yew OP Rcne Barve az) in Romania Revisté lunar’ de schimb de experients si Indrumare metodologic3 apicoli editat’ de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Anu! Socialists Romania Oe ie Peur ruc mkst) CUPRINS I STANCU: Ingrifirea famililor de albine in a doua parte a iernii pind la desprimavarare N, NICOLAIDE : Controlul sau revizia de fond a familiilor de albine Z, VOICULESCU : Invajamintele anului api- col 1988 S. V. VERNESCU: Hemolimfa albinei 1. CIRNU: Despre originea si componenta florii C. CULITA: Influenta mérimii familiilor de albine asupra dezvoltarii de primévard si asupra productiel de miere pe intreg anul e N., OITA: © etapé nowd — calitativ supe- rioerd a I. RECEANU: SALAJUL — un judet in care se actioneaz cu hotirire si consecventé pentru dezvoltarea apiculturii M. MARTINESCU: TijA cu dimensiuni va- riabile ELENA GHEREA: Cum se Infiripé un muzeu apicol 7 °°": Semnal C. PAIU: Prin Bulgaria prietend (note de célatorie) E, TARTA: Al VJ-lea Simpozion international de apiterapie — Portoroz — 22—25 sept brie 1988 C. POP: Prognoza meteorologici pentru luna aprilie Tarna a trecut in amintirea noastré... (Foto: PAVEL TANJALA) Coperta Pec oe oe ec er eeae eT Cir’ omic Ce CoCr pra at Potty Dr. ing. STELIAN DINESCU als Pe) Cre een ori) Porte ing. EUGEN MAKZA Poa SZ Ter RE Ce re) Siete teny.8 COSCO re yr eC RT) etme ed aE Ney Cau e sro] OT Ae OCIS) PCs ra UR Corea Tel ROTC TTS mo ayy a ey Demure) Ogee t UNIT eC aur mee MC Tat Cee LLL eC ry dr, EUGEN MURESAN. ing PTC Cate ta LERIU SIRBU, ZAHARIA Vol DO Coht nT ACT one PORT On tes COMITETUL EXECUTIV AL. ASOCTATIE] CRESCATORI 1) DD PNET R. S. ROMANIA, e Str. Julius Fucik nr. 17, Bucuresti, sec. 2 © Cod, 70231 @ Tel. 11.47.50 Come OTM PATTEM Tatty) Red 7 Core Ne ore et Sar Cmte Conntr ors Se tte Merry Cee fillalele A.C.A. @ Cititori! din eran) ROMPRESFILATELIA — Sec- aint res) oath Cera [ree Oy Tham ae) erie rey te eran Oe Eee te oe rrPe agenda priorit&tilor in fiecare stupina INGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE {NA DOUA PARTE A. IERNII PINA LA DESPRIMAVARARE | Ing, Ion STANCU i Institutul de Cercetare si Productie pentru Apicultura ‘Trecerea solstitiului de iarn nu_rimine neobservata in biologia familiei de albine, ca de aitiel in intreaga naturs. Treptat zilele fncep si semdreasci si odati cu aceasta se _modifici comportamentul albinelor, ele find primele care vestese apicultorului apropiata sosire a primaveri Cele mai grabite sint familiile bine popu- late (cel putin 6 intervale), ale. cAror matci sint tinere si au la dispozitie hrani indestu- Iitoare (energetica si proteici), faguri de culoare inchis& in centrul cuibului, Din re- pausul profund de iarn& albinele ies treptat, incepind de ta o dati situati in tuna i nuarie intensificindu-se in Iunile februarie saul martie, cind temperatura medie a ghe- mului este putin peste limita critic de +14°C, nedepiisind de reguli +-26°C— 28°C. Flind influentati de puterea fami- liei_de albine, temperatura in ghemul fa- miliilor puternice este mai scazuta, iar familiile slabe mai rid Mentinerea unei anumite temperaturi it interiorul ghe- mului se face prin consumarea unei can- titi mai mari sau mai miei de hran’, Fa- miliile slabe depun. un efort mirit, ceea ce insemmeazi uzuri suplimentara. Conditiile sus mentionate find indepli. nite, albinele incep si hraneasci intens matea, temperatura in interiorul miezului ghemului creste la +34—136°C, iar ghe- mul se mareste ca dimensiune. Afbinele din interiorul ghemului se agit’, curata celu- lele unde vor creste viitoarele generatii de puiet, asazi coroni{e eu miere in jurtil ce- lulelor curate. Se creeazd condilii propice depunerii pontei_miitcilor, incepind cu fa- #urii inchisi din eentrul cuibului, de Ia eiteva celule spre sfirgitul lunii ianuarie, la citiva decimetri in luna martie, Aceste modificari sint influentate foarte mult de modul in care a fost impachetat stupul si de conditiile atmosferice exteri- oare: imperatura, vint, insolatie, find fa- vorizate de o temperatura exterioara in jur de + 6—+8°C, Zilele insorite, asa-zisele ferestre de iarn’, cind apar uneori intervale de 1-2 ile cu femperaturi diurne de +13—+15°C, sint favorabile zborului albi- nelo: ; fn interdependenta cu aceasit stare de lu- cruri favorabili intririi treptate in activi- tate a familiilor de albine, se impun citeva luerari de mare importantd, privind intre- tinerea si dezvoltarea foare. a familiilor de albine. Astfel, completarea rezervei de hrand si spre sfirsitul iernii (10—15 februa- rie in unele zone mai cdlduroase si 10—15 martie In zone mai reci) stimularea timpu- rie a familiilor de albine este lucrarea cu cea mai mare pondere, marile pozitive in cazul ei la timp, eficient si cu pricepere sau dezastru- oase in cazul in care este omisi ori in- corect executat’, miliile de albine se dezvolt nestinghe- nit cind sint sindtoase, au hrand, caldurd, spatiu adeevat si liniste, Hrana indestula- toare, de bun’ calitate, accesibila- albinelor, {Gri a le obliga pe acestea si se deplaseze prea mult lateral, duce Ia o dezvoltare ar- monioasa, fireascé a familiei de albine. Cind rezerva de hrani scade sub pragul minim G—6 ke) la_o familie cu popu i albinele intr in alerti, se neli milia incepe si fogneasci, se supra ramelor, nu mai are’ toe 0 dezvol- fare normali. Daci familia are puiet, acesta este din ce in ce mai putin hranit, subnutrit, calitatea hranei este inferioary, Ponta miitcii scade, Datorit’ hranei insufi- iente albinele: consumi disperate oudle larvele de 3—4 ile. Cresterea de puiet atrage dupa sine o crestere proportional a consumului de miere st mai ales de pastura din rezervele existente in faguri, turle sau polen proaspiit pentru hrinirea tarvelor, Apa devine din ce in ce mai necesara. Cu cit cantifatea de puiet creseut acum este mai mare (in condifii de brand si me- diu cit mai grete), cu atit uzura famili este mai mare, In aceasti perioad’ completarea rezervei de hrana se face cu turte de serbet, zahir candi, paste formate din zahiir si micre de cea mai buni calitate, sau rame cu miere de Ia rezervi care att fost preinciilzite Ia temperatura camerei, cu 24 de ore inainte de administrare. Introdueerea in familie se face pe un timp cit mai prielnic, prin in- Kilurarea ultimei rame ce contine baza ghe- multi, usor, ri a deranja prea mult fa- mil Spafiul ce devine suplimentar dup’ for- marea ghemului in noile conditii, se re- stringe ‘prin scoaterea a 1—2 rame ce nu contin miere sau contin cantititi insufi- ciente de miere. Tartele de serbet sau paste ca si plticile din zahir candi, in compozi- fa clrora trebuie si intre cite 33 ml, Pro- tofil la kilogram, se asazi deasupra ghe- mului, direct pe rame, find in prealabilumeetate cu sirop de zahir sau miere, To- tul se executi cu atentie si rapid, fara a Tasa prea mult familia deschis’. In paste nu comand introducerea potenului decil 15 februarie cu conditia ca albinele s& fi efectuai_un zbor general de curiitire, iar inlocuitorii de polen nu sint deocamdata recomandati. ‘© mare impertan{h are stimularea si su- pravegherea zborulul timpuriu de curatire cu o influenti bineffieltoare asupra fa- miliei de albine. Primele care vor executa acest zbor sint Je puternice, aflate in plin soare, cu urdinigul spre sud sau sud- vest. Vom stimula acest zbor prin ridica- rea impachetajului_ exterior al. stupilor, al capacului, ind temperatura exterioar’ este ae cel putin +12—13°C. Se lirgeste ur nigul si se curd{a de resturi fundul_stu- pilor pentru ea circulatia albinelor si nu fie _stingherit’. Cu aceasti ocazie se poate verifica modul in care decurge jernarea, aprecierea facin- du-se dupa cantitatea si aspectul albinelor, a ro si resturilor de pe fundul stupu- Jui, Dacd 1a. sfirgitul luni ianuarie cantita- tea de albine moarte de pe fundul stupu- Jui depaseste 80—100 g, iernarea se face in conditii anormale, care de cele mai multe ori sint datorate calita| hranei, lipsei de hrand, localizdrii_ ghemt pentru iernare sau unei exagerdri in impachetarea fami- Tie. Pentru a evita pierderea de albind pe perioada zborului de curatire timpurie este indicat si inliturim zaépada din stupina, se presirfiim rumegus, frunze, paie, pe care albinele si se poata aseza si SA reia cu usu- rint{i zborul pentru intoarcerea in stup. In az contrar pot muri, riminind intr-un pro- cent ridicat pe zipads sau pe pAmintul in- ghetat. Supravegherea modului de iernare tre- buie sa fie facuta atent, la intervale de 10—12 zile, prin controale auditive si, in caz de for{i majora, prin deschiderea stu- pilor pentru indepartarea imediata a sti- rilor anormale. Atentie deosebité la urmele de umiditate din zona urdinisului, la atacul soarecilor si a altor diunitori ce viziteazi stupina in aceasté perioadd, luind masurile ce se im- pun de la caz la caz. jn ajutorul apicultorului incepator CONTROLUL SAU REVIZIA DE FOND A FAMILIILOR DE ALBINE Ing. Nicolae NICOLAIDE In primele zile cdlduroase cind tempe- ratura aerului la umbra ajunge si se sta- bilizeazi la valori termice ce cel putin +12—14°C se executd prima lucrare in stupind, adicd revizia sumari de primi- ‘vara a familiilor de albine cu scopul de a stabili stare’ acestora si a lua masuri ime- diate de indreptare a stirilor anormale con- statate, Lucrarea se executa cit se poate de repede pentru a nu scidea temperatura din cuibul familiilor de albine, stabilindu-se cu acest prilei puterea familiilor de albine (dupa numérul de intervale ocupate cu al- bine), existenta rezervelor de hrand, pre- _ zen{a_miéatcii (dupa existenta oudlor sia puictului tn cuib), precum si starea gene- ral a fagurilor. Cu ocazia_revizi albine se_strimtorea: cuibul familiilor de {la numarul fagurilor ocupati de albine si_se impacheteazd cu materiale izolatoare in vederea pastrarii cdldurii in cuib: ‘Dupii efectuarea reviziei _sumare de pri- miivarai Ja toate familiile din stupind si o daté cu stabilizarea timpului se impune executarea reviziei de fond a acestora i scopul : cunoasterii puterii fiecdrei familit de albine la iesirea din iarnd; evidentierii prezen{ei mitcii si starii acasteia; deter- minarea cantitatii de puiet, a prezentei 5 cantitatii hranei existente in cuibul fami- liei;. precum gi asigurérii unui regim ter- mic’ optim dezvoltarii_viitoare. In acest seop, intr-un din zilele senine cind temperatura aertlui depaseste +14°C se controleazi in mod améanuntit fiecare familie de albine, nofindu-se in carnetul de stupini toate observatiile ce se fac cu aceasta ocazie, observatii care constituie tocmai enumerarile din paragraful anterior, Se controlea7a astfel fiecare stup rami cu rami, stabilindu-se prin apreciere can- titatea de albine (un interval de faguri cu ram STAS orizontal bine ocupat de al- bine cuprinde circa 300 g iar la multietajat circa 200 g, cantitatea si calitatea rezerve- Jor de hran& (un fagure de stup orizontal STAS avind miere cdpaciti pe ambele fetecontine in jurul a 3,5 kg miere iar de stup multietajat cu 1/3 mai putin) eliminindu-se cu aceast4 ocazie ramele goale din cuib, reorganizind cuibul si strimtorindu-l la spatiul corespunzator puterii familiei de albine, spre a se asigura astfel un bun. regim termic. Cu ocazia reviziei de fond se controleazai si ramele cu puiet, notindu-se in carnetul de stupina cantitatea de puiet existenti la data controlului precum si calitatea acestuia (puiet compact, puiet rdspindit etc.), Fami- liile de albine care ocupé la data contro- lului ce! putin 6—7 spatii de albine, sint considerate ca familii normale ca poptlatic, in timp ce acelea care ocupé un numar mai redus de spatii, formeazi grupa_familillor de putere mijlocie sau slabe. Familiile slabe trebuie unite, deoarece nu este economicd Intretinerea lor, sau in cazul in care nu se doreste diminuarea numérului, acestea vor ftrebui ajutate pe pareurs cu faguri cu puiet luati de la familiile puternice, spre a le putea astfel intari si a le. face capa- bile de a yalorifiea in bune condifiuni cu- lesurile, Diferenta dintre cantitatea de albine si micrea gasiti in cuib la revizia de fond, fata de cantitatile existente in toamna pre+ cedenta la intrarea in iarna, arata pierde- rile de albine din cursul iernii precum si consumul de hrand ce a avut loc in aceasta perioadi. Familiile de albine cu.cele mi mici pierderi, cu cel mai mie consum de hrana si fara semne de boali, sint conside- rate ca rezistente la iernare. Calitatea mitci se apreciazd dup& cantitatea si ca- litatea puietului existent, Astfel, lao fa- milie de putere normala care ocupé un nu- mar de 6=7 faguri, puietul trebuie sd fie pregent pe un numar de 3—4 faguri. din miflocul euibului, avind totodaté la mijloc puiet cdpacit fn forma de elipsi inconjurat de zone de puiet necdpacit si oud. Prezenta puietului de albine lucratoare ne indici de asemenea calitatea miiteii in timp ce pre- zenja puietului de trintor, in celulele de albine, lucratoare imprastiat intre puict nor- mal, ne indicd o seidere calitativa a mateii respective, In acest caz familia va fi din nou con- trolati dupa circa 2 saptimini, iar in ca- zul in care situatia rémine neschimbatd sau se inrdutéteste, matea respectivA va trebui inlocuité cu o alta de la rezerva stupinei, Familiile gasite la control bezmetice si cu albind oudtoare, trebuie lichidate, ur- mind ca numéarul total al familiilor pe stu- pind sa fie reficut — tn cursul sezonului, Cantitatea de hrand — miere — necesara in aceasti perioadi pentru o familie de albine normald, este cuprinsa intre 6—8 ke din care o bund parte trebuie si se afle in fagurii de cuib, deasupra elipselor de puiet, Pe lingi miere, sint necesaré si unele cantitiiti de pastura provenite din rezor- yele de pasturé lasate in stup pentru pe- rioada iemii eit si din polen proaspat re- coltat de albine in aceste zile. De mentionat este faptul cd o, crestere normal de puiet are loc numai in cazul in care albinele doici gasesc in imediata vecindtate a puietului cantitatile necesare de miere si_pastura, cu atit mai mult cu cit In aceasti perioada pot interveni gi zile sau_nopti mai reci cind albincle se vor retrage de pe ramele marginase si se vor grupa in jurtl puietului. In aceste conditii fagurii cu provizii de hrand mai departati putind imine astfel in afara ghemului format. Tn cazul in care fagurii din cuib nu con- fin rezervele necesare de hrani, se intro- duce in imediata vecinatate a tamelor cu puiet, de o parte si de alta a acestuia, cite © rama ce contine in celulele din jumatatea superioari miere si pastura, Restul