Revisth lunar de schimb de experlentS gi Indrumare metodologic’ apicoli editati de Asoclagia Cresc&torilor de Albine din Republica Socialist’ Romania Anul LXIV nr. 6 9 iunie 1989 CUPRINS N. NICOLAIDE: Cum pregatim siropul, ger-! betul, zaharul candi yi pastele proteice. M, ARDELEANU: Ceara de albine in stupi- nele m V. VASILACHE potriva viespilor. 1, CIRNU ; E, TEXE: Calendarul anual al pro- ducatorilor de mana, plantele gazda yi pro- ductivitatea. Elena GROSU : Rolul albinelor in polenizarea viyinului yi ciresului. C. CULEA; G,’ NICOLESCU : Stabilirea siste- mei de utilaje pentru mecanizarea lucra- rin stupinele mici si mijloci D, JONESCU; M. MARIN; Emilia BURSUC Studii “privind toxicitatea erbicidelor mice fata de albine, P, AGACHE : Puietul in sac. Magda CRAVCENCO; Olga STOICHITOIU : Contributii la realizarea unui medicament pe bazA de produse apicole destinat unor afectiuni gastro-intestinale. VASILACHE: Lupta im- * * * Apicultori din unitati socialiste fruntayi in 1988. V. POPESCU: Preocupari actuale pentru ocro- tirea patrimoniului national apicol. S, BODOLEA: APIMONDIA — etape ale evo- lutiei sale, DOCUMENTR APICOL — Protectia integrata impotriva dusmanilor culturilor. i pena ane ee eee Coperta 2 Stup vertical cw corp si dout magu- zine profectat de Institutul de Cercetare st Productie pentru Apiculturd si fabricat in se- rle de Combinaiul Apicol al usoctajied noasire. Avantajele lui constau in accea cd in executic sint reunite elementele stupului avind ra- ma mare cu cele ale stupulué cu rama de cat, ereindu-se asifel posibilitatea unor combinatil in vederea. utilizdrilor multéfunctionate. Foto: Elisei Tarja ——— S Ta sch Eran) Cro Ue wate CMCC iry certs cco eae Srna Senge ath Pier ercran Camera Prof, dty EUGEN MURES. uae aT SaaS SarSR ercct eu RTA Pen SOC one Sco Teer ete aT Tee CHT any oer aac OM TRY reece anny paras pir ener ae RE OTENT Set ir eee Seen eer CTC some 0, Pe aoe eS aren 7st an aT Ta) (rey a Pe ne CONN CeCe OS PN ye Ean Te yi Seen esLeceaaTS SON eer AMAIA Sroreue onto Sie onretit Ce ROU aan OTST Tay COMITETUL EXECUTTY AT aCe nG il ame en UCel Ty LOR DE ALBIN DIN ee EOI Me Stem nInTTS Pucik nr. 17, Bucuresti, sec. 2 ior tac ex) ROT POKecn aoe SDE mY Tt er ae se CO DmrnN met ee renee etn Sree on by ni eat irr nytt Mea a MeateT Ce rte Cearoee ey 1 OLS Lior Ee aR Cem erties Sra Tee Ca eu rca irae resin rem et oetyIn ajutorul apicultorului incepitor CUM PREGATIN SIROPUL, SERBETUL, IAHARUL CAND! $I PASTELE PROTEICE ing. Nicolae NICOLAIDE ee a eae a 2 a Hr&nirea familiilor de albine este operatiunea prin care apicultorul pune Ja dispozitia acestora in diferite scopuri anumite cantitiiti de hrana. Hranirile familiilor de albine cu substan{e nutritive “sint de mai mulie feluri: : \ \ a) hranis ‘ \ \ de necesitate, Ueinirea fai New 7 cm Fam Fam ss a 7 eS a Zaharul se administreazi albinclor sub di- ferite forme, depinzind de anotimp. yi de scopul urmérit. Astfel, zaharul se poate ad- ministra sub forma de sirop in diferite con- centrafii, serbet de zahdr, pasta de zahai candi precum si zahr tos cu cristale fine. In functie de cantitatile de zahdr si apa folosite se stabileste si concentratia sixopus Jui respectiv, Astfel, dintr-un kilogram de zahar dizolvat intr-un litru de apa rezulta sirop in concentratie de 1 la 1. din 2 kg zahar. la 1 litru apa rezulta sirop in con- centratie de 2 la 1. Pentru edificare vom da in tab, 1 echiva- lentul cantitativ al siropului de zalidr