grivitei, no. 64-66, IN THIS ISSUE : : - Mi, popesca years anniversary of il; Maria DRAGAN : Bee a aad Lem pro) om at * ie Coa “aaa i nae ry. ce for our bees ae ans near eatig ry ing ioe oneybee 3 Geren oa i in ee from abroad can get subscriptions through the nomeeesarens Enter} po po ie periments P.O. Box 12—201, Telex 10376 prsfir, | unserer Zeitectritt Maria DRAGANS | ore und (NDRU; Zul Seance ars vet. Pr eURSaN ae ‘onze i ens ei ‘Aktuelle oa de “i ‘Tatigkeit de: in soenaet “iat a der ruminischen Bienenzucht Auslindvce 2 Leser kénnen sich bei fil ie Adresse abonnieren : ROME Sa y eres ul exportimport pred, P. O, Box: 12-201, telex 10376 prsfir, Bucuresti, C rive,nnn APICULTORII=————— Potrivit prevederilor Decretelor Consiltului de Stat nr. 1 din 1982 si nr. 692 din 1973 avefi obligatia ca anual si declaragi efectivul de ani- male — inclustv cel al familiilor de albine: SPRE A Fi INSCRIS IN REGISTRUL AGRICOL (Intre 5—20 ianuarie). @ INSCRIEREA DATELOR IN REGISTRUL AGRICOL te face pe baza declara- fiei, sub semniturd proprie, a copului de gospodirie sau in acestuia a unui membru major al la sediul Comitetului Executiv al tut « comunal, ork yenesc, muni ‘au al sectoarelor muni ui Bucuresti, in funezie de domiciliul capului sospodirici. SPRE A Fi INREGISTRAT LA RECESAMINTUL ANI- MALELOR DOMESTICE (intre 1—8 februarie 1985). @ RECENSAMINTUL ANIMALELOR DOMESTICE se efectueaz3 in aceeai_ pe- rioadi in toate categoriile de unitisl (de stat, cooperatiste si gospodiriile populasiei) precum 4i in toate localititile — rurale yi urbane. @ Printre epeciile de animale nominalizate in decret pentru a fi recenzate sint previzute i familiile de albine (total familii de albine i distinct familii in stupi multi- etajasi). dupi care face verificaren exactititii datelor inscrise in forn Gospodarul va primi o wdeclaratie de recenzare” in care se va inerie nomirol animalelor (familiilor de albime) declarate yi pe care o va semna alituri de recenzot. Aceste declarasil se vor pistea pentea a fi aritate la eventualele controale. @ IMPORTANT ! Gospodarii si desinitorii de animale au obligatia de a declara Is recensimint numirul exact de animale, inclusiv cel al familillor de albine, indiferent de locul unde acestea se afli Ia’ data recensimintului (la domiciliul proprictarului, la " fernat in curtea altor persoane — in cadrul aceleiasi Jocalitisi saw in afara acesteia pidure etc). tn scopul inregistedrii tuturor familiilor de albine i a evitirli dublelor regitteari este mecesar ca prop | (desindtoril) 2 anunge comisiilor teritoriale de re- censimint localitatea comuna, orayul, judequl) unde acestea se afli da iernat, @ Declararea unui numér mai mic de animale (familii de albine) decit cel real va ateage preluarea, firi plat, in proprietatea statului a acertora, intrucit animalele nedeclarate de citre persoanele fizice se consider’ c3 au Je apartin (art. 2 Decret ar. 1/1982),