fagurilor cu miere este necesar si se gaseascd de asemenea fi imediata ve- cindtate a cuibului, astfel ca albinele sa poati avea acces usor Ja ei, Calitatea fagurilor existenti in cuib_pre- zinta o importanta deosebita In aceasté pe- rioad’ spre a putea astfel oferi posibilitate miitcii_de a depune o cantitate eit mai mare de oud. In acest scop, fagurii cu celule de trintor deformati, mucegAiti sau _ prea deschisi la culoare se vor inlocui eu faguri construiti regulat cu celule de albine lucra- toare si avind o culoare mai inchisi, de- oarece piistreazéi in acest anotimp mai bine caldura in cuib, fiind preferati de mated la ouat, Dupa terminarea acestei Incrari, cuibul familiei_se_strimtoreazA in raport de nu- marul de faguri bine ocupati de albine. Pentru a pastra cit mai bine edldura in in- terior, cuibul se impacheteaza atit lateral precum si in partea superioard cu saltelute din_paie sau alt material termoizolator. Fa- gurii eliminati din cuib se tree la rezerva stupinei, In raport de puterea familiei_de albine se va revizui si deschiderea urdinisului, urdinis In dreptul cdruia trebuie sa se afle cuibul familiei de albine respectiv. Modul de orinduire a cuibului diferd oa- recum dupé tipul stupului folosit, Astfel, Ia stupul orizontal, cuibul se afla la unul din laturile acestuia, de preferintS spre latura opusé la soare, avind de o parte si de alta a ramelor cu puiet 51 co- roane eu rezerve de hrana si 2—9 "rame cu miere $i pastura, urmtnd apoi diafragma ce strimtoreazi si ‘limiteazd astfel cuibul urmind si saltelutele de impachetare, In acelasl mod se organizeazd cuibul in ca- ee (continuare in pagina 15)Opinii ae INVATAMINTELE ANULUI APICOL 1988 Zaharia VOICULESCU Anul 1988 a inceput stib auspicii promitatoare, datoriti zborurilor de curitire repetate care au permis fa- miliilor de albine o dezvoltare timpu- rie. De aceasti dezvoltare au benefi- ciat numai familiile puternice, cele slabe nefnregistrind nici o ameliorare devenind astfel o povari pentru apicultorul care nu le-a unificat in toamna sau in primavara. Incepind cu luna aprilie unititile silvice au interzis amplasarea_stupi- nelor in p&duri pentru valorificarea culesurilor timpurii de la corn, artar, urzicuta, jugastru ete. Aceasta restric- tie a durat pind la 15. mai, cind ocoa- Iele silvice au vizat autorizatiile de pastoral, dar atunci a fost prea tirziu, deoarece culesurile amintite erau_ter- minate, Culesul de la salcim a fost foarte capricios, dind producti mici in unele locuri iar in_altele culesuri slabe de intretinere. Si in acest caz familiile puternice au valorificat ‘mai bine cu- lesul. O parte din apicultori au incer- cat s& valorifice culesul de la salcim din zoncle.cu inflorire mai tirzie in judetele Prahova, Dimbovita si Arges, dar fara rezultate vizibile, din cauza conditiilor climatice. Datorita iernii. blinde familiile lecanidelor si lachnidaclor s-au inmultit si, au inceput s& producd mana, astfel. ci familiile de albine transportate la culesul de la tei care a fost calamitat, au cules miere de mana. Spre deoscbire de alti ani, mana din acest an a cristalizat partial in fa- guri, avind o structura foarte find. Da- toriti acestui fenomen, la extractie portiuni din fagure cu miere cristali- zat s-au rupt. ~Nici culesul de la floarea-soarelui nu a fost productiv, multe locuri tuate in zone bune producind canti reduse de nectar. Lanurile situate in solul brun rogcat de p&dure in acest au nu au produs deloc nectar. Fluc- insectele din 4 tuatiile in secretia nectarului de la floarea-soarelui consider cA s-au da- torat c&ldurilor excesive si lipsei de precipitatii Destul de multe stupine au fost afec- tate din cauza tratamentelor aplicate culturiluor agricole, fara ca dispozitiile Ordinului nr. 45/110/947/23/1987 sa fie respectate, atit de cei care executa tratamentele, cit si de c&tre apicultori. Familiile puternice au suferit mai putin, refiicindu-se mult mai repede decit cele slabe care au pierit in ma- _ joritate. Si in acest an au aparut albine cu malformatii fara ca apicultorul si poata stavili golirea stupilor de albi- nele care paraseau fagurii cu miere gi puiet. Datorit& lipsei de preocupare pe care unii apicultori o manifesta fata de cali- tatea hranei de iernare, nefacind ana- liza acestor provizii, au aparut cazuri cind in fagurij peitru iernare a rimas miere de mana. Pentru apicultura, anul care a trecut a fost mediocru. Invatamintele ce se desprind din cele relatate sint : — sé avem in stupiné numai fami lii puternice, cu méitci tinere, prolifice provenite din. familii recordiste, cu shranti de bund calitate si in cantitate suficientii, pentru asigurarea unei dez- volttiri_ bune in primévard ; — si crestem roi pe care toamna si-i unim eu familia de bazii oprind totdeauna matca tiniré ; — inainte de completarea hranei de iernare sti facem analiza proviziilor si si Iudim méisurile ce se impun ; —' sti ne procurtim din timp biosti- mulatorii necesari, predind filialelor noastre miere, ceart, liptisor, venin, polen si material biologic: — sii apiiréim familiile de albine de intowicafii, respectind dispozitiile ordi- nului privind aplicarea tratamentelor fitosanitare asupra culturilor agricole entomofile.HEMOLIMFA ALBINEI Biolog Sorin Victor VERNESCU Institutul de Cercetare si Productie pentru Apiculturé Mediul intern al albinei, ca de alt- fel al tuturor insectelor — hemolimfa— se prezinta sub forma unui lichid transparent, cu o tenté usor gilbuie. Ea circuld atit prin vasele de singe, cit si prin cavitatea generala a corpului, stiut fiind ci sistemul circulator al in- sectelor este de tip lacunar deschis. Insusi: termenul de hemolimfA pre- supune 0 oarecare sinonimie cu sin- gele si respectiv limfa ‘mamiferclor, ea reprezntind o sintezi morfo-func- tional a acestora, ce corespunde unei anumite ‘trepte de evolutie biologic’. Ulterior, la organismele superioare cele doud componente ale mediului in- tern (singele si limfa la care se adaugd lichidul interstitial), s-au diferentiat, prezentind fiecare dintre ele functii distincte. ivinta rolului pe care hemolim- fa il indeplineste in organismul al nei, exista deosebiri importante fata de animalele care au singe, la care hematiile (globulele rosii), cele mai nu- meroase dintre elementele figurate, prezinté in interior hemoglobini ce fixeazA cu usurinta oxigenul si res- pectiv dioxidul de carbon, indeplinind astfel functia respiratorie, adicA schim- bul permanent de gaze intre celule si mediu. Participarea hemolimfei la pr eesul respirator este neglijabila, stiut fiind ci in absenta plaminilor, insec- tele posedd un sistem de trahei cu ra- mificatii din ce in ce mai fine, care conduc aerul atmosferic direct pin’ in intimitatea {esuturilor. Hemolimfa contine substantele pri- mordiale si produsii metabolici rezul- tati in urma exercitarii majoritatii functiilor interne ale albinei. Ea trans- Porta substantele hranitoare de la i testin la diversele tesuturi, hormonii secretati spre organele tinta, precum si produsii de dezasimilatie citre ciile excretorii, reprezentate de tuburile lui Malphighi. In privinta elementelor figurate con- tinute in hemolimfa, Kurt Miller (1925), descrie patru tipuri celulare, iar Mihaela Derlogea (1960) identifica doar trei categorii cea de-a patra (oe- nocitele) apartinind, dupa parerea au- toarei, corpului gras. Cercetirile noas- tre’ confirma aceast& afirmatie, oenoci- tele aparind in preparatele microsco- pice efectuate drept celule bine contu- rate si individualizate, cu citoplasma rispunzind puternie colorantilor histo- logici, diseminate printre celule ale corpului gras, mult superioare numeric (foto 1). In general, ‘oenociteleprezinti prin multiplicdri_cromozomiale succesive un grad inalt de poliploidie, dovada-a ro- lului_lor intens. In unele cazuri: ele apar cu prelungiri citoplasmatice (fo- to 2), Unele din tipurile celulare aflate in hemolimfa sint celwle formatoare. iar altele pot fi considerate echivalente cu levcocitele, avind deci rol in asi- gurarea functici de imunitate mediati celular. ‘ Circulatia hemolimfei in interiorul corpului albinei se realizeazi prin pul- satiile unui vas dorsal, numit uneori impropriu yinima*, prin analogie cu animalele la care acest organ se afli Foto 1 — Oenocit “cu nucleut si citoplasma distincte, printre celule ale corpului gras orig.)diferentiat. Acesta este de fapt un tub intins iritre extremitatea abdomenului si capul insectei si care este inchis in partea posterioarA in fund de sac, fiind deschis la cea anterioara. Foto 2 — Trei oenocite prezentind prelungiri citoplasmatice si un nucleu voluminos po- liploid (orig.) In zona terminala, vasul dorsal pre- zintA cinci umflaturi succesive numi- te ventriculi, care, prin contractile lor succesive, determini pomparea hemo- limfei inspre torade si cap. Sensul cir- culatiei hemolimfei este deci dorsal dinspre partea posterioar’i spre cea anterioara iar ventral invers prin in- treaga cavitate a corpului. Hemolimfa este aspirati in vasul dorsal prin niste, orificii numite osti- ole, ce se gisesc pe fiecare ventricul si circuitul se reia. In afara vasului dorsal circulatia hemolimfei este im- pulsionata de dou& diafragme, una dorsala si una ventral, care au capaci- tate de contractie. In compozifia hemolimfei, care este complex, a fost identificati apa in proportie de pind la 30%, séruri mi- nerale, enzime, aminoacizi, proteine, glucide, acizi grasi, precum si produsi catabolici, Efectuind electroforeza hemolimfei albinei in timpul iernii, am putut ob- tine tabloul migrarii: diferite de lao linie de start (marcat& cu negru) a sub- 6 Foto 3 — Electroforezé pe lam& microsco- pict ‘a hemoglobinet albinei (orig.) stantelor din compozitia acesteia, da- toriti diferentelor de potential elec- tric. (foto 3). 0 BIBLIOGRAFIE CHAUVIN, R.: Traité de biologie de Vabeille, Ed, Mason, Paris, 1968. DERLOGEA MIHAELA: Hemolimfa albi- nei melifere, Apicultura nr. 11/1960. LOUVEAUX, J.: Albinele si cresterea lor, Ed. Apimondia, 1987. MULLER, K.: Asupra elementelor figu- rate din hemolimfa albinelor, Berlin, 1925. SNODGRASS, R. L.: Anatomy of the Ho- neybee, New York, 1956. FOTI_N., POPA L., CRISAN 1. — Variabi- lité du ‘composant protéique de I’hé- molymphe chez les abeilles. par rapport & leur age, a la saison et a leurs acti- vités. Bulletin apicole 1363 XII no. 2 p. 121-130,Sa cunoastem unele aspecte Despre originea si componentele florii Dr. ing. Ion CIRNU Floarea reprezint&é cea mai evoluata for- mi de specializare a organelor sexuale, adaptate pentru asigurarea unctiei de r producere in conditi optime, Despre ori- ginea florii_ s-au elaborat in decursul tim- pului, diferite teorli dintre care mai ras- pindite si adoptate de céitre specialistii In acest domeniu sint: teoria foliar’ si teori caulinara. i Leoria foliara, care este si cea mai veche a fost’ emisa pe la 1790 de W. Goethe. Con- form acestei teorii, floarea_provine -din\ ramura seurti ale cirei frunze metamorfo- vate si-au schimbat functia initial adaptin~ du-se pentru asigurarea procesului de re- producere. ‘Teoria caulinar’ sau telomicd, elaboraté in ultimele decenii (Krecetovici 1956), sus- tine c& fMloarea nu provine din frunze meta- morfozate, ci din organe axiale modificate in vederea functiei de reproducere. Desi aceasti teorie este adoptata de numerosi specialisti, totusi prima teorie se bucura si in prezent de o mai larga acceptare. Pentru teoria foliard pledeazd asemanarea perfectd dintre structura anatomici a frunzelor si aceea a invelisurilor florale (sepale si pe- tale) A Filogenetic, floarea apare pentru prima data la Spermatophitae, care inmanunchiazd plantele cele mai evoluate, cu cel mai inalt grad de adaptare. Spermatophitele cuprind dou& mari in- crengaturi si anume : Gymnospermae si An- jospermae. Increngatura Gymnospermae sau Pyno- phita cuprinde plante lemnoase, arbori si arbusti, care se caracterizeazA' prin flori fara Invelisuri florale. La aceste plante, po- lenizarea se efectueazA cu ajutorul vintului, polehizare anemofild, iar semintele rezultate sint_golase. Gimnospermele sint_foarte rAspindite pe tot globul, indeosebi in regiunile cu clim& rece. In tara noastrd existind conditii favora- bile, ‘gimnospermele —formeaz_adevarate masive forestiere fn tot lantul Muntilor Carpati, avind ca reprezentanti mai impor- tanti: molidul, bradul si pinul, Aceste speci de rAsinoase sint deosebit de valoroase, atit din punct de vedere economic-forestier, cit si sub raport economic-apicol deoarece aces- tea constituie plante gazdi pentru cei mai importanti producdtori de mana (roua: de micre) Fig. 1 Parfile componente la floarea de Rosaceae : a — peduncul; b — receptacul ; ¢ — sepale; d — petate; e — stamine § — ovar; ‘g — stil; h — stigmat; i Glande nectarijere, Increngétura Angiospermae cuprinde plan- tele cu eel mai inalt grad de evolutie din regaul vegetal. Organul caracteristic la an- giosperme este floared, la care apar pentru prima oard invelisurile florale, ce protejeaza organele de reproducere si Spre deosebire de gimnosperme, la care semintele sint fo- lage (nude), la ‘acestea semintele sint pro- tejate de fruct. Angiospermele cuprind atit plante lem- noase cit si erbacee, cu o larga rispindire pe tot globul. Din ‘angiosperme fac parte plantele nectaro-polenifere si polenifere, care in general sint bine reprezentate in flora {arii noastre. Astfel citim pe cele cu pondere economico-apicoli deosebita_ pre- cum: salcimul, teiul, artarul, salcia, zmeu- rul, floarea-soarelui, ‘mustarul, rapita, spar- ceta, izma ete, Componentele florii. Floarea tipici la angiosperme este formatd din urmitoarele peduncul, receptacul, sepate, petale, stamine, si gineceu compus din ovar, stil st stigmat.. Pe ling& acestea, la plantele nec- tarifere si gasese in interiorul florii glan- dele nectarifere sau nectarlile (fig. 1) Cunoasterea componentelor florale pre- zint& pentru apicultori o deosebitd impor- tanta, deoarece permite stabilirea unor co- 7relafii existente intre structura acestora intensitatea secrefiei de nectar, precum si unele aspecte privind gradul de atractivitate pentru insectele polenizatoare. Astfel sepalele alcdtuiese invelisul extern al florii, denumit caliciu, Acesta are un rol deosebit de important in cadrul florii si anumé; profejeazi mugurele floral pind ja deschiderea florii, ca de exemplu la mac, saschiu etc. In alte cazuri sepalele pot avea un rol de atractivitate cind prezint culori vii de diferite nuanje, ca de exempiu Ja spinz si nemfigor ; sau’ poate avea rol de nectarii, cind baza sepalelor se transforma fntr-un’ fest inelar nectarifer, ca la Mal- vaceae. Petalele alcdtuiese al doilea invelis floral denumit corola, care prezint culori vii, di- ferite, in funcfie de specie. si varietate, Numarul petalelor variaza find caracteris- tic pentru fiecare familie botanic’. La unele plante ins, florile sint lipsite de corold si poari numele de flori apetale. ca de exemplu la Fagaceae, Betulaceae, Juglanda- ceae ete. Rolul principal al pelalelor este de a atrage insectele polenizatoare. Gradul maxim de atractivitate al petalelor se in- registreazi. in general, tn timpul maturi- {afi staminelor si a stigmatelor, cind efectueaza’ si polenizarea. Daca polenizarea nua avut loc, florile rémin_deschise mai multe ile, 14rd ca pelalele si se oflieasca, In acelasi timp aceste flori sint apte si pentru secrefia de nectar, deoarece nectarul alaturi de culoarea si 'mireasma florilor, constituie un factor hotAritor pentru atr: gerea insectelor polenizatoare, ! Staminele, care formeazi androceul au ca functie principalé producerea si raspin- direa_polenului, © stamina este format din filament, an- ter si conectiv. Antera este partea cea mai important a staminei si este formata din doi lobi simetrici _uniti prin conectiv. Fie- care lob contine cite doi saci_polenici, Nu- m@rul staminelor dintr-o floare _variazi foarte mult de la o specie la’ alta, dar constituie un caracter constant pentru fie- care specie. Durata vietii staminelor, res- pectiv timpul de deschidere al anterelor variazi In funetie de specie si mersul vre- mii, dupa cum’ urmeaz&: la graminee ci- teva minute, la cdlddruse 1—6 zile, la ciu- hotica cucului 2—9 zile etc. Pe linga funetia principald, stathinele pot avea si rol de neetarii, cind concomitent cu producerea polenului ‘secret si nectar. In acest caz, staminele din interior produc polen, iar cele de Ia exterior secret nec- tar, ca de exemplu la. deditei. In alte ca- zuri, staminele au un rol atractiv, cind acestea se evidentiazdi in mod deosebit prin formé culoare si miros, ca de exemplu la eucalipt. 