re- zultat in diferite concentratii. In cazul hranirii familiilor de albine cu sirop de zahar trebuie avut fn vedere cA dintr-un Kilogram de zahar, rezulti prin transformare un kg de miere iar diferenta de circa 25%/ este consumaté de albine. Pentru prepararea siropului, apa se ‘ierbe anterior, apoi se adaugi treptat zahdrul fard a Se mai fierbe amestecul. Solutia de sirop se agiti pind la completa dizolvare a zahrului respectiv. Administrarea siropu- lui se face in hrénitoare sau turnat cél- dut in celulele unui fagure gol. s Pasta de zahar se prepara din patru parti zahir pudra si o parte miere (la greutate). Anterior acestei operatiuni, mierea se liche- fiazai folosindu-se ‘fn acest scop baia de apa fierbinte, mierea si zahdrul trebuind bine frdmintate pind cind se obtine o pasté ce seaménd cu aluatul. tn cazul in care pasta respectivi este prea moale se adaugi un supliment de zahar pudra si invers, da aceasta este prea tare se adaugd miere li chida. In_locul turtitelor din miere si 2a har pudré, se poate folosi serbetul care se i pentru completarea rezervelor de hrana necesare jernarii; lor de albine se poate face fie cu mil in cazul in care la rezerya stupinei nu existi faguri cu miere cApaciti fie cu sirop din biostimulatori apicoli pe baza de zahar. FU em MOI BOF A OD BD mY Be subfiati cu apa, ey Mae Par tae re pt pregtiteste astfel: se incdlzese 1,750 litri apa, la care se adaugéi 10 ky zahar tos si se amestecd totul pind se fierbe, lésind amestecul sA clocoteascd 30 de minute spu- muind intre timp’ siropul de toate impuri- titile. Dupa acest interval se ia o lingu- rité de sirop se introduce repede intr-un vas cu apa rece, dupa care se scoate brusc. Dac& siropul se incheagi si are o consis- tenfa suficienté pentru a face intre degete © bobifa care sf nu fie tare dar nici prea moale, se'vor adiuga 2 kg miere (liche- fiati anterior pe baie de ap& calda) si se va clocoti intregul amestee timp de 3. mi- nute dupa care se ia de pe foc. Cind temperatura amestecului seade sub 40°C se incepe Invirtirea produsului eu un ficdilef, mereu in acelasi sens. Cind pro- dusul ‘incepe si devind mai consistent se toarné in forme de hirtie cerata in placi groase de circa 1 em, In acelasi mod se poate pregiiti sl serbetul obisnuit, numai din zahar si apa, f4ré adaos de miere, din care se fac turtijele necesare hrdnirii fa- miliilor de albine, Pentru combaterea nosemozei se reco manda addugarea atit in siropul de zahir cit si fn pasta de zahar cu serbet a preparatului ,Protofil* — 34 ml la kilogramul de pasta. Pentru prepararea zaharului candi , sint necesare urmatoarele : —un termometru cu scala intre 120— 150°C ; — 0 cali smaljuit’ cu o capacitate du- bla fafa de cantitatea de zahar ce urmeazd a fi pusd la fiert’;Tabelul 1 Raport 1:1 Raport 1,5:1 Raport 2:1 Zahir Apa Sirop Zahar Api Sirop Zabar ‘Apa Sirop kg 1 1 kg 1 1 kg Teg ae 062 0,62 1 077 ost 087 0,43 1 1,25 125 2 134 1,02 2 1740.87 2 1187 187 3 2331 134 3 261 1,30 3 250 2:50 4 3,08 2,05 4 , 348 174 4 312312 3 385 2,56 3 Aes 9 27 3 625 625 10 710.) S12 10 870 4,35 10 — un numar de tvi din tabli neagri de 0,75 mm cu dimensitnile de 150 x250X 11 mm, adici 1,8 tivi pentru 1 kg zahdr pasta Ser — ‘coli de hirtie pergament cunoscind c& dintr-o coala rezult& 9 bucati de hirtie per- gament pentru captusirea tavilor ; —o palefé sau o lingurd de lemn cu coada lungé. 