7 8 Stigmatul Impreuna ‘cu stilul si ovarul formeazi gineceul, care constituie partea femela a florii. Stigmatul are ca functie principal receptionarea grdunciorilor de polen in vederea germinatici si fecundarii. Forma stigmatului variazd la difetite fa- milii_si anume: bifid la Compositae, trifid la Liliaceae, pentafid Ja Linaceae, globoid Ja. Solanaceae ete, La unele specii, ca de exemply la lumindric3, talpa ursului ete, stigmatul in forma de ,vulve" se deschide numai atunci cind este receptiv si se in- chide imediat dup& primirea polenului. ‘Trebuie si mentiondm de asemenva cA si stilul participa la unele plante entomo- file, la efectuarea polenizarii tncrucisate. Astfel la floarea-soarelui, stilul. are un rol dublu: pe de o-parte de a raspindi po- lenul prin strépungerea anterclor, iar pe de alté parte de a ridica stigmatele deasupra anterclor proprii favorizind astfel poleniza- rea incrucisataé. De asemenea, ‘la lucernd, prin migedrile de tncovoiere pe care 1é efec- tueazi o daté cu deschiderea florii, stilul participa activ la polenizarea incrucigatd. BIBLIOGRAFIE PERCIVAL, MS.: Floral Biology. Perga- mon Press. Oxford-New York, 1965. PAUN, M. si col, ; Botanéet, Editura Didac- tied si Pedagogici, Bucuresti, 1980,Din experienta unui reputat apicultor “INFLUENTA MARIMII FAMILILOR DE ALBINE ASUPRA DEZVOLTARI DE PRIMAVARA $I ASUPRA PRODUCTIE! DE MIERE PE INTREG ANUL ing, Culifa. CEZAR Desi in toate manualele de apiculturé se insist asupra necesitatii de a avea fami. lii_ puternice de albine, multi stupari ama- tori sau profesionisti cdntinud si nesoco- teased acest deziderat nestiind sau nevrind si slic cd ,0 familie puternicd de albine, timpuil unui sezon bun de cules, asiguré 0 productie de 2—3 ori mai mare decit o fa- milie.staba". In cele ce urmeazi mi-am propus sa pre- zint_un studiu legat de influenta mérimii familiilor de albine asupra dezvoltarii de primavaré si asupra productiei de miere facut intr-o stupina de marime medie, de tip_stationar, in stupi multictajati, ampla- inir-o localitate din jud. Giurgiu — pe goseaua Giurgiu—Oltenifa. Baza _meliferd este constituité in afaré de vegetatia obis- nuta a satelor, dintr-o padure de salcim si- tuati Ja circa 3 km distanfé de stupind si din plantele melifere de culturd din care floarea soarelui ocupa circa 200—300 ha si este amplasatA Ia distante care variazi de la 2 km la 5—6 km, functie de planul de cultura anual, fapt ce obliga’ pe majorita- tea stuparilor localnici s& practice stupi- ritul pastoral inci de la salcim. Pentru claborarea_studiului respectiv am ales datele referitoare la anul 1988 dar, pu- team tot aga de bine, si aleg unul din ul- fimii 20 ani, Anul 1988 a fost caracterizat din punct de vedere apicol ca un an capricios, cu temperaturi caniculare, cu o durat& scurtd de inflorire a saleimului ca si a plante- lor de cultura dar cu o bund secretie de miere de mana. Cu ocazia primului control facut fn stu- pind in primdvard (16.03) sa stabilit- pu- terea fiecdrei familii, exprimata prin numa- rul de rame ocupate de albine si s-au for- mat grupele ce au fost urmérite pind Ja incheierea sezonului apicol. In primavars controalele s-au facut Ja una — doud sap- timfni iar in continuare la 3—4 sdptamini. ‘Nici in primavard si nici pe pareurs nu s-au facut hraniri de stimulare, Ingaugust s-a facut completarea rezerve- lor de hrand. Grupele de familii s-au consti- tuit pe 4, 5, 6, 7 si 8 rame albine conform situatiei existente si nu apar echilibrate din punct de vedere numeric, cuprinzind intce 4 si 20 familii in fiecare grupa, Se consi- derd familii slabe cele ce au 4 si 5 rame de albine la iesirea din iarna (RA), fami- Mi mijlocii cele ce au 6—7 RA si familii puternice cele ce all 8 RA. 1. DEZVOLTAREA DE PRIMAVARA Din analiza graficului dat tn figura 1 In care s-au prezentat in afard de evolutia numarului de rame de puiet (RP) pentru cele 56 familii de albine si valorile medi RP, abaterea standard si coeficientul de va- riafie Cy, pe grupe de stupi precum si din araficul din fig, 2 In care s-a prezentat evo- lujia numérului mediu de rame de puiet pe grupe, in perioada 16 martie—7 mai, re~ zulta ed? — la primu? control in timp ce familiile de albine slabe, de 4—5 RA aveau in me- die 1,25 RP, familiile mijlocii cu 6—7 RA aveau in medie 145—1,88 RP iar famili ile puternice de 8-RA aveau 247 RP deci aproape dublu fati de familiile’ slab — la al doiiea control de fond, in timp ce la familiile slabe puietul abia atinge 2RP, la familiile puternice atingea in medie 5,65 RP, aproape triplu ; — la ‘at ireitea control, de fond, fami- liile slabe au atins 4,0 RP in timp’ ce fa- miliile puternice au atins 11,3 RP, de ase- menea, aproape triplu. — ca la conérolut din 7 mai, familiile sla. be sa atingd 4,75—8,75 RP, ‘familiile mij- loci si ating& '9,27—11,95 RP iar famil puternice s& depasease’ 13 RP. Se poate constata de asemenea, cd: —la familiile slabe cresterea numérului mediu de rame de puiet, de la primul la al doilea control, se face abla simtiti In timp ce cu cit familiile sint mai puternice aceasta crestere este mai accentuata ; = daca Ia familiile slabe si miflocii apar perioade de stagnare a eresterii numdrului de rame de puict, la familiile puternice se constatai o crestere continua. Din analiza valorilor ‘abaterii medii pa- ane s al ® tratice cft mai alesa co-SOR A-Control lo 16.03.88 B-Control la 304.88 —— + C-Control lo 24.04.88 s oS Nr. rome de puiei(Rp) ° 000 RAME ALBINE (a iesitea din iarng (RA) —~ Nede familii_N 4 4 1 17 2 Ne rame_puiet Ole. RLS. 2718 1. Abot. stond. S$ (Q440 | i f vorigtie. Cvd Yoh 34 7 | 1, AAA 2 AlBlcjAlF | Fig. 1 — Influenta. puterit familitlor de albine la iesirea din iarndé (RA) asupra cantitdfii de puiet depus eficientului de variatie Co re + 100 multé. ci pentru valori ale lui Cv <10%4 exist 0 omogenitate buna ce poate fi con- stataté In majoritatea cazurilor, in timp ce un coeficient de variatie de peste 20%/ in- dicd o omogenitate necorespunzitoare, ce se constaté la primul control si trebuie pusd pe seama declansarii oatului cu mare In- tirziere la unele familii de albine. Concomitent cu variatia numérului mare de rame de puiet s-a urmarit si evolutia numérului de rame de albina sintetizate In graficul din fig. 3 din a cérui examinare rezulté . 10° — in perioada 16.03 — 3.04 pentru toate grupele de stupi numérul de rame de al- bine rdmine constant — in continuare, odatd cu fnceperea eclo- zionarii puietului, se constataé cresterea nu- marului de rame de albine astfel : @ la familiile slabe cu 4RA, abia creste in medie cu o ramé, atingind 5 rame al- bine; la familiile cu 5 RA apare o cres, tere continua atingind 10 rame albind ; @ Ja familiile medii si puternice se con stalé o crestere care este cw atit mpi ac- centuatd cu cit puterea familiilor din start a fost mai mare.| LEGENDA % A....A Crupa cu 12+— a....0 Grupa cu A—A Grupa cu 10,— @ _@ Grupa cu em =* Grupo cu 8 $6 Q ws & e2 0 1603 2203. 204 Data coniratulwi 206 24.04 705 2 + Evolutia in timp a puietului, functie de puterea familiilor de albine Ia tesirea din iarnd (RA) — dublarea numérului de rame de al- bina se constatd la controlul din 24.04 atin- gind la 7.05 o crestere medie de 200% pen- tru familiile cu 5 RA side 225% pentru familiile cu 8RA fata de situatia initiala. Concluzionind asupra celor prezentate re- zulti ci familiile de albine slabe (de 4— 5 RA) pind in_preajma. fnfloririi salcimu- lui, abia ating-5—10 ‘rame de albine, fami- lille mijlocii (6—7 RA) ating 12—14 rame de albine, iar familiile puternice (6 RA) ating 18—20 rame de albind de unde nece- sitatea punerii corpului 3 pentry familiile mijlocii si puternice. a Se precizeazi ca prin luerarile de ierbi- cidare ce s-au facut In aceast perioadd au suferit toate familiile proportional cu puterea lor. 2, PRODUCTIA DE MIERE Productia de miere este cel mai impor- tant indice dup& care se judecd puterea unei familii de albine, a unei stupine, de aceea i-am acordat o atentie deosebiti fo- losind pentru determinarea sa numai me- toda cintaririlor. 2.1. SALCIM Inflorirea salcimului a avut loc Intre 20,05 si 30.05 durind 10 zile. Cintarul, pe care s-a asezat o familie bund a marcat spo- rul de 26,0 kg. Din analiza graficului din fig. 4 in care s-a_prezentat cantitatea de miere extrasi de la fiecare din cele 56 familii de albine, productia medie P pe grupe de stupi de putere egalé la iesirea din iarnd, canti- tatea medie de miere extras raportati la numérul de rame de albind la iesirea din iarnd (P/RA) ca si raportul intre cantitatea de miere extrasd din familiile puternice si celelalte categorii (P/Pmax) rezulta : — familiile slabe, de 4-5 RA, abia au dat 3. respectiv 5 kg miere, ceea ce in- seamn& mai putin de 1/8 respectiv 1/4 din cantitatea de 19,10 kg care au dat-o fami- liile puternice de 8 RA.; — familiile mijlocii, de 6—7 RA au dat dublu fata de familiile slabe si putin peste Jumitate, fn raport cu cele puternice ; —familiile mijlocii, de 6—7 RA au dat dublu fafA de familiile slabe si putin peste Jumitate, in raport cu cele puternice ; ILAo | LEGENDA i ‘A....M Grupo cu 4 RA 7 i naan y 16|—a.--0 Grupa cu 5 RA =A Reape cu6RA x 14 \— a. —..8 Grupa cu 7RA = x _——% Grupo cu 8 RA 7 12 10 + g 68 3 v6 = © 4 2 - \ 16.03 23.03 304 Data _controltului Fig. 3 — Dezvoltarea familiilor de albine, functie de puterea acestora, la i din iarné (RA) —cantitatea de miere extrasd, raportatd Ja numérul de RA reprezinta numai 0,75— 4,0 kg pentru familiile mijlocii si aproape 2,5 kg pentru familiile puterni Concluzionind rezulté cd familiile slabe au dat la saleim fn medie 1/5 din canti- tatea de miere ce au dat-o familiile pu- ternice iar familiile mijlocii au dat 2/3 din cantitatea de miere daté de familiile pu- ternice. \° 2.2..POLIFLORA Perioada ce a urmat recoltarii mierii de salcim a permis dezvoltarea tuturor fami+ liflor’ de albine si in’ mod special a celor 12 i +t 4 12.04 24.06 705 sirea din categoria ,mijlocie" care practic au ajuns puternice atingind 1214 rame de puiet si ocupind 3 corpuri de albine. Fa- miliile slabe s-au dezvoltat si ele atingind 8—10 rame de puiet si octipind pind la doud corpuni de albine, dar si in aceasta perioadi ‘frecventele tratamente chimice aplicate culturilor agricole au afectat fami- lille de albine constatindu-se unele depopu- lari datoritd intoxicatiilor. Floarea-soarelui find la mai bine de 5 km nu a putut avea o pondere deosebit’, cu- lesul de miere de mana fiind cel ce a asi- gurat in’ perioada 22.06 la 13.07 cresterea cintarului cu 16,0 kg.8 gz Plmor--- 4 x Py ie x & e ie 20 +205 2 x a oe S S iN ké 2 {fa $10 +410 L 13 5 x ee ee ie 5 G7 ie RAME. ALBINE Io iesireo din iorno (RA)___— Nede_fomilit Prod, medie EZRA P/Pmox. / Fig. 4 — Productia de miere de salcim, functie de puterea familiilor de albine, Ja iesirea din iarnd (RA) Din analiza graficului redat in fig. Scare cuprinde aceleasi date ca graficul din fig. 4, ‘0 prima conslatare care se poate face este aceea cd apare o tendint& de nivelare, ten- din{a determinaté pe de o parte de’ dez- voltarea familiilor slabe si mijlocii, iar pe de alld parte de plafonarea dezvoltarii fa- miliilor puternice. In plus rezulté: —familiile slabe au dat intre 5,87—7,43 kg niiere, familiile mijlocii au dat 10,87 — 12,70 kg iar familiile puternice au dat 13,30 ke; — productia familiilor slabe reprezinta 1/2 din a celor puternice in timp ce pro- ductia celor’ mijlocii se apropie de a ce- lor puternice’; —cantitatea de miere extrasé, raportata la numdrul de rame de albine la iesirea din iarn este de 1,46 kg la familiile slabe, de 1,81 kg la familiile mijlocii si de nu- mai 1,66 kg la familiile - puternice. Concluzionind rezulté c& familiile slabe de 4 RA nu au capacitatea’ si valorifice nici culesurile de la inceputul lunii julie in timp ce familiile mijlocii egaleaz’ familiile puternice. 3, CONCLUZII SI RECOMANDARI ' 3.1. Pe intreg sezonul apicol (fig. 6) can- titatea de miere extras de’ la familiile slabe a fost de 8,87—12,43 kg reprezentind maj pufin de 1/3 din cantitatea de miere extrasi de la familiile puternice (32,4 kg) ; in timp ce la familiile mijlocii a fost de 21,64—26,52 kg reprezentind 2/3 din canti- tatea de miere extrasi de la familiile pu- ternice. ~ Raportat Ja numarul de rame de albirid la iesirea din iarnd, cantitatea de miere extrasd este de 2,22—2,49 kg/RA pentru fa- miliile slabe, de 3,60—3,79 kg/RA pentru familiile mijlocii si de cca. 4,0 kg/RA pentru familiile puternice, de unde rezulti ci o stupind de exemplu de 50 familif de albine slabe poate produce o cantitate de miere de 50 x 4X 2,2 = 440 kg, in timp ce aceeasi cantitate de miere poate’ fi objinutdé de la © stupind cu 20 familii miflocii sau de la © stupind cu 14 familii puternice. ; v8: 1? 30= Ws = : \ ~ 2 x 2201203} = f2 io 3 a cp AibsPoasat |, Ie 31010 SS at £ fen“ ; 0 Si 6 7 8 RAME ALBINE 1a iesirea din iarna. (RA)___ N Ne de_familit 743 10,8 1270 i 149 | 180 Tv22 | V179 | 123 Fig. 5 — Productia de miere poliflord, functie de puterea familiilor de albine, la tesirea din 3.2. Ce-i de facut? Raspunsul se impune de la sine: Trebuie si chibzuim si sé ale- gem. Dorim multe familil de albine slabe introduse fm iarnd si producti mici sau _ septam sa intrém in jarnd cu putine fami de albine si producti mari. Eu personal am coptat pentru a doua solutie, familiile de albine slabe reprezentind eventuale acciden- te la jesirea din iarnd, ca si familiile in care pastrez citeva matci de rezerva pen- tru cele 50 familii de bazd ce le am. Pentru a avea familii puternice de albine se impun o serie de masuri printre care: —asigurarea de material biologic selec- tionat neroitor ; adaptarea criteriului productiei nete realizate de fiecare familie ca principal cri- teriu de apreciere a valorii acestor: —schimbarea anual a mai bine de 50% din matci in primul rind dupa criteritl pro- ductiei realizate si, in al doilea rind, dupa cel al virstei ; — formarea, imediat dupa culesul de la salcim, a cit mai multe roiuri cu scop principal nu inmulfirex ci asigurarea de m&tei si albind pntru refacerea prin uni- 14 iarnd (RA) ficare cu 1—2 rojuri a familiilor slabe si neproductive ; — formarea de,noi familii de albine prin unirea a dowd trei roiuri ‘numai dupa in- tarirea familiilor mijlocii ; — operatiile de unficare a roiurilor & de intérire a familiilor cu albina, si se facd cit mai tirziu, toamna ; — asigurarea in totalitate pina la cel tir- ziu 1.septembrie a rezervelor de brand, bi- ne concentrate pe 8-9 rame si evitarea cu desivirsire a operatiilor de hrdniri de com- plectare dup 15 septembrie —deranjarea cit mai putin a familiilor de albine in timpul sezonului si cu atit mai mult in timpul iernii ; —hrnirile de stimulare si se facd, dac& se vrea, primdvara dupd 15—20 martie, iar toamna pina la 30 septembrie. Cunose o serie de apicultori care aplicind principiile de mai sus si care, fie cA prac- tied stupdritul stationar fie ci practicé stu- paritul pastoral, realizeazi an de an pro- ductii frumoase avind satisfactia ée fi-o dé o mune bine facut.4044 w& 9 w (kg/RA) (kg/RA). 8 » PA/RA PA/RA Ss 4 5 6 i, 8 RAME ALBINE |a iesireo din iorna (RA). 26,52 | 3240 4,05 Fig. 6 — Productia de miere, -pe intreg anul, functie de puterea familiilor de albine. 1a iesirea din iarnd (RA) erotererereseverereteretate+etelStOteteresererererererererereterere (Continuare din pag. 3) CONTROLUL SAU REVIZIA DE FOND zul familiilor de albine adapostite in. stupi Yerticali cu corp de 10—12 rame si ma- gazin, La stupii multietajati, in cazul exis- tentei unei familii de albine puternice ier- nate pe dou’ corpuri, cuibul familiel ocupa corpul superior si ta uneletreimea supe- rioaré a corpului inferior. In eazul unor familii slabe ce nu sint capabile de a ocupa intregul corp, se va folosi doar un singur corp si diafragma urmind ca celelalte cor- pun s& fie addugate dupA ce familia de albine se ya dezvolta, suficient pentru a ocupa Intreg spatiul. Cu ocazia reviziei de fond a familiilor de albine. si stabilirea existentel rezervelor de hran& glucidied ne- cesare, iar cele cu hrand insuficienta sau {aed hran’, vor trebui ajutate fie cu faguri cu miere eSpicit’ Iuati de la rezerva stu- pinei sau, in lipsé, cu sirop de zahar dens (2 kg zahar la 1'litru apa) turnat cAldut in celulele wnor faguri goi de culoare in- chisi si cliditi regulat cu celule de albine luerStoare. Fagurii cu miere sau cu sirop dens se asazi de o parte gi de alta a ul- timelor rame cu puiet ale familiei de al- bine respective. Hrana proteic’ este asigurati tn general de catre albine prin culesul de polen din natura, abundent fn acest sezén in unele zone. In lipsa polenului natural, se pot fo- losi si inlocuitori de polen cum sint: faina de soia degresaté, laptele praf degresat, drojdia de bere uscati si inactivata, pole- nul de porumb recoltat manual ete.Apiterapia —domeniu in care fara noastra detine prioritati mondiale O ETAPA NOUA — CALITATIV SUPERIOARA Interviu cu colonel dr. Nicolae OITA Spitalul Militar Last De Ja inceput trebuie spus ci Inventica — stint nou de mare per Dacd ea este predati teorelic ca este foarte bine reprezentata la Iasi, J RUA AUTRES ty tive disciplina % cuprinsi in planurile activilatilor didactice ale unor unitati de inva(imint su- perior ca de pildi in Institatul Pol obieetul si ficate de inventator in cele mai Seful Sectiei medicale a ami AMALIA ACARI AAS — Dupi cite stiu avefi stimate tovaritse colonel doctor peste 100 de brevete de in- ventator legate de produse si preparate me dicamentoase destinate combaterii unoy boli de cele mai diverse etiologii. Multe breve- te atesté realizarea unor produse apiterape- utice de mare valoare, uncle pe care citi- torli nostri_sint convins cd le cunosc. Ati putea sd va referiti Ia citeva dintre aces- tea? — Din totalul brevetelor _ce-mi apartin cam 0 treime cuprinde pe cele din_grupa medicamentelor apiterapeutice. Ar fi gre sé le descrity acum pe toate. Am s& ma refer doar la citeva medicamente in compo- zitia cérora intré mierea, polenul, propo- lisul, laptisorul de mated, veninul de al- bine’ si apilarnilul. Am s& incep cu OFTACLAR — um pro- dus care contine miere si este destinat com- baterii cataractei ; PROPOSEPT este un alt produs la care sint coautor de brevet, el a ajuns de acum un medicament bine c noscut, mult apreciat de :medici, farmacisti si bolnavi; OFTALMOSEPT —' un produs pe. baz de propolis destinat afectiunilor oculare, produs care la vremea respectiva a constituit.o premiera internationala. De altfel, in urma cu mai bine de 11 ani, Ja noi in ‘fara s-au realizat primele com: primate cu propolis. Eram printre’ primii in lume, dacdé nu chiar primii care am in- trodus in arsenalul terapeutic aceste va- loroase medicamente, Intre alte produse apiterapeutice la care am colaborat as m: aminti doar doud: APIREVENUL (unguent si liniment) pe bazd de venin de albine cu_utiliziri in reumatologie, artroze, circu- latie -perifericd defectuodsd, masajul spor- tivilor si APTLARNILUL injectabil — un preparat original, singurul de acest fel care exista in lume in aceasté formula gale- nica — experimentat cu deosebit succes pe 16 subiectul ce semnified acti Academict R.S.R. din Iasi. Este si normal si fie asa intrucit la Tas fieare deocamdata neoficiald, s-au inregistrat in ultimii ani cel mai mare nu: de inventatori din fara, cele mai multe inventii, cele m iverse domenii de activitate, itei_comisii este colonelul cr. care, de curind a avut amabilitatea si accepte realizarea acestui lene, practic aceasti preocupare constituic tea Comisiei de multe brevete si certi- Nicolae Oita inferviu, Say nrtenneinnemenTEY! taurii de reproductie de la SEMTEST— lagi. Aici am gasit mult receptivitate si_ injelegere la directorul unitatli ing, lohan Schaes astfel cd am putut organiza expe- rienfa de care va vorbeam si am fost capa- bili sa demonstram impreuna cu prof, Radu Tudorache Grigore ‘de la Facuitatea de zootehnie a Institutului Agronomic ,lon Toneseu de la Brad“ din Iasi valoarea deo- sebili a acestui preparat brevotat, In prin- cipal este vorba despre cresteri substantiale cantitative si calitative a materialului semi- nal recoltat de la taurii de reproductie care au fost supusi unor seri de injectii eu api- larnil. — Ar ft trebuit poate sii incepem discu- fia noastra cu 0 alté intrebare la care vro- jam st renunt pentru cit ea a devenit ,cla- sic prin repetarea ei in multe interviuré M-am' vizgindit, si, reluind o manierd in- deobste uzitatt, tottisi v-o pun: Cum se ex- plied afinitatea dumneavoastré pentru api- cultura ? — Foarte simplu! fntotdeauna am simtit © atractie sustinut& si am avut si am un in- teres constant pentru produsele naturale care pot si trebuie cit mai deplin utilizate in medicina preventiva si curativa, Alituri de plante, produsele stupului re. prezinté un mimunat. dar al naturii, Noi irebuie si stim s folosim cit mai eficient acest dar mai ales in perioada actual cind agresiile stresante ale victii moderne cu- nose o intensificare uneori ingrijorditoare si cind medicamentele chimioterapice nu au reactiile lor adverse bine cunoscute — au ajuns la un grad de uz si abuz neconform cu necesitiitile reale. Apoi cred ca mai tre- buie si amintese de socrul meu Gheor- ghe Laz&r, un desavirsit apicultor, care mi-a dezvaluit primul miraculoasa lume a stupului, Si nu fn ultimul rind vreau si va. precizez ci niciodati-nu m-am fmpaeat cu inventici a Filialei 2 intro clasi- autilizarea empiricd in apiterapie a produ- selor stuipului datoritd unor témiduitori de ocavie, care nu ttrmiarese de multe ori decit condamnnabile inten{ii mercantile. —Cu cele spuse pint acum cred c& afi enunjat pe scurt o adevdratd profesiune de eredinjé care are girul unui reputat spe- cialist de’ inalté clasii, V-as adresa 0 intr bare mai delicaté : De ce totusi medicanen- tul apiterapic, tratamentele specifice, piitrund greu, existind incé chiar in cadrul corpu- lui medical unele refineri nejustificate ? ste in primul rind vina noastré pen: mu am facut in suficient& masurd sau nu am stiut s& facem la modul_adecvat scopulvi o propaganda (adresaté atit publ cului larg cit si spectalistilor) eficienta si convingatoare — in cel mai bun sens al nofiumii — pentru aceste minunate pro- duse, Poate si din cauzi ci aceasta stiinté este nowd ea: pitrunde mai greu, ca de altfel alte concepte noi. Exist4 Incd’ in con- stiinta multora. (si chiar a _unor medi foarte solid imprimat un binom simplu, in- treadevar partial real si dezarmant si anu- me: APICULTURA = MIERE, Dect nu se cunose in suficienta masura si de cditre toa {4 lumea celelalte produse (care impropriu sint denumite subproduse) ale stupului : ceara, polenul, pastura, laptisorul de mat- cdi, propolisul, veninul ‘de aibine si apilar- nilul. Legat de acest binom mai actioneaz’ in gindirea unora si o alta determinanté conservatoare : dae mierea a fost cons derati de: multi medici doar ca un aliment dietetic, de ce ar fi considerate altfel ce- Jelalte ‘produse ? In sfirsit, s-at putea ca lipsa unei aprovizionari ritmice si constante in toata {ara cu apiterapice si fi, determi- nat oarecari hiatusuri in impunerea acestor preparate. — Cred ci aveti dreptate, dar si: rimi- nem totusi Ia convingerea initiald cd api- terapia are mari perspective, aldturi de ce- lelalte ramuri ale medicinis’ naturiste. lata cd tocmai inainte de a avea, aceastii discu- fle cu dumneavoastré am, ajlat cu bucurie cé in_cadrul Filiale: Bucuresti a Untunit Societtifilor de Stiinte Medicale s-a infiih- fat un Cere de apiterapie care, la data cind interviul nostru va vedea lumina tiparului, a pornit deja serios la tregbi, Acest cere reuneste mai multi medici apiterapeuti de cele mai diverse specialitéiti medicale si con- sider c& 0 prima sarcin a lor ar fi amor- sarea in constiinta publicii a unei concep- noi, constructive, legate de —apiterapie. Care considerafi ‘cd ar fi in etapa urmi- toare conduita de bazit a cercetittorilor s2 practicienilor apiterapeufi .— Noi toti trebuie dim o etapé noua calitativ superioara in activitatea api terapeuticd. Acumulari cantitative avem su- ficiente si se impune cu necesitate sa fa- cem totul pentru a Infaptui un. salt cali tativ care si confere noi valente acestei. sti- injec. Ma gindese in primal rind ca trebuie adarim cu o mai atenté grijé mate- ime (produsele. stupului) care au ma- 1 calitate ci nu sint toxice. S& investim in ficcare preparat intr-un grad cit mai Inait inteligenta tehnicd astfel ca tinta me- dicamentului s& fie rapid si eficient atinsa. Concret, trebuie si abordim mai curajos fractiunile produselor nu mumai —produsul global si sd demonstrim astfel ci nu e vorba de un produs dietetic ci de un’ pro- dus de actiune certé, O altA linie direc- toare in activilatea noastrd este aceea ce vizeazé folosirea produselor apiterapeutice n medicina preventiva ca si in medicina virstel a treia. Este logic sé fie asa intru- cit se cunoaste’ de foarte multi vreme cA mai usor este sa previi o boald decit si combati iar speranta de viat{ sau altfel spus longevitatea a crescut mult Ta noi in tard In ultimele decenii, Am dobindit sufi- ciente date. care m-an’convins definitiv c& apiterapicele au un mare rol fn angaja- rea capacitatii imune a organismului de a se apira. Trebulesc umplificate studiile de farmacodinamicd (cumoasterea rezultatelor si mecanismelor de actiune a unui _medica~ ment) ca si cele de farmacocinetica (deter minarea parcursului in organism a unui medicament, gradul de absorbtie, metaboli zare si eliminare). — Facefi’ vd rog citeva preciziri asupra unui produs in ideea potenfarit capacitafii imune a organismului uman consecutiv ad- ministrdrii apiterapicelor. —Jaté un singur exemplu: in imuno: terapia In cancer, propolis! cistigA tot mai mult teren. Pe agenda terapetuica propuluisul are un loc foarte important aseminiitor principiilor active din_plante. Experienta de 20 de ani a aratat Gi acest gen de medicatie apiterapicé poate fi si o medicatie Insotitoare a bolnavului dupi_ medicatia inyaziv’ — chimioterapia si radioterapia conducind Ia o refacere ra- pid si de multe ori spectaculoasi a celui suferind. Este de mare importanta sa re- alizim utilizarea largi a extractului_ total de polen standardizat ca si a propolisului cu pregidere in produsele noi administrate intern si mai putin extern. Veninul de al- bine va putea fi utilizat sub forma de so- lutie injectabila in maladii distrofice ca de exemplu scleroza in placi sau artroze de diverse etiologii. S-a dovedit cA actiunea imunoterapic& a veninulul de albine se ma- nifesté prin cresterea reactivititii organis- mului in afectiuni degenerative. — Va propun st incheiem discutia noas- cu citeva cuvinte pe care site adresati apicuitorilor, cei care produe matertite pri. me necesare realizdrit medicamentelor api- terapeutice. (Continuare tn pag. 22) s if?VIATA ORCANIZATIE NOASTFRE SALAJUL Un judet in care se actioneaza cu hotirire $i