5 Metoda de lucru este urmatoarea ; pentru fiecare kg de zahér se vor pune pe foc cite 0,200 litri ap. Se adauga apoi zaiii- rul si. se amestecd cu lingura spre a nu .sé arde pe fundul vasului. Dupa topirea intregii cantitati, amestecul se fierbe circa 15 minute apoi se masoara temperatura si cind termometrul arati 116°C, vasul este Iuat de pe foc si lsat linistit 5—7 minute, in care timp se umezese tivile cu api, se pliazé induntru hirtia pergament si se asazi pe o suprafata plana. Dupa trecerea celor 5—7 minute se ames- tec lichidul cu lingura invirtind numai in- trun singur sens. Se observ cd la tnce- put solutia are o culoare mai inchisi, care dupa 3—4 minute de amestecare devine in- cetul cu incetul de culoare mai deschisd c&tre crem, Se continua amestecatul cu grijé deoarece solutia Incepe si, opuna re- istent, ceea ce inseamn& c4 trebuie tur- natdé in tv}. Turnarea se face repede ur- mind ca solutia si ating nivelul peretilor tavii. © data ‘operatiunea terminaté lisém ta vile linistite pind ce materialul cristalizeaza, Dupé 15—20 minute de la turnare se 1i- dicd produsul din tavi folosindu-ne de mar- ginea hirtiei pergament care este mai Inalta decit marginea tivilor. Dup& rdcirea totald, placile se pot depozita la o temperatura: de 810°C. Pentru a face placile candi mai atrac- tive pentru albine se poate adduga la fie- 2 care kg de zahar cite 100—200, ¢ miere ex- ceptind mierea de mana. In acest caz, cind solutia din oald a Inceput sA fiarba, alA- turi pe flacdra se incdlzeste mierea_respec-’ tiva. Cind solutia a atins 116°C—118°C se adauga mierea care fierbe. Se agit’ cu lin- gura amestecul timp de 1 minyt apoi se Tas totul Iinistit 5—7 minute iar In con- tinuare se procedeazi asa cum s-a ardtat mai sus. ‘Se va avea grijé ca atunci cind sé ume- zesc tivile si nu rdmind apa in ele, pen- tru a nu se fnmuia hirtia, situatie in care solutia va trece prin hirtie si placa rea- lizaté va fi mai umeda. Dac& atunci cind solutia a inceppt s& fiarba, fierbera nu este intreruptd, dupa 15—16 minute de fier- bere neintrerupta solutai ajunge in mod si- gur la temperatura de 116°C, astfel incit se poate lucra chiar si fard termometru. In loc de tavi pot fi utilizate cu succes si hrénitoare faré a mai folosi in acest caz hirtia pergament. Amestecuri proteice se pot realiza astfel : la 12 litri sirop dens se amestecd 1 kg po- len recoltat de albine si macinat sub’ for- ma de pulbeie fina si 3 kg faind de soia degresata, amestec din care se realizeazd turtife ce se administreazi familiilor de al- bine In cantitati de circa 500 g. Turtifele proteice pot fi realizate si din- tr-un amestec de 50% polen recoltat de al- bine si macinat sub forma de pulbere si 50% miere fluida, la care se adaugd zahar pudré pind la obtinerea consistentei do- rite. Turtitele proteice pot fi facute si din amestecul de trei parti faind de soja de- gresaté, o parte lapte praf degresat si o parte drojdie de bere uscatd si inactivata la care se adauga sirop de zahar sau miere fluida pind la obfinerea unei paste de con- sistenta dori© problema mereu actuala CEARA DE ALBINE {N STUPINELE MICI Mircea ATANASIU Ceara de albine este un material de mare Insemnatate pentru economia nafionald, iar pentru stupari, o sursd de venit care nu trebuie neglijata. De fapt aceste aspecte sint bine cunoscute tuturor. Si totusi, neatentia si uneori neglijenta, conduc anual la pier- deri insemnate din ‘acest valoros produs a- picol. Dac, stupinele ‘mari sint bine organizate si fnestrate tehnic in ceea ce ipriveste pri lucrarea cerii de