consecventai pentru dezvoltarea apiculturii ing. Jon RECEANU Vicepresedinte al Asociatiei Crescatorilor de Albine Apicultura are in judetul Salaj o bazi puternicé. Valorificind 1a modul superior conditiile optime create, un numar tot mai mare de apicultori se aliniazi la efortul co- lectiv de crestere a productiei apicole, spo- rind totodati numdrul familiilor de albine. In ultimii 5 ani numérul acestora a crescut cu aproape’ 6300 familii, din care in sec- torul socialist cu aproape’600, iar in sectorul gospodariilor populatiei cu’ aproape 5 700 familii de albine. A crescut si numérul celor care’ practi apicultura, oameni ai muncii_ de diferite ‘profesii, astfel cd in anul 1983 erau pe to- tal judef 1756 apicultori, din care 1555 membri A.C.A, iar in anul 1988, 2137 din care 2065 membri A.C.A. Redim mai_ jos structura acestora, la nivelul anului 1988, pe .profesii, virsté. si numar de familii de albine pe care fl detin : ‘Total numar TOTAL din care : femei dupa mérimea stupnet — pind la 10 famili —intre 11—40 fami — intre 41—100 familii — peste 100 familii dupa profesie: = muncitori — farani — intelectuali dupa virsta : — pind la 20 ani — intre 21—60 ani — peste 60 ani principalele ape mentioniém Somesul cu Practicarea acestei indeletniciri depaseste acceptitmea de pasiune, de amatorism. ro- mantic, devenind o preocupare In primul tind de ordin economic, urmarindu-se 0 tot mai mare eficienté economicd si rentabili- tate in fiecare stupiad. Potentialul melifer- este astfel_valorificat fn tot mai mare masura. In judetul Salaj baza meliferd o constituie cele peste 15000 ha din fondul forestier si aproape 60000 ha din fond agricol. Speciile cu ponderea economic cea mai mare din cuprinsul ju- detului sint: salefmul, teiul, zmeurul, zbu- rétoarea si plantele leguminoase. Refeaua de drumuri a judetului face le- gatura cu toate localitatile, ea fiind in mare parte accesibiMi mijloacelor de transport au- to si cu animalele, De asemenea, in judet sint’ suficiente surse de apd necesare stu- paritului: piraie, izvoare, fintini. Dintre Din care: ‘ apicultori pe judet membri A.C.A. ~ 2.167 2.065 179 121 1498 1444 514 496 113 113 2 12 886 862 719 685 532 518 127 106 1842 1783 168 176 in alte regiuni de ses ale farii, astfel, ca temperaturile medii' anuale ‘oscileazi intre afluentii s8i numerosi pe ambele maluri ca de exemplu: Birsa, Soimus, Almas, Brighez, Lazna etc. Regimul climatic este mai moderat decit 18 8 si 10°C. Cantitatile anuale de precipitatii nu scad sub 550 mm, iar umiditatea relativa a anulti se mentine ridicata.Foto 1: Stupind din judetul Salaj in pasto- ral la Valea lui Mihai, In scopul dezvoltérii in continuare a api- culturii. in judeful Salaj se impun unele masuri de imbunatdjire a bazei_ melifere, din partea organelor care sint Imputerni- cite sd faced acest Iueru gi care au mijloa- cele necesare pentru a realiza aceasta ac- fiune. Ar fi-bine s& se introducd in tere- nurile degradate salcimul, iar in lunci_ ani nul alb, aninul negru, salcia etc. Pentru a avea un ctiles mai indelungat la salcim, ar fi potrivit sé se introducd salcimul rosu $i saleimul lipicios care sint speci cu in- florire mai tirzie si cu duraté mai lungd de inflorire. Creste totodata importanta culesurilor agri- cole ca sursi de nectar si ca activitate api- cola, in actiuni de polenizare a unor cul- turi’ de trifoi, floarea-soarelui, livezi cu pomi fructiferi. ‘Nu este lipsit de importanté faptul ¢a in judetul Salaj exist o bogaté experientd in’ apicultura, fndeletnicirg care se prac- tied si pe aceste meleaguri din timpuri stré- vechi. Tn conceptia stuparilor din judetul Salaj s-a stabilit acceptiunea cd nu poate exista apiculturé .moderné fara stuparit pastoral. Astfel, la salcimul If, in cadrul judetului st deplasate in anul 1988 peste 4300 ii de albine, iar la fineata si munte, peste 3500 familii. In acelasi an, in afara judetului, la saleim I, la Valea lui Mihai au fost deplasate peste 5500 familii de al- bine, iar la culestl de la floarea-soarelui peste 600 familii, in judetele Tulcea, Talo- mita si Célarasi. In preocuparea comitetului filialei, pe primul loc se situeaz’ generalizarea meto- delor noi de exploatare a familiilor de al- bine. S-au organizat In_acest scop instruiri, schimburi de experienta, consfatuiri si con- . freinte apicole pe diferite teme, la care au participat apicultori din sectorul socialist si apiciltori cu gospodarie personala Tot un loc de frunte fl reprezinté exem- plul personal ca factor de dinamizare a dez- Yoltarii si modernizarii apiculturii. De aceea toti cei care lucreaza la filiald se straduiesc s& obtind rezultate cit mai bune pentru a fi cu adevarat un exemplu demn de ur- mat pentru ceilalti apicultori. Existenta u- nei colabordri perfecte intre Incadratii re tributi_ ai fillalei _precum si intre acestia si_membrii comitetului filialel si tntregul activ voluntar explicd rezultatele bune ob- tinute. ‘omitetul filialei, ca de altfel tofi apicul- tori sint preocupati pentru depistarea i combaterea bolilor la albine, in acest scop aplicindu-se cu strictefe si dupa toate re- gulile, tratamentele indicate de specialisti, existind convingerea ferm& si unanima ca numai de la familii sindtoase si puternice se pot obtine producti rentabile, I judetul Salaj, Inspectoratul judetean silvic define 694 familii iar cooperativele agricole de productie 308 familii de albi- ne, Sectorul de stat, sectorul cooperatist si apicultorii cu gospodAril_personale, se_afla permanent in atentia Comitetului filialei. In anul 1988, pentru dezvoltarea sectoru- lui apicol al Inspectoratului judetean silvie si sectorul cooperatist, s-au livrat prin filia- la judeteand A.C.A." Salaj 229 familii si respectiv 80 familii de albine. In acclasi timp, fillala asigurd cantitéti insemnate de biostimulatori, medicamente, unelte si utilaje apicole ete., acordindu-se asistenti tehnict de specialitate, ori de cfte ori este nevoie. Un obiectiv important care se afl per. manent in atentia Comitetului filialei {I con. stituie pregatirea profesionali a apicultori lor, in special a celor incepatori, in acest scop, in anii scolari 1987—1988 "si 1988— 1989 find organizate cursuri apicole de ini- fiere gradul I si IK (Incepitori si avan- sati). Un deziderat al apiculturii este reglemen- tarea practiced, cea legicd fiind rezolvata, a problemi pierderilor de albine datorate stropirilor si prafuirilor cu_insecticide, fa- cute de multe ori fara avizdrile de rigoare, sau necorelate cu cerintele familiilor de al- bine. Numai tn anul 1988 au fost afectate peste 6100 familii de albine, cu pierderi mari de albine culegdtoare, ceea ce a in- torului Vasile Orosz. 19fluentat’ negativ productia apicola "si dez- voltarea acestor familii. Asemenea aspecte s-au petrecut in localitafile : Zimbor, Bocsa, Hereclean, Stircu, Hurez, Valea Pomilor, Zohan. Pe aceasta linie trebuie s4 remarcdm c4 este incd slab& si ineficientd colabora- rea dintre filial si organele agricole ju- detenc, deficienté care se face simfité de- seori. - Mai existi si unele’ deficiente in acti tatea Comitetului filialei, care nu s-a pre- ocupat in suficienté masurd de ‘indrumarea tuturor cercurilor’ apicole comunale. Lega- tura cu presedintii si secretarii acestora nu este incd la nivelul solicitat de Programul de dezvoltare a apiculturii in judetul . SA- Jaj, mai ales in comunele: mai indepdriate. De aceea Comiletul filialei.trebuie si-si mu- te centrul de greutate al activittii la cercu- rile apicole comunale, si Je indrume mai - ficient, sale atragi’ im dctiunile initiate pe plan judefean. i ——— Foto 4: Interiorul magazinu- lui apicol din municipiul Za- Filiales ACA. Silas. Watt al judetene ——————— Foto 3: Expozitie organizata ctl ocazia unui instructaj api- col in municipiul Zaléu. Dupa cum se vede mai sint unele pro- bleme de rezolvat pentru a se putea ris- punde pe deplin obiectivelor ce stau in fata filialet ACA. judejul Sdlaj, privind dez- Voltarea apiculturii in acest judet. Se con- sidera insd cd exist toate condifiile pen- tru a se ridica actiyitatea la nivelul nece- sar obfinerii de rezultate mereu mai bune. Tot mai multi elevi indragese apicultura Filiala Judetean S8laj_a Asociatiei Cres- cAtorilor de Albine acordd o atentie deose- bit atragerit tineretului la placuta indelet- nicire de crestere a albinelor. »Problema prezinti 0 mare importants pentru judetul Salaj, sustine tovardsul To- Sif Oros, secretarul tehnic al filialei, atit sub raportul satisfactiilor pe care le oferi apicultura cit si din punct de vedere eco- nomic, Iuind in considerare sarcina, noastrade a actiona atent si fesponsabil pentru viitorul apiculturii". © metoda folosité cu rezultate bune a fost aceca a organizarii de stupine pe linga scolile medii si de cultura genrala de 8 si 10 ani, In aceste stupine, profesorii de sti- inte ale naturii, invatatori si apicultori ini fiazi tinerele vlistare In tainele albinar tului. Este indeobste cunoscut c& viata fa- miliiior de albine trezeste curiozitatea, in- teresul si pasiunea tineretului, Interlocutorul nostru ne araté in conti- nuare c& in cadrul judetului sint infiintate cu sprijinul Inspectoratului scolar judeyean si functioneazd, traindu-si viaja_ dup exemplul albinélor, 16 cereuri apicole sco- lare, Dintre acestea se evidentiazi In mod deosebit cercul apicol scolar de pe lingd Scoala general’ de 10 clase din comuna So- meg Odorhei condus de profesorul de biolo- gie Joan Lucieel si cercul apicol scolar de pe Tingi Scoala generali de 4 clase din co- muna ‘Romanasi, satul Pausa, condus de Viorica Manciu invatitoare si director al scolii, Trebiie ‘si mentionim faptul ca acesti dascdili_sint si apicultori, avind pri- mul o stupin& cu-90 familii de albine, iar al doilea cu 52 familii, Pentru a face pe clevi sa indrdgeas¢a albindritul, s-au folosit for- me variate de prezentare a aspectelor le- gate de viata si activitatea familiilor de al- bine. In acest fel s-a insuflat elevilor dra- . gostea fafa de munca, ocupindu-li-se tim- pul liber cu o. indeletnicire pldcuta’ si utild, Apicultura reuneste profesori, elevi si_pa- rinti, dind substanta si sens timpului liber. Pasitinea pentru albine trebuie sa-i deter- mine pe clevi sf se grupeze si in jurul unui stupar mai priceput, toti animati de ideea cA impreund, invatind unii de lal altii, into- vardsirile lor vor duce la 0 apropiere’ sufle- teascti si totodatd ‘Ia continua dezvoltare a acestei ocupatii, prin schimbul de mfine asi- gurat de acesti’ elevi. . »Elevul apicultor trebuie si inainte de toate un mare iubitor al naturii inva- find din viata acestor insecte adevaruri de © inalti valoare: albinele isi trdiesc viata tro colectivitate perfect, . muncese _a- olalt, se apari solidar si cu un deosebit spirit de sacrificiu_ impotriva dusmanilor din afari; isi construiese Mcasul singure cu o arti’ care Te este proprie si Iucreazi intr-o perfect’ unitate ‘si disciplin’. Sint i ce tin de structura lor intima, de instinetul lor, dar care influenteazi puter- nie suiletele celor care’ le indragese si le cultivi. Asa se explic’ poate de ce -copiii nostri au deprins insusiri din viata acestor gize", ne spunea cu multd ‘satisfactie Io- sif Oros., Cunoscind importanta mare pe care o are utilizarea materialului administrativ si intuitiv pentru insusirea temeinicd a cu- _ nostintelor, s-au organizat vizite ale elevi- lor la stupinele unor unitafi socialiste din judet si stupari fruntasi, unde tinerii ap cultori s-au putut documenta pe viu asupra organizdrii muncii in stupina. De asemenea, elevii au vizionat expozitiile apicole orga- nizate In cadrul judejului, au luat parte la demonstrafiile practice efectuate in stupi- nele scolii si au vizionat filme eu subiecte din viata albinelor. Pentru aprofundarea cunostintelor apicole in rindul elevilor, au’ fost difuzate reviste, pliante, plange si céirti de apicultura. Datorita acestei_ munci de popularizare s-a_ajuns, ca un numér mare de elevi si incrageased ,apicultura si si de- vini membri ai unui cere apicol scolar. nin vederea asigurarii unor conditii mai bune in ceea. ce priveste activitatea cercu- rilor apicole gcolare, cit si pentru inscrie- rea unui numir mai mare de elevi in ca- drul acestora, ne-am propus unele mésur precizeazi IOSIF OROS, Pentru a_ contrib la _dezvoltarea stupinelor se va insista in cadrul lucririlor de ingrijire si intretinere a familiilor de albine pe inmultire, in asa fel incit si se asigure materialul biologic necesar. In vederea ridicirii_productiei api- cole, se va practica stuparitul pastoral, pentru a_valorifica resursele melifere din raza judetului. -Practicarea — stuparitului pastoral de cafre stupinele geolare consti- tuie si un prilej de a imbina activitatea apicoli a elevilor cu cea turistics", Pentru. continua dezvoltare a apiculturi fn judetul Salaj, filiala Asociatiei Crese torilor de Albine, cu sprijinul Inspectora- tului scolar judefean, a intocmit, un plan de_actiune, care prevede: infiinjarea unei stupine demonstrative dotati cu laborator apieol; infiintarea de cercuri apicole 1a toate gcolile de 8 ani din judet; organi rea de consfituiri de lucru intre cereurile apicole scolare din judet; popularizarea realizirilor obtinute de cercurile apicole fruntage, precum si stimularea acestora prin acordarea de premii. Constiente fiind de rolul educativ pe care-l are apicultura in rindul elevilor, ca- drele didactice din judeful Sila) trebuie si-si intensifice in continuare aportul la _ atragerea intr-un numar cit mai mare a elevilor in cercurile apicole si la insuflarea dragostei pentru aceastA placuté si util ocupatie.Apicultori fruntasi in judegul Salaj pe anul 1988 Bird Boalas, apicultor eu gospodarie personala din comuna Almas, satul Petrin- zel, in virsté de 67 ani, po- sed 186 familii de albine pe care le ingrijeste impreund cu sotia, fiica si ginerele, cd- rora le-a inoculat. dragostea de albine. Inca_din ¢opilarie 1a atras aceast{ milenaré , ocupatie, cireia i-a dedicat toaté aten- fia si multe zile din timpul su ‘liber, find membru la C.AP-ul ‘din comund. Ca sd devii | un bun si priceput apicultor, Bird Boalas a in- teles cd’ pentru aceasta tre- buie sa dovedesti pasiune, si stdiezi literatura de specia- litate, sd-ti ridici continuu nivelul cunostinjelor _profe- sionale, Tati de ce si in con- ditille mai putin favorabile cresterii albinelor din anul 1988, apicultorul Bird Boalas, aplicind cu pricepere meto- + Stererererererererersroreresoresrererososesererererere: dele avansate de crestere si intretinere a familillor de albine, dind dovadi de un Inalt spirit patriotic, a_pre- dat la fondul de stat prin fi- lala A:C.A. judeful Salaj, urmitoarele cantitati de pro- duse apicole: 300 kg miere, 779 kg polen, 24,140 kg lip- tisor de mated si 21,700 kg propolis. In acelasi timp a realizat si o fnmultire de 25% a -efectivului stupinei. Face pastoral in cadrul ju- detului, precum si la Valea lui Mihai. Este membru al Asociatiei_ crescdtorilor de Albine, {si plateste cotizatia la timp, este abonat la revista »Apicultura In Roménia“ si este un exemplu fn actiunile de_diversificate a productiei apicole, diversificare pe care © considera o cale siguré ce sporire a eficientei_econo- mice si rentabilitafii in stu- pind. ; Nicolae comuna Horoatu Crasnei, sa- tul Horez, este tdran coope- rator si lucreaza la Coope- rativa Agricola de Productie Festeu_ din Stireiu din comund. Are virsta de 41 ani si posedd 25 familii de albine la care luereazi impreund cu soti: Practicd’ apicultura din anul 1983, este membru ACA. plateste cotizatia in fiecare an si este abonat la revista »Apicultura in Romania“, Bun organizator al muncii in stupina proprie, aplicd o tel nologie avansaté, valorifica la timpul potrivit resursele melifere si polenifere, obti- nind productii sporite de miere, coara, polen gi roiuri. S-a convins’ din experienta personal c& practicarea stu- paritului pastoral constituie una dintre metodele eficace de sporire a rentabilititii stu- pinei, de obtinere a unor pro- ductii constante de produse apicole. In acest scop, numai la saleim face dou’ culesuri in cadrul judefului oft si im fara. Pentru a avea rezultate cit mai bune, se preocupa permanent de ridicarea nive- lului séu de cunostinte api- cole, fiind convins ci numai aga poate avea satisfactii. Tn anul 1988 a predat la fondul de ‘stat prin filiala ACA. judetul Silaj, urma- toarele cantitati de produse apicole: 494 kg miere si 215 kg polen. WJ © BTAPA NOUA, CALITATIV SUPERIOARA {continuare din pag. 17) — Recomand calduros tuturor_apicultori- lor s actioneze curajos si hotarit in direc tia diversificdrii productiei apicole reali- vind pe lingd miere si celelalte produse enumerate mai fnainte. Astfel isi vor putea rentabiliza’ activitatea din -stupind si vor ‘pune la, dispozitia celor suferinzi produsele 22 stupului atit de necesare, Existé aparaturd si tebnologii pentru toate produsele stupu- lui deci trebuie numai intensificate dorinta siactiunea de a introduce mai rapid pro- gresul tehnie in apiculturd. Este de aseme- nea necesar ca toate produsele stupului sa fie realizate respectind mésurile de igiend, conservate si prelucrare pentru a pastra in- tacte puritatea si implicit deosebitele lor ca- litati: farmacodinamice. Interviu realizat de Elisei TARTAUn apicultor ne propune: TIJA CU DIMENSIUNI VARIABILE Mihai MARTINESCU Plecind de la realitatea ca dimensiu- nile stupului sint variabile pe verticald, functie de dezvoltarea familiei de albine, si de la necesitatea deplasirii in pastoral, intr-o anumitd faz de dezvoltare a acesteia yezulta efi pentru un stup sint necesare mai multe perechi de tije, cu lungimi diferite. ‘Avest lucru este incomod prin faptul cd mareste si Ingreuneazi inventarul apicol. Pentru eliminarea acestui inconvenient, am confectionat un ansamblu-tija cu dimensiuni variabile, Desi se méareste manopera, con- sumul de materiale se reduce la peste 50% si totodatd se elimind inconvenientele men- fionate mai sus. * Cele trei dimensiuni de lungime (1) cu~ prinse in tabel, au fost stabilite fn urma calculelor, dupa ansamblarea piirtilor com- ponente ale stupului, cArora Je-am adus unele modificdri, Rezulté ca dimensiunile ‘Tabel de dimensiuni in mm : 1 | 60 250 | 410 aw (4505) ms is: p | 15 | 15 | 50 sint informative si cd este necesar ca ele sa fie calculate de fiecare stupar in func- tie de stupul pe care-l foloseste. Numérul de buciti din fiecare pozitie se stabileste finindu-se seama de numarul stu- pilor si de indiltimea saxima a acestora. Fste bine ea buesa filetatA (poz. 2) si tila cu lungimea de 60 mm (poz. 1) care este eral cu fndltimea ramei de lemn a hraé- nitorului sau cu Indlfimea ramei de lemn a sitei de ventilatie, sf le facem intr-un numat mai mare decit rezultA din calculul numarului stupilor. 5 3 1 2 11 2 13 4 leis, ‘| ; = Le _ | ¥ — J @ TWA ANSAMBLATA 5 ob ’ 5 rH i Ee (6 SSS ST Imo L-o_| i Aceomrezrrs se a @ TIA OTEL 6mm POZITIA~1- 4 clk are [2 | at 30 @BUCSA FILETATA @SAIGA @PIULITA M6-01 © CLEMA -sirma are. otaloa otel20 © POZITIA + 015 POZIRA2 POZITIA3. POZITIASValoroase Initiative locale CUM SE INFIRIPA UN MUZEU APICOL Aga_clim se cunoaste, apicultura din spa- {jul Carpato-Pontico-Dunarean are. 0. tradi- fie multimilenara, primele dovezi istorice atestind Inceputurile acestel preocupari inca din. perioada antichitatii. Suficiente dovezi arheologice, folclorice, epigrafice, lingvis- tice, etnografice, o multime de obiecte si documente vechi atesté continuitatea stu- paritului In fara _noastra cao ocupatie a unui popor harnie si priceput ce a stiut sd utilizeze resursele valoroasé cu care o naturé generoas’ a daruit plaiurile patriei noastre. In toate judetele tarii_apicultura a cu- noscut mai ales in ultimii 20—30 de ani o dezvoltare fard precedent gratie Indruméa: si sprijinului de care toti apicultorii s-au bucurat din partea_ conducerii superioare. Astfel se si explicd bunele rezultate care s-all inregistrat constant, an de an, atit la cresterea efectivelor familiilor de albine cit si la productii, Ia ,calitatea si sortimentele acesteia. ‘Atasamentul fat de apiculturd, dragostea si interesul pentru aceasté nobilé indelet- nicire se vadeste si prin importanta care se di in ultima vreme istoriei apiculturii. Participarea istoricilor apiculturii la simpo- 24 zioanele Nationale de istorie si retrofogie agrard — organizate din doi “in doi ani in.cadrul -cdrora exist{ de 10 editij si o Sectie de istorie a apiculturii (despre sim- povionul de anul trecut vezi revista »Api cultura fn Romania“ nr. 9, pag. 15) — s-a coneretizat printr-o suiti’ de comunicani unele deosebit de interesante (doud au si fost publicate:in mr. 10 si 11/1988). Tot cu ocazia ultimului simpozion de la Baia Mare s-a_ realizat intentia mai veche de a se elabora o lucrare de istorie a apiculturii (vezi comunicarea_,Pledoarie pentru 0 is- torie a apiculturii romanesti® de prof. Costache Paiu, vicepresedinte al A.C.A., pre~ ~ sedinte al Comisiei de istorie a apiculturii, in_nr, 9 la pag, 19 a revistel), Tata c& de curind, vizitind ia Feesani ma- gazinul si:sediul Tilialei judefene ACA, ‘Vrancea am avut placerea s4-l cunose pe secretarul tehnic al filialei ing. Vietor Ma- zilu care mia vorbit cu multd pasiune, competent si convingere despre apicultoril si apicultura vrincean’, Grija_secretarului si a inimosului stu colectiv’ pentru_trecu- tul si bogatele traditii ale stuparitului din zona se imbina aici cu o autentic’d cunoas- tere a sareinilor prezentului ca si a celor de perspectiva, Altfel spus interesul pentru | Foto 1: O parte din vechile exponate apicole vrtaceneFoto 2: Un stup trapezoidal — model 1930 (a aparfinut lui Costict Dragomir din Bol- desti) Foto 5: Stinga — buduroi din scorburd de salcie — 1920 (donator: Nicolae Plesa — Odobesti); dreapta — buduroi din scorbura de tei — 1911 (donator: Gh. Boancd) Foto 4: Un buduroi din scinduri de brad — 1915 (donator: Gheorghe Boacd din com. Vizantea-Livezi) Foto 3: Stup vertical cu cat — confectio- nat in 1930 (donator: dr. Gheorghe Po- pescu din Focsani) 25istoria locald a apiculturii_ se completeazd fericit cu un mod adecvat de gindire si actiune menite indeplinirii obiectivelor ac- tuale si totodatd cu o prospectare realista si optima a viitorului. Dovada cea mai elocventa o-constituie rezultatele bune obti- nute an de an de aceasta filiald ca si ati- tudinea atent& si responsabilé pentru viito- rul apiculturii coneretizata si prin sprijinul pe care activul filialei 1 acorda cercurilor apicole gcolare si pionieresti, Periodic, mai Foto 6: in 1940 (donator : Centrifuga de lemn confectionatit prof. Valeriu Bulat) ales in sezonul de iarnd sint organizate ac- tiuni ce vizeazi continua perfectionare a apicultorilor vrinceni (vezi articolul publi- cat la pag. 22 din nr. 7/1988). De altfel, activitatea filialei s-a bucurat de bune aprecieri din partea unor delegatii striiine care au vizitat judetul (dupa cum rezultA din articolul publicat la pag: 24 in nr, 9/1988). La filialA am putut vedea un colt muzeistic care, deocamdaté, cuprinde doar citeva vechi obiecte apicole. Acest mo- dest inceput are toate sansele sA se trans- forme intr-un adevarat micromuzeu apicol mai ales e& aici existi pasiune, interes si si_actioneazi pentru achizitionarea unor obiecte arhaice iar donatorl se gisesc. Este de observat ci toate aceste obiecte (uncle vechi de aproape 80 de ani) sint confectio- naté din lemn, fapt explicabil intrucit zona Vrantei este prin excelent’ o zon a civi lizatiei lemnului, zond in care localnic si-au dotat gospodaria rural cu o seama de obiecte utilitare furite din lemn, uncle vadind reale calitati artistice artizanale Desigur In viitor coltul muzeistic se va imbogiti treptat si el are toate sansele si devina un mie muzeu apicol. De altfel aceste rinduri nu vor si exprime numai o aseme- nea convingere ci ele au: menirea de a oferi altor filiale Judetene sugestia de a-si organiza cite un stand sau un colt ‘mu- zeistic astfel c& la o dati Ja care toate zonele {Zrii vor putea fi bine reprezentate 4 fie posibila deschiderea unui muzeu na- tional al apiculturii, Bogatele traditii api- cole ale patriei noastre indreptatese pe de- plin un asemenea deziderat. Foto-text Elena GHERA ee ee eee Mica publicitate == VIND pavilion apicol 2 rofi, 29 famili VIND pavilion apicol pentru 40 familii de albine cu sau fard material: biologi Alexandru Petru, str. Eftimie Murgu nr. 60, Oravija, jud. Caras-Severin. @) VIND pavilion p> re1 cu stupi cu tot sau ff a VIND pavilion apicol cu 54 cutii nepopulat. Telef. 927 /11379, Gaiesti. (4) ‘ ‘VIND 40 stupi orizontali cu 17 rame cu sau fard ld7i, Sighisoara, Telef, 950/75458. i 6) 9999 9O00090OH : 9909905060056 & & ¢ : ; remored 4 roti transportat stupi, sasiu i 2 roji, cabana apicold plianta’ 2x2x2. Telef. 33. 78.26 dupa orele 18. . (ly jorea capacitatea 30 de stupi orizontali cu magazie (1 001) ‘4 stupi. Dréigus Silviu, localitatea Sincai, judetul Mure. (3) \ 2%© carte care nu trebuie sé lipseasca din bil ‘eca nici unui apicultor CEARA autor: ing, Traian VOLCINSCHI Recent a apdrut o cuprin- zitoare lucrare monograficd asupra cerii constituind prima aparitie cu aceastd tema in literatura apicolé - nationala. Cartea a fost editatad de Asociatia Crescatorilor de Al- bine din R. S. Romania prin grija Redactiei de propaganda tehnicd a Ministerului Agri- culturii, Lucrarea cuprinde un numér de 428 pagini sis- tematizate in 30 capitole cu 220 fotografii, 165 desene, 18 tabele avind drept autor un specialist competent ca pregitire profesionald si un entuziast practician in dome- niul stupiritului. Este vorba de ing. Tratan Volcinschi, membru al colegiulut redac- tional al revistei noastre, se~ ful Serviciulut tehnic si mem- bru al Comitetului Executiv al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Roménia. Cartea este prefataté de di- rectorul Institutului de Cer- cetare si Productie pentru Apicultura — ing. Aurel Malaiu care, cu recu- noscuta sa competent pro- fesionalé st solida reputatie de talentat autor a unor im- portante Tucrtré de apicul- turt, recomand’ cillduros ci- titorilor lucrarea respectivd. Aparitia ‘volumului. CEARA este bineveniti st oportund, deoarece lipsa unci ciirti de specialitate pe accasté tema se resimtea realmente in Ui teratura de specialitate. Car- tea contine 0 multilaterald informare si un bogat fond de date despre ceard, permi- find cititorulut si se docu- menteze si sti-si satisfacd_ne- voia de informare stitntificd. Ba se adreseazi atit sperialis- tilor cit si apicultorilor pro- fesionisti si amatoré care vor gisi in multe pagini sufici- ente date pentru orientarea lor practict. Caracterul de certi origi- nalitate rezidd si din faptul ca pe plan mondial nu exista © lucrare de asemenea intin- dere si compleaitate tratind acest subiect — ceara de al- bine — un produs de bazi al stupului (al doilea ca tm- portant dupi miere), solici- taté de numeroase ramuri in- dustriale si deosebit de im- portant& pentru dezvoltarea apiculturi Lucrarea trateazit o serie de teme mai putin cunoscute de catre apicultori si chiar de cdtre unit specialisti cu pri- vire Ia originea cerit, termi- nologia ei, date din cele mai vechi timpuri referitoare la cearé, importanta si utilizd- rile ei, producerea si con- structia fagurilor $.4. raw rs ar ar a Hy \ SEMNAL | Vem rms mers mers mers mors oS O suiti de capitole pre- zinti detaliat si tehnologiile de sporire a productiei, me- todele de extractie, conditio- narea si prelucrarea ceri in- clusiv producerea si utiliza- rea fagurilor artificiali. Sint descrise _principalele unelte, utilaje, agregate si in- stalatit industriale pentru ex- tractia cerit. fh continuare se prezintit clasificarea ceru- rilor, proprietdtile fizico-chi- ‘mice- $i metodele de analizé Ibine pentru iden- Isificirilor, diund- ct conservarea st dezinfectia faguriior, preci- zlrt despre ceara tovicd s.a. In partea final, citeva ca- pitole distincte trateazt des- pre propolis, ceara din pro- polis, ceara de albine in far- macie, produse apicole tera- pice ‘realizate pe bazi de ceartt st propolis. Un merit deosebit al auto- rului_constd fn aceea ct vo- lumul éste bogat ilustrat iar redactarea este realizaté in- tr-un mod clar, concis si con vingitor, ceea’ ce % conferd larga accesibilitate. Lucrarea are drept scop principal acela de a informa, convinge si stimula pe api- cultori sé introdued in prac- tic 0 serie de reguli si me- tode de Iucru menite a con- tribui la sporirea productiet de ceard fard de care nu se poate concepe dezvoltarea apiculturii, Valoarea inaltt. a tucririi rezidé tocmai din caracterul ei actual informativ si for- mativ prin care se urmédreste pe deo parte intregirea cu- nostintelor apicultorilor si pe de alté parte formarea tor ca autentici profesionisti_ capa- bili sd realizeze sporirea sub- stantiald si tmbundtdtirea ca- litatié productiei de ceard, productie care in prezent se situeazd Ia nivel_necorespun- zitor posibilitdfilor — exvis- tente si sarcinilor ce ne re- vin in conformitate cu