albine, nu acelasi_ iucru se poate spune si despre stupinele mici. In acestea, de multe ori, bucati de faguri si ceara recoltate ocazional sint lisate si se mai adune" si astfel, uitate, cad prada di trugitorilor, Marii distrugétori ai cerii sint ; fluturii denumiti molia ceri, soarecii si mucegaiurile, Molia ceri atacd fagurii mai vechi, aflati in locuri mai putin aerisite si neprotejati cu insecticide. Soarecii_ distrug fagurii cu resturi de micre sau pastura, care nu sint bine asigurati impotriva atacului lor. Mu- cegaiurile distrug si ele fagurii si resturile de. cearé, in care se mai gasesc resturi de miere, larve sau umozeali, umezeala si calduta favorizind puternic'dezvoltarea lor. Astfel de situatii se pot evita chiar si in stupinele mici, cu numai citiva stupi, prin- tr-o organizare sistematicd in vederea unei bune valorificari a ceri. Preocuparea este rentabild, deoarece bine facutd, asiguré o productie de ceara de peste un kilogram de fiecare familie activ: Pentrn_o mai bund insusire a _materia~ lului, dupa prezentarea materiel prime, vor fi expuse schematic prineipalele operatii, care apoi vor fi discutate mai detailat. ‘Ceara bruti poate fi imparitA in doud categorii : a. — Ceara de prima calitate, dé culoare deschis&, provenita din faguri proaspeti, (in special din rama claditoare), ceara de la descdipiicire, recoltéri ocazionale ete. Pre- lucrarea acesteia este foarte rapidi si sim- pla, deoarece contin mici cantititi de re- zidii. b, — Ceara din fagurii vechi este de cu- loare mai inchisé si de calitate mai infe- rioardi, Aceastd calitate seade cu cit fagurii sint lasati mai mult in stupi, deci mai vechi Culoarea este mai inchisi datoritd rezidii- lor pe care le preia de la cimisile de nimfa acumulate in celulele din care a eclozio- nat puietul. Menfinerea fagurilor in api rece timp de mai multe zile, schimbind pa din cind in cindy conduce la imbuna- tatirea culorii si calitatii ceri, Trebuie subliniat faptul ci oricare ar fi provenienta ceri brute, prin topire si cor Gitionare, poate fi pistrata in sigurants, timp jindelungat, fara nici un fel de ma- suri_speciale, De accea, este recomandabil, ca in cel mai scurt timp de la recoltare, sa fie topité. Timpul necesar unei astfel de operatii nu depaseste 20-30 de minute. Discu- rile de ceara, oricit de mici ar fi, dupa uscare pot fi’ depozitate, urmind a fi pre- lucrate fn calupuri mari’ atunci cind timpul © permite. Schematic, operatiile de prelucrare a cerii se prezinta astfel : api + ceard bruta - topire fari fier- bere —> strecurare - decantare, intérire — (rezidiu_ strecurare) maria iu ceard) rezidiu strecurare revidiu, cearé. + api > topire > turié re- zidiu + topitor solar -> ceara marti bostina Pentru executarea acestor’ operatii, este bine sa se dispuna de un utilaj simplu, des- tinat numai acestui scop, care dupa folo- sire se depoziteazi nespalat. Acest utilaj se compune din urmétoarele piese : 1) — Oala smalfuité de 3—4 litri, fig. a 2. — Strecurdtoare din sirma galvanizata, pe care se coase un pod: de tifon suspendat, conform schifei fig. b. 3, — Cratita cu capac de 34 litri (20— 25 cm), dac& se poate, cu fundy) putin ro- tunjit, fig. d. 4. — Lingurd de lemn, lung’ de 25—30 cm fig, c. Nu este recomandabil utilizarea unei lopaijele de lemn, deoarece poate rupe ti- fonul in incere@rile de a scoate rezidiul de Ja strecurare, Modut de lucru este foarte simplu si ex- peditiv : In oala fig. 1 trebme topité, cu o cantitate