pre- vederile Programului de dez- voltare a apiculturii in ac- tualul cincinal si in perspec- tivd, program elaborat la in- tiativa conducerit superioare de partid si de stat, Cartea, editatt tntr-un tiraj de masit, se giseste de vin- zare in magazinele Asociatiei Crescitorilor de Albine din intreaga tard ET. 27 ¥JURNAL DE CALATORIE PRIN BULGARIA PRIETENA Prof, Costache PATU Vicepresedinte al Este o placere deosebité sd-ti cunosti_ve- cinul, si-l vezi la munca, sai apre ciezi 'rezultatele, s&-inveti de ja el ce ti se pare cd este mai bun, si-i impartasesti din succesele tale i si stabilesti caile de cola- borare in vederea objinerii de noi realizari intr-un anumit, domeniu, In afara oricdrei indoieli, Bulgaria este o tard frumoasi, cu peisaje deosebite, cu acea minunaté vale a trandafirilor si cu vestigii istorice aparti- nind unor culturi si civilizatii de mult apuse eu care — spre regretul nosiru am luat numai partial contact prin vizitarea muzeu- lui tracic de la Vrata. Am vazut aici mi- nunate podoabe de aur si argint faurite de taleritatii nostri strimosi — traci, Bratiri filigranate, inele si centuri exceptional ci- zelate, vase si statuete ce te uimesc prin finetea executiei si prin profunzimea gh dirii: Bogétia In vestigii tracice a muzeelor bulgare este legaté de faptul cd neamul numeros al tracilor — asa cum ii numea Herodot — si-a organizat forme statale sta- tornice si de durat& in sudul Dundrii si pind dinéolo de muntii Hemus, iar. mai tirziu, o formatie statald — regatul Odrizilor, care se intindea in partea de nord a Bul- gariei si in nordul Dundrii, unde se intil- nea cu getii. Prin vitejia lor acesti odrizi au dat indelung de furcd imperiului_ roman. Poate lor, poate altor triburi tracice an- terioare acestora se datoreaz’ splendidele opere de arti—fiurite in aur si argint — pe care sint fncrustate texte ‘nedescifrate pind azi si a cdror descifrare va duce pro- babil cindva la cunoasterea culturii acestor inaintasi. Dupa_ Vrata_am vizitat ‘centrala atomo- electricd de pe Dundre care, dupa afirma- tia cdlauzei, lucreazi ,curat si nt po- lueazé*. Am vazut — din Indltimea administratiei — uzinele ce se intind pe Citeva zeci de hectare si am inteles cd acestea produc — cu ecle 4 reactoare o cantitate importanté din necesarul de enei aie electricd al Bulgariei si cd in acest an va intra in funetiune ined un reactor care va ridica mult productia de energie elec- tricd necesard. tari. Intrarea fn Sofia — cu masina — a fost 28 Adirii, Asociatiei Crescatoritor de Albine seara, Sofia — capitala {&rii — vechea Ser- dica pind i sec. XII, este, un oras fara periferii, ‘Te trezesti_dintr-o data intre cla- diri monumentale. O zi in Sofia ar fi fost poate binevenité pentru noi. Dar si aceasta zi a fost ocupata de diferite convorbiri pe teme apicole, probleme organizatorice, de colaborare si cooperare — de bund seama teme ale prezen{ei_noastre in Bulgaria. Am vazut — in fata bisericli Sf. Sofia — cea care a dat numele orasului, palatul re- publicii, mausoleul lui Gheorghi Dimitrov si alte’ citeva maiestuoase edificii_publice. Monumental mi s-a pdrut gara placataé cu marmurd si deosebit de ospitalierA si, func- tional oferind cdilétorului plicerea de a se angaja la drum in conditii dintre cele mai bune. In ceea ce priveste apicultura, aceasta tard are motive temeinice de a se considera printre primele 10’ in ansamblul apiculturii europene pentru ci ea participa cu 2% la comerttl mondial de miere, pentru ca ay cultura are o densitate mare si pentru ca productia de miere reprezinté 1,01 kg pe cap de locuitor (cea ce de altfel pare in- credibil), Organizata 1a Tingoviste, regiunea Razgrad, sub patronajul asociatiilor — tehnico-stiinti- fice din Bulgaria, in zilele de 21—29 sepiem- brie 1988. Conferin{a nafionala Ia care am fost invitati si participim a avut o tema deosebit de interesanté: ,Intensifica- rea apiculturii — problema care nu poate fi neglijaté. S-a procedat 1a o- ampla analizi. eu apicultorii fruntasi din fntreaga tari, cu factorii de conducere din productie, cercetare si invitdmintul apicol. Locul con- ferintei’ a fost foarte bine ales, avind in vedere cA regiunea Razgrad detine peste 118,000 familii de albine, mai mult de a sasea_parte din totalul familiilor de albine din R. P, Bulgaria din care 31.000 apartin, unititilor socialiste si 87.000 gospodariilor populatiei iar productia se situeazd pe lo- cul inttl pe fara, Astfel, in anul 1998 pro- ductia de miere In fara a fost de 11000 de tone din care regiunea Razgrad a produs 3.000 tone, revenind 25,5 kg/familie ; la coara, din 230 tone productie pe tara, Razgrad adat 66 tone; din 8 t polen — 2,5 t si din 4 t liptigor — 1 tona. 4n cadrul conferintel au fost prezentate 22 referate care prinextinderea lor au _umplut pind la refuz cele dona zile consacrate acestei manifestdri, Un loc important in dezbateri I-a ocupat stabilirea orientaril in perspectiva a apiculturii privind cresterea efectivului familiilor de albinne pentru spo- rirea productici squ mentinerea efectivalui de familii la nivelul actual si sporirea pro- ductiel sau mentinerea efectivului de familii la nivelul actual si sporirea pro- ductiei prin introducerea in practicd a unor {ehnologii noi bazate pe aprofundate cerce- 4Ari_stiintifice. Raportul —prezentat de V. Hristov, presedintele Asociatiei bulgare de apicultura, a pus un accent apart deling subliniat, pe necesitatea ca stiinta ulgardi sit ia toate misurile, sA caute, s8 gé- seascd si sd recomande ciile cele mai potri- vite pentru intensivizarea apiculturii, pen~ tru eresterea eficien{el economice si a ren- tabilitatii. Problema eresterii_ si ameliorfrli albinelor a fost ridicaté cu deosebité competenta de L. Radoev care in referatul sau a ajuns ia concluzia: Nu famblét multe ct atitea cit Ingiiduie resursele melifere — dar toate cu inaltd productivitate’, In acest sens att refinut atentia gi referatele: ,folostrea re- zervattilor apicole pentru tntrefinerea lini- ior de albine locale de thalté productivi- tate“ prezentat de Olga Petcova pre- cum 5] »Cdile de ameliorare st inmuljtre in apiculturt" prezentat de V. Velicicov. La consfatuire mai multe referate au tra- tat probleme de patologie, Am remarcat astfel referatul dr. K. Kancev_,Proble- atologie in exploatarea intensiva a slat dr. K. Gurgulova’ ,Pro- Bleme de patologic neparazitard. Din referatele prezentate si din derbate- rile pe marginea lor a reiesit ci apicultura bulgard pune pe: seama unei sidiri sanitare vetcrinare precare a familiilor de albine slaba lor productivitate. Astfel, majoritatea vorbitorilor au acuzat cu vehement ras- pindirca in intreaga tara a:locei americane — in tratarea cAreia nu s-a_aplicat pi in prezent o medicatie care s& conduci la stagnarea si eradicarea acestei_ boli din toate stupinele. Diseutiile purtate au scos de asemenea la iveali faptul cf pind in prezent specialistil nu acordi suficient& atentie rispindirii vi- rozelor desi depopulart si pierderi de fa- milii_se inregistreazi In numeroase regiuni ale {arii. Toate aceste pierderi sint puse pe seama varroozei pentru combaterea céreia au fost clabordte dowd preparate bine apreciate de_apicultori. Pentru preaiitirea. cadrelor de crescétori de albine din Bulgaria se fae eforturi con- siderabile la toate niyelurile iar Ministerul Inva{imintului a introdus in programa de inal int agrico] mediu, profesional si superior un numér sporit de ore de specia- litate. Referatul prezentat de Eugen Marza secretar al Comitetului executiv al Asocia- tiei Crescatorilor de Albine din R. S. Rom nia cu tema ,Rolul Asoctafiei in dezvoltarea apiculturii romanesti" a dat crescatorilor de albine bulgari prezenti la conferinta 0 ima- gine noua privind modul in care se pot ob- tine rezultate bune in apiculturé. O inte- grare unitari: invafmint, cercetare, pro- ductie — linie de conduité indicat de tovarasul Nicolae Ceausescu, _secretarul general al P.C.R.,-presedintele Republicii, in toate domeniile de activitate economica,’ — a dat apiculturii romanesti posibilitatea rea- lizavii complexului apicol unde tsi desfi- soardi activitatea : Institutul de Cercetare s Productie pentru Apicultura, Liceul agroin- dustrial si Combinatul apicol in care se conditioneaz4 mierea si se produc uneltele si utilajele apicole ale c&ror rezultate sint apreciate de toti cei care le-au vizitat, In cadrul conferinfei o atentie aparte sa dat problemei’ resurselor melifere si in spe- cial coveerelor de plante, arbori si_arbusti meliferi plantati fn masive pe locurile acci- dentate (pentru anul 1989 au in plan plan- tarea a 50000 ha de salcim si tei pitic in valea Dunérii), Bulgaria posed Ja sud, Ung granita cu Turcia circa 1000000 e- xemplare de evodia, plantatie realizati ex- perimental. Criza de resurse melifere preo- cupa_atit conducerea asociatiei_apicultorilor din Bulgaria cit si pe aplicultori care in timpul rezervat discufiilor au ridicat cu insistenté aceasté problemi ce a fost de altfel amplu tratatd in referatul ,Posibili- tliti de largire a resurselor melifere in fo~ dul forestier prezentat de G. Nedelia. © problemi de mare importanta care preocupa asociatia apicultorilor din tara ve; cind este achizitia de produse apicole. Ope- ratia se face de ciitre Nektarcoop — dar modul in care se desfasoara actitmea pre- zinta unele greutéti atit operatici in sine cit si apicultorului care este obligat s& ducd produsul cu mijloace proprii de transport pina la anumite centre de colectare iar pen- tru ambalaje trebuie s& depund anticipat o garantie” material ceea ce de asemenea ge- nereazi unele inconveniente. In procesul de achizitie a produselor’ apicole un rol impor- tant il are si asociatia aplicultorilor care prin unitatile sale teritoriale avhizitioneazd pentru cooperatia de consum imsemnate can- fitdti de miere pentru care primeste un co- mision folosit la finantarea organizatici. ‘Avind in vedere ef procesul de achizitie al_mierii se realizeazi cu unele greutati, unitatea achizitoare — Nektarcoop stimu- Jeazi pe producatori oferindu-le posibilita- fea de a cumpara cu prioritate din maga- ziné produse s{ utilaje apicole din produc tia proprie sau aduse din import si totodata intentioneaz aplicarea unor forme noi: de cointeresare a producdtorilor care urmeazd 29s& obfind in viltorul apropiat girul unor reglementari juridice. Pe linia aportului pe care cooperatia de consum urmeazA s-l asigure pentru dezvol- tarea apiculturii, vicepresedintele acestei organizatli, Todor Tanev a ridicat pro- blema ¢resterii numérului de familii’ de albine In sectorul propriu de productie de la 100000 1a 400 000 familii astfel ea ficcare unitate a cooperatiei s aibA stupind pro- prie. Totodaté se vor lua in cel mai scurt timp mésuri pentru largirea productici de stupi i utilaje apicole din productia interna si din impovt si difuzarea acestora la toate magazinele din refeaua proprie. In cuvintul sdu_vicepresedintele cooperatiei de consim a ridicat de asemenea problema finantarii tuturor acelora ce doresc sa inflinteze stu- pine noi sau si le largeascd pe cele exis- tente si tn paralel a Imbundtiitirit con Giflilor de contractare si preluare a produ- selor apicole pentru fondul de stat. Dupa conferin{a, gazdele ne-au dat prile- Jul si vizitim si o intreprindere apicola apartinind iMnisterului Agriculturii, al cdrei director Gh. Fipov este si presedintele Cerculut apicol’ Vrata, Colectivul de con- ducere al intreprinderii ne-a descris rapor- turile de perfecta colaborare dintre Intre- prindere si Asociajia apfeultorilor bulgari. Tntreprinderea s-a Infiintat in anul 1978 cu 4800 familii in~stupi verticali cu magazin jar acum sint pe cale de a introduce stupul multietajat In toate cele 42 de stupine din dotare. Stuparii care ingrijesc familiile de- albine sint platifi in acord si pot realiza un cistig intre 250—280 leva pe lund. Re- latiile foarte bune dintre aceasta intreprin- dere apicolé de stat si Asociatia apiculto— rilor din Bulgaria sint folosite pentru a con- vinge organele superioare administrative s& acorde asociatiei_ prerogative economice — pe care acum le define in exclusivitate Nektarcoop-ul. Oricum, dorinta Asociatiei_apicultorilor din Bulgaria este de a dobindi acoleasi atri- butii cu acelea ale Asociatiei Cresciitorilor: de Albine din R. S. RomAnia — pe care o consider un model de organizare si a carei experienté de aproape trei decenii fi con- firma capacitatea organizatorica. O-delegatie bulgara, condusi de presedin- tele asociatiei, a facut o deplasare in Roma- nia pentru a’vedea la fata locului realizd- rile apiculturii romSnesti si pentru a sta- bili_posibilitatile unei colabordri concrete. pe probleme de cercetare, invatimint, pro- quefie de unelte si utilaje, achizitia de pro- duse apicole, organizarea ‘apiculturii in te- ritoriu. Vecindtatea cere colaborare si orice colaborare va aduce ‘rezultate bune. Dife- renta de clima dintre Valea Dundrii si su- dul Balcanilor ar putea fi, ¢u succes folo- siti — pentru a avea mitci timpurii_ in primavard si altele tirzii in toamnd, Eo. problem la care trebuie sA reflectm. RAnnnnnnnnnnerrnnnnnnnnnnmnnnnnnnnnnnnns AL VI-LEA SIMPOZION INTERNATIONAL DE APITERAPIE PORTOROZ 22-25 SEPTEMBRIE rl Elisei In a treia decadi a lunii septembrie a antlui trecut, pe coasta Méarii Adriatice, la Portoroz, in 'R.S. F. Tugoslavia, s-au desfi- surat lucririle celui de al Vi-lea Simpo- zion international de apiterapie organizat de firma MEDEX KOMPAS din Liubliana sub auspiciile Federatiei Internationale a Asociatiilor de Apicultura APIMONDIA. Delegatia de specialisti romani care au participat la simpozion a fost formaté din : farm. Vasilica Cioca, sef de sectie 1a Com- binatul Apicol, farm. Filofteia Popescu, cercetitor stiintifie principal in Sectorul de apitcrapie al Institutulut de Cercetare si Productie pentru Apicultura si dr, Dana- Alexandra Popescu, medic specialist oftal- molog la Sectorul de apiterapie al LC.P.A, © Tnainte de inceperea propriu-zisi a lucrd- rilor simpozionului, delegatii_nostri_ au fost invitati la sediul firmei MEDEX KOMPAS din Liubliana unde gazde amabile au fost Ales -Mizigo] — director general si Draga Puncer — director. Totodatd la Portoroz a fost amenajat un stand expozitional cuprin- 30 TARTA zind mostre reprezentative de’ noi_medi- camente apiterapeutice si produse apicos- metice romAnesti, stand vizitat, cu mult in- teres de participantii la aceast4 manifestare international. In deschiderea Iucrarilor, dr. Bela Talpay. din Brémen (R. F. Germania) a sustinut un referat intitulat ,Efectele farmacologice ale componentelor active din polen* eviden- {ind rolul vitaminelor, flavonoidelor si ste- roliler ca activator’ de baz& ai produsului natural. Comunicirile si referatele prezentate de. participanti (medici, farmacisti, biochimisti, chimisti, biologi, economisti si apicultori) au fost grupate pe’ mai multe domnii ale cer- cetarii_apiterapeutice. Comunicdrile ‘primei intitulata : »Apiterapia — ieri-ast’zi-mi sau axat— asa cum rezulti si din genericul grupei — pe trecutul, prezentul si viitorul apitera- piei, referentii din fara gazd si din R. P. Chinezi subliniind utilitatea metodelor api- terapice alituri de alte metode de trata- rupement: acupuncturd, _fitoterapie, heliotera~ pie dar si ca metoda unica in’ vindecarea Gnor bolnavi. In consens s-a apreciat cd apiterapia nu poate fi ins& considerata ca © alta medicina sau ca o medicind strict alternativ »Baza_ biologic a apiterapiei — mierea si poelnul este tema care a reunit a doua gru- pa de comunicari, Au fost prezentate "10 referate axate pe componentele _ biologic active din miere si polen, componente uti- lizate in unele preparate’ apiterapeutice. © alté serie de lucrari au fost grupate sub genericul : ,Bazele biologice ale apitera~ piei — propolisul si 1ptisorul_ de matei", seria find deschisi de pref. Y. Donadieu din Franfa care a evidentiat rolul ‘acestor produse in restabilirea echilibrului orga- hismului uman, in intarirea lui, conditii esenfiale pentru. prevenirea imbolnavirilor. In citeva referate ale specialistilor din fara gazd& s-au adus argumente riguros stiintifice privind actiunea antimierobiana si antivirald a propolisulus, Biologii_ita- lini L. Panizzi si M. Pinzauti au prezentat rezultatele obtinute prin utilizarea prin mi- crodifuziune a unui produs pe bazi de pro- polis in dezinfectarea sdililor de clasi, a altor incinte publice aglomerate. Farm. Vasilica Cioca a susjinut comu- nicarea Utilizarea produselor stupului_in cosmetica", tema suscitind un viu interes in rindul auditorilor (comunicarea a fost pu- blicata in nr. 10/1988 la pag. 12 a_revistei noastre). Din partea tarii noastre a fost pre- zentat un referat intitulat: Studi compa- rative asupra compozitiel si rolului unor hhormoni $i precursori de hormoni din 1ép- tisorul de matc& si apilarnil (autori : Cris- tina Mateescu si Elena Palos). © alt sectiune s-a ocupat de bazele bio- logice in apiterapie al produselor apicole in acupunctura si presopunctura. A doua zi, In sectiunea t\ ,Utilizirii cli- nice ale produselor apicole in stomatologie $i oftalmologie“ trei dintre cele opt refe- fate au aparjinut autorilor romani, Este vorba despre: Medicina apiterapeutica in stomatologie" (autori: Elena Palos, Filoft Popescu si Cristina Mateescu); Rezullate obtinute in oftalmoapiterapie* (autori : Da- na-Alexandra M. Popescu, Mircea Popescu, Elena Palos si Filofteia Popescu); ,Rezul- fate obtinuie prin aplicarea — Colmelului, Colagelului si unor colire oftalmoseptice in Unele afectiuni conjuctivale’, In sectiunea ,Utiliziri clinice ale produ- selor apicole in. otorinolaringologie, gastro- enterologie gi ginecologie’ {ara noastra a fost prezenté cu patri referate si anume: »Efecte ale apiterapei in rinite acute si cre nico" (autorl: €. Popovici, Elena Palos si Filofteia Popescu): ,Comprimate destinate tratamentului anemiilor feriprive* (autori : Filofteia Popescu, Elena Palos, E. Cirstea, Cristina Mateescu) (publicat in nr. 11/1988 la pag. 13) —; ,Valoarea terapeutic’ a pro- dusului apiterapeutie LECIPOL in_ bolile cardiovasculare asociate cu ercolestero- Jemia" (autori: Lucia Serafim, Elena Palos) si ,Contributii ale apiterapiel in patologia renali* (qutori: C. Drugeanu, D. Balica, M. Drugeanu). a In alte doua sectiuni ale simpozionului, comunicarile au abordat probleme legate de: 1) Utiilzarea clinici a produselor api- cole in medicina preventiva si dietelict si 2) Aspecte farmaceutice si medicale ale uti- liz&rii_ produselor apicole, . Dupé incheirea luerdrilor, participantii au efectuat 0 vizita turistied’ oprinduse ta unele obiective de interes general din zoni. Tnainte de tnapoierea tn tard, la invitatia directorului general al Combinatului apicol PCELARSKI KOMBINAT din Belgrad — Liubomir Madzi-Dordevie sia directoru- lui Veriea Mitici, delegatia noastra a efec- tuat o viizta de lucru in sectiile de pro- ductie si laboratorul de analizi al combi- natului, prilej cu care s-a luat cunostinta deo serie de produse medicamentoase, die- tetice si alimentare care se prepard In com- binat si s-a realizat un fructuos schimb de pareri Ca o concluzie finald trebuie notat ca delegatia romani a avut la Portoroz o prezen{d situaté la cote superioare canti- tative si calitative (9 referate din 62 re- prezinté mai mult de 14% din totalul re- feratelor prezentate). Tematica abordata, modul de prezentare (diapozitive, grafica, stand expozifional) au fost unanim apre- ciate de participanti, dovadd a prestigiului de care apicultura roméneased, apiterapia din tara noast) ani. Acest binemeritat prestigiu a fost recon= firmat si cu prilejul acestei_manifestari internationale la care au participat toate {rile lumii in care existé deja o traditie in APITERAPIE — aceastd stiinjd noua, de mare perspectivi care cistigi teren pe zi ce trece. se ‘bucurii de mai multiS-a stins din viafti ingine- rul agronom Stefan Popescu, vechi si pasionat apicultor de pe meleagurile vilcene. Nascut la 20 _decembrie 1904 la Silistra in R.P, Bulga- ria dupa terminaread eursu- vilor primare si liceale a urmat Scoata superioart de Agricultura din Bucuresti, obtinind in anul 1929 diplo- ma de inginer agronom. Intre andi 1929-1962 a activat in .cadrul. Ministeru- lui Agricuiturit, la Directia Culturit si fermentarit. tutu- nului, in centrele Isaccea, Gdesti, Vitidulent si Drag sani, dupd care a fost pen- sionat pe caz de boald. Paralel eu activitatea pro- Jesionald,apicultura a consti- tuit 0 preocupare permanen- ta, dovedind mutta pasiune si’ deosebitd abnegatie in acest domeniu. A fost un neobosit antma- tor printre -crescdtorit_ de al- bine si avind 0 vast expe- rienfd in acest domeniu, a fost permament consultat’ si solicitat de un mare numédr STEFAN POPESCU] 1904-1988 de apicultoré din multe ju- deje ale farii, cu care a pur- fat o numeroasd . corespon- denja, Experienta sa teoreticd st practicd a impartisit-o cu ‘muité generozitate celorlalti apicultort si prin valoroasele sale articole — peste. 80 — publicate in decursul a mai mult de doud decenii in re- vista ,Apicuitura in Romd- nia, al cdérei colaborator ac- tiv a fost, Pentru activitatea sa neo- bosité in propisirea apicul- turii romdnesti si pentru fructuoasa sa colaborare cu revista, apicultorii din in- treaga tard, aldturi de cei vilceni ii vor purta o nestear- si amintire, OSU tY PR RUINS Re eS ENTS SE ONS ERY PRS EN Prognoza meteorologica Dupit_o iarnt neobisnuita este firese ca interesul fata de prognoza primaverii sd fie sporit. Voit prezenta succint unele din ano- maliile vremii din iarn& si contextul in care acestea s-au realizat pentru ca apoi © in legdiura cu modificiirile intrevazute pen tru sttuatia atmosferted ta searé mare sa formulez prognoza-vremii pentri, luna apri- lie, In aceasté iarndé la Bucuresti-Bineasa soaree a strdlucit 335 de ore depdsind cu 53% durata medie climaticd. O situatie ca aceasta a fost caracteristicé celei mai mari partiacontinentulus european, Aparijia untii val de cildurd la indéltimt de 5—6 km in luna decembrie, deasupra Arhipelagului Bri- tanie si a Europei vestice, ce s-a deplasat lent spre sud-est in urmittoarele luni a di- minuat posibilitatile de condensare redu- cind nebulozitatea si precipitatiile. Ca ur- mare stratul.de zipadd a avut o prezenja trectitoare, astfel inctt solu s-a tncélzit de la soore cedind céildurt paturii de aer din imediata lui vecinittate. Drept’ urmare, la Botosani spre exemplu in ianuarie-februa- rie temperatura medie multianualé a fost depasitd cu peste 6°C. Venirea priméverii s-a asociat cu modifi- cari ale stiri anormale a atmosferei ce a determinat. cdidura si tipsa de precipitatii din aceasta iarnd. a2 peniru luna aprilie 1989 Situaté in plinti perioada de tranzit de ia regimul hibernat ta cel estival, luna apri- lie se va caracteriza prin instabilitatea vre- mii propice perioade: cuprinsd intre echi- nowul de primivari st solstitiul de vard., Numérul ziletor cu precipitatit va fi intre 19 $i 15, exceplind sud-estul tari unde va fi mai redus, suma precipitagtilor lunare va fi cuprinsd tn general intre 40 si 65 i./mp., valori mat mart asteptinduse inst in su dul Moldovei si Dobrogea. Asociat instabi- lisii}ti atmosferice vor fi prezente aversele de ploaie insotite de descareitri electrice iar in zonele deturoase precipitajit sub» formé de lapovitti si chiar’ ninsoare se vor mat semnala chiar si in ultima decadé a luni. Temperaturile medii lunare se vo situa pe teritoriu intre 8 si 12°C. Cele mai coborite temepraturé minime nocturne in jur de—5°C se vor inregistra in centrul tiril, Maximele diurne cele mai ridicate vor urea pind la 23°C in zona deluroasd din Maramures si pind la 28°C in zona de cimpie din sud. Temporar vintul se va intensifica pind Ia tare™in regiunile sudice din sectorul ves- tic iar in cele estice din sectorul nordic. Datorité excesului de cildurt acumulat i lunile precedente fazele de vegetatie se vor declansa in usor avans fata de datele obis- nuite. Corneliu POP,sererecececerererererecocosecoseseseseseseresocoreseresesesososesesosesesesosesesososososesoses $h DANS CE NUMERO I. STANCU: Soin accordé aux families d’abeilles pendant Ia seconde moitié de iver jusqu’ 4 V'arrivée du printemps. N. NICOLAIDE: Le contrdle ou Ia révi- jion de fond des familles d'abeilles. Z. VOICULESCU: Enseignements de année jicole 1988, S. V. VERNESCU: L'haemolimphe de Vabeille, I. CIRNU: Sur Vorigine et parties constituantes de fleur. C. CULITA: Infulence de la grandeur des familles d'abeilles sur le diveloppement du printemps et sur la production du miel pendant l'année, N. OITA: Une nouvelle étape I. RECEANU : SALAJ — un département oi on actionne avec fermeté et constance pour développement de 'apiculture. M. MARTINESCU : Tize a dim bles, ELENA GHERA : Comment commence a se former un musée C. PAIU: Visite en Bulgair, notre amie (notes de voyage). E. TARTA: Le Vie Symposium International d’Apithérapie-Portoroz, 22—25 septembre 1988. Les lecteurs de l'éntrager peuvent s'abonner par ROMPRESFILATELIA, Départe- ‘ment exportation-importation presse, P O. Box 12—201, telex 10376 prsfir, Bucarest, Tue Calea Grivitet, no. 64—66. IN THIS ISSUE... 2. .cenecce nce cce ec ecee tote tecestesesesee: 1. STANCU: Managment of the honey bee colonies during the second part of the winther; N. NICOLAIDE : The spring control of the honey bee colonies; Z. VOI- CULESCU: When the year is over; S.V. VERNESCU: The honey bee haeme- liymph ; I, CIRNU: About the flower origin and morphologp; C. CULITA: The size of a honey bee population its effct upon the spring build-up of the, co~ lony and its honep. pield; N. OITA: The next step; I. RECEANU: Silaj — a district in which skieful and daring people promote a successful bee keeping ; M. MARTINESCU : Adjustable fixing bar; Elena GHERA: How to start a bee keeping museum; C. PAIU: Traveling across the friendly Bulgaria; E, TARTA : ‘The Vith International Symposium on Apitherapy, Portoroz, 1988, September 22—25t ; Readers from abroad can get subscriptions through the ROMPRESFILATELIA Enterprise, Press Exportation-Importation Department, P. O. Box 12—201, Telex 10376 prsfir, Bucharest, Calea Grivites St, No. 64—66. IN DIESER NUMMER ........ccececececcne cent e te eeeseseetese I. STANCU : Bienenvolkerpflege in der zweiten Winterbiilfte bis zum Frubjabr ; N. NICOLAIDE: Nachschauen der Bienenvilker ; Z. VOICULESCU: Die Lehren des Imkerjahres 1988; S.V. VERNESCU: Die Bienenhimolymphe; 1. CIRNU: Uber Herlunit und Bestandteile der Bliite ; C. CULITA: Der Einflug der Bienen- yblkérrdfe auf die Frilhjahrsentwicklung und auf die Jahreshonigproduktion ; N. OFPA: Eine neue qualitativ hochwertigere Etappe; 1. RECEANU: SALAJ, eine Region, in der entschlossen und konsequent flr die Entwicklung der Bienn- gucht gearbeitet wird; M. MARTINESCU : Regelhare Stange ; Elena GHERA : Wie entsteht ein Blenenmuseum ?; C. PAIU : Im befreundeten Bulgarien (Reiseaufzich- nungen); E, TARTA: Das VL Internationale Apitherapie-Symposium, Portoroz, 22-25 September 1963 Ausldndische Leser kéinnen sich bet folgender Adresse abonnieren; ROMPRESF1- LATELIA, Departamentul export-iinport pres, P. O. Rox 12—201, telex 10376 prafir, Bucuresti, Calea Grivitei, nr. 64—66. B-3TOM HOMEPE. H. CTAHKY: Yxox sa nveaniumn cemsann x Komtty skmonxi 20 Hac in meena; H. HUKOJIAHZE: Taasuuh nyeanumx cemel; 3. BORKYIECKY : Ypoxu nve- wowonwecxoro 1988 roxa; C. B. BEPHECKY: femoaunda nveau; H. KEIPHY: O npo- RKOMACHHM M COCTABHMX wacTaX uwerka; K, KYJIMILA: Banaune cuamt cemau na ne- CeNHee PABBNTHE H HA MeRONPOAYKTHBHOCTS m TevenNe Kpyrnoro roma; H, OHUG: Ho- aul xavecraeimo sucumf oran; H, PEMAHY: Canam — yesx, rae mpinumawrca pe- Lunereabnwe Mepst no passurui nyexononcraa; M, MAPTHHECKY : Peryaupyenult crep- ment: Eacna TEPA: Kax cosaacren myseh nvexosoncraa; K, MAIO: Mo jpymecroen- nok Boatapun (nyresue samerki) ; E. TAPIA: VI Mexaynapoaual cummosnyé no ann- repanuy, Mopropom, POrocnasus, 22—25 cenraGpa 1988 1.; weececeeceteseceececees Beara wurareau MozyT noaysuTo nam sypKan o6pauasce @ POMIIPECOHMA- TEAH#, Menapramenr sxcnopr-uunopr nesaru, 1. O. Bore 12-201, reaene 10876 npcqup, Byxapecr, ya. Kesea Tpnowsa 6486.eres = — L. 2 2 6 3 o Palas oe a -MM JV S 7 B8sd0 a zs is 1 4 5 6 s 9 2 A 8 ww 15 38 rp 18 19 20 21 22 23 $ 25 26 27 28 29 30 (mm: ate] LMM jv $ D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Oo MN 12 13 14 «15 16 7 18 20 122 23 19 26 L 1 2 5 6 7 8 9 10 1 12 13 14 «15 6 17 19 20 21 22 3 24 25 26 27 28 29 O31 ot509 oe apiculterulul joe OS eee LMMJsSVS D LMM Jv SD f Vales 4's, 1923 4 5 Bic a Osi 9.10) LAT le Oe ee BHO to. aiid 1314 15 16 17 18 19 413 14 «15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 20 27 2 27 22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 30 31 ohh CMe MS VS Devine Se VesS-)-B Teese. ai ee 1) a 7 8 9 10 112 «19° 4/15 16 7 8 9 10 14°15 16 17 18 19 20 11 12 13 16 «95 16 17 22d) CHF) 8. 3 9100-11. 12 ES A eee 2) 8s goo) 13314 «15 16 17 18 19 «= 12 139 14 «18 16 «17 f 23° 24 27 28 29 30 30 31 SS