de apa socotiti 1:1 sau mai mult, Lasati la foc potrivit, ceara se topeste ridicindu-se deasupra apei. In timpul topirii se amestecd din cind in cind cu lingura. Ap&@hu trebuie sé dea in clo- se pune ceara ce cot, finde aceasta degradeaza ceara, (asa- numitul fenomen de hidroliza). Dupa ce toati ceara s-4 topit, continutul oalci se 3trece prin strecurdtoarea fig. b, in cratita fig. d, unde are Ioc decantarea i iniérires ceri Daci ceara are mai multe rezidii (cimési de nimfa, larve, albine etc) la nevoie, cu ajutorul lingurii, rezidiile sint indepartate din strecuratoare si depuse pe\o folie de polictilena, (punga din plastic), de care nu se lipese. Cratita cu ceara topita se acoperd cu un capac, apoi se inveleste in cirpe vechi, pen- tru a inlesni o buna decantare a cert. Cu cit racirea este mai lenta cu atit ceara iese mai curaté si framoasa. Dupa cum se vede, operatia de prelucrare a cerii este gata intr-un timp record. De la decantare si intirire, ceara se va scoate dupi mai multe ore, dupé ce s-a rdcit, aceasta putindu-se intimpla si a doua Zi. numai Ceara ricitd se desprinde singura de pe peretii cratijei. Discul format, prezinta 1a tontactul cu suprafata apei un strat spon- gios de rezidii, Inainte de depozitare acesta trebuie lésat si se usuce spre a nu muce- gAi (sau se curafé cu ajutorul unui cutit). In aceasta stare ceara se conserva bine si fara ‘riscuri, Discurile de ceard astfel obtinute, mai mari sau mai mici, care se aduna peste vard, se yor prelucra atunci cind timpul o va permite. Dup4 indepartarea rezidiilor de pe fund) prin tdiere sau radere cu aju- torul unui cutit, se topesc toate intr-o oala mai mare, ob{intndu-se un calup mare de cearé, care va fi valorificat sau schimbat pentru faguri artificiali. Rezidiile obtinute din @ntregul proces, adicd cele de la strecurare si cele de pe ceara, se pot valorifica vinzindu-se ca bos- tind, deoarece contiti multé ceara. Dar si 4 din acestea se poate obtine incd o canti- tate de cearé de buna calitate. Pentru aceasta se topesc cu apa in oala fig. a, 1é sindu-se sé se réceasca in aceeasi oald. Dacd este vorba de cantitati mai mari se tree si in cratita fig. d. Discurile acestea nu tre- buie si fie grea groase. Dup& intarire se usucdi si pot fi pastrate indelung. Scoaterea ceri se va face in topitorul solar. Aici se vor aseza pe un tifon, care va refine im- puritatile fine. Ceara obtinuta va fi de cu- loare deschis’ si de calilate bund. Residiul rémas pe tifon va confine ined destulé ceara ca si poata fi valorificat ca bostina. La topirea cerii, vasul de pe foc nu tre- buie neglijat, fiindeé ceara daté in foc arde puternic, putind provoca accidente. Pentru siguran{a, este bine s4 fie pregatitd dina- inte 0 cand cu apd rece, la indemind, A- ceasta poate ajuta atit la oprirea spuméarii, cind nu mai poate fi stépinitaé, cit si in cazul ceri care scipind de sub suprave- ghere, s-a aprins. In concluzie trebuie recunoscut cA prelu- crarea cantitatilor mici de ceara brutd este ‘0 operatie usor de realizat, Aminarea lu- crarii nu are rost, deoarece, oricind se poate gisi rdgazul a 20—30 minute, necesar to- pirii si strecurarii recoltei de ceara a zi- lei. Scoaterea ceri de pe apa se face dupa multé ore si nu cere un moment anume. Utilajul folosit, nu se spalé niciodata. Ca alte cuvinte, conditii ideale de lucru! Familiarizarea in timp cu aceasta telinicd, contribuie atit la obtinerea unui produs cantitativ si calitativ superior ,cit si la evi- tarea riscurilor legate de ceara bruta. In aceste conditii este justificata pe deplin si achizitionarea utilajului descris mai susLUPTA IMPOTRIVA VIESPIILOR Ing. Virgiliu VASILACHE, Prof. lon VASTLACHE MANIA Viespile sint inamici redutabili ai albinelor si ai apieultorilor. Insecte la- come, hrdparete, puternice, rapide in miscdri, cu simturi bine dezvoltate — vies- piile ‘patrund in stupi spre a-i jefui de miere, dezorganizind si slabind familiile atacate. Atacurile lor se inmulfesc toamna, si mai ales pe vreme secetoasé. in toamna trecutd, ca si in alti ani, incepind ziu, patrund in stupi si in timpul Wuerarilor apicole (de exemplu: la deschiderea i cua dowa jumatate a luni podisoarelor). Atacurile se dau pe la urdinis, pe sub sitd, prin orice fisurd, Am avut cazuri cind au patruns si in ldzile cu tame cu miere de rezervd, avind un miros dezvoltat, o vedere bund si o mare poftd de a jefui. Cu ani in urmd, necunosterea mijloacetor de luptd impotriva lor ne-a pus in situajia dea ‘mu putea lua mdsurt de aplrare, Inspirindu altor stupari, din coloanele revistei noastre ,Apicultura in Romédnia", dar mai ales observind si analizind comportamentul viespitlor ,am incercat citeva metode de apdrare impotriva atacurilor acestora, metode adecvate locului de amplasare al pavilionulud nosiru — in orasul Térndveni, lingd o stradd dinspre marginea orasu- hu VOCALS EEE © prima incercare a fost distrugerea cui- burilor. Problema este anevoioasi deoarece viespiile aveau instalate cuiburile in podu- rile casclor — unde practic nu puteam avea acces — in crapaturile solului, tn scorburi de copaci etc. In aceasta situatie trebuia si qdsim unele metode eficiente. Dupa multi chibzuialé si multe incercari consideram cA am gisit citeva. ‘Astfel am, observat cd viespiile sint_a- trase atit’ de sirop, cit si de mierea liche- fiaté si chiar zaharisitaé, In aceasta situa- tie ne-am gindit si punem miere lichefiata sau sirop in sticle albe de 1 litru — cam 50 mi. intr-o sticla. Mierea am amestecat-o cu putind apd calduté. Asa am_ instalat 6 sticle albe de 1 litru, in pavilion, clte 3 pe o parte si 3 pe cealalta parte, sus pe ultimul rind'de stupi. In 2 sticle — din cele 6 am pus micre si in 4 am pus sirop de zahér — care ne-a mai rdmas de Ia hré- nirile de stimulare, Sticlele le-am instalat in 2 septembrie, dimineaja. Pentru ca ran- damentul si fie sporit, am agitat zilnic de 3-4 ori sticlele astfel' ca partea interioara a sticlei si fie umedd cit mai mult timp. Viespiile, care au miros si vaz, bine dez- voltate, veneau fuga ,dadeau 2—3 rotocoale ({ircoale) in jurut sticlei, patrundeau si cé- deau pe fundul sticlei, caci interiorul era umed si glisant, Am constatat ci daci in- teriorul sticlei este umied, alunecarea si ci. derea pe fundul sticlei (in lichid) este si- gurd, si viespiile se ineacd. Daca sticla este uscata (interiorul) viespiile ,odat& intrate, se EOLA, august, frecventa si intensitatea atacurilor au inceput sd creascd puternic. Iesind din cuiburi dimineata mai devreme decit albinele si retragindu-se seara mai tir- apropiat’ de o fiste de padure — care vrem sii le eapli lune din experienta am in continuare, ACA RRS mai prind de sticla, se mised putin pind obosesc de tot, cad in siropul sau mierea amestecatii cu ‘apa,si se Ineact. Pentru ca atractia viespilor s& fie mai mare, dupa fiecare agitare a sticlei, ungeam cu’ un de- get inmuiat in miere, cu clteva pictituri de micre gitul sticlei — numai partea inte- rioara. In aceasta situatie, am observat cA uneori, chiar se ingramideau la miere i cadeau pe fundul sticlei unde se inecau, Am mai constatat cé odata ce viespile si-au umezit putin abdomenul si picioarele, nu mai_pot zbura, alunecdé pe sticli si cad, inecindu-se. In 10 septembrie am_agitat; bine sticlele si le-am golit pe un carton, numérind vies- Piile inecate — am avot urmatorul rezul- tat in cele 6 sticle : 102, 114, 173, 393, 174, 145 viespii, deci s-au colectat’ un ‘numir de 1101 viespii, intr-un timp seurt de numai 9 zile. Desigur, le-am adunat pe_ toate, le-am fmpachetat Intr-un ziar vechi, “le-am stropit cu motoring si le-am dat foc. Sti- clele le-am spilat bine si le-am pus nu- mai sirop in continuare, cici viespiile aveau de acum deprinderea formati de a vizita sticlele, continuind si se adune la ,ospat", Mentionim ca nu toate viespiile care zboa- ré pe Iingé sticli intra in ea, numai un numar destul de insemnat. Am mai obser- vat ca in cele 6 sticle puse drept capcand au intrat si 3 albin@ Intro sticli am ga- sit 2 albine si intr-o' alta sticli numai o singura albind. De fapt in pavilion se vede rar cite o-albin, dar viespiile se gasese in numir mare. Am mai constatat ci atunci 5cind viespiile atacd la urdinis se feresc (de multe ori), de albinele paznice si fug, mai ales la stupii puternici, totusi uneori nu se ferese si intra cu mare indrazneali in stup. La sticlele capcand, situatia este net in- versa — se ferese albinele de viespii, céici viespiile sint mult mai indraznete si mai agresive cind sint in afara stupului. ‘La circa 300 m de pavilion mai aveam 10 familii de albine in aer liber, pe o Ja~ vité. Am asezat si aici 2 sticle albe de 1 l- tru, dar nu le-am agitat zilnic si nu le-am uns gitil — partea interioaré cu putina miere. Apoi pe exteriorul sticlei s-a. depus praf si stropi de noroi — de la ploi. Re~ nitatul a fost de 2 ori mai, mie decit in pavilion. In concluzie, este de retinut — sticlele si fie albe, foarte curate si de cite 1 litra — sticlele se tot de atitea ori li se, unge gitul, in rior, cu citeva picdturi de miere ; — la 7—8 zile cind se colecteaza un strat gro; de 2—3 cm de viespii inecate, depu- nerile se golese si se ard, reluindu-se pro- cedeul de la inceput. Am incereat si o alt% metod%. Am intrat in pavilion, am scos 0 rama cu micre cd- piciti dintr-o ladé cu rame de rezerva. Am fi lada bine. Apoio persoand cu- rajoasi s-a asezat pe un taburet si a tinut n mina stingA rama asezaté pe genunchi in pozitia ei normala. Viespiile au inceput sa se adune la imierea din rama. Ca mina dreapté am prins intre 2 degete, cite o viespe si am strivit-o. In 28 de minute am strivit 34 de viespii ,faré_a suferi nici o in- tepitura (precizam c& operatia accasta se face In pavilion cu usa inchisa, spre a nu declansa_ un furtisag). Procedura este efi- cienti si rapida,‘avind un oarecare defect dar prezinté riscul de a capita intepituri de la viespii dacd operatorul nu este expe- rimentat. Trebuie lucrat . rapid, deoarece viespea este foarte vigilent&é si iese des si repedé din celui ca sé vadi daci nu e in vericol, Deci, cum a introdus capul in ce- lula, imediat trebuie Inhatata si strivita, ca si nu aibi timp de intepare sau de fuga. Desigur, cel care se angajeazi la aceasté operatie trebuie si vada bine, si fie mai vigilent si mai rapid In miscari decit vies- pea, si fie foarte curajos adic s&aib& 0 carecare dexteritate, calitati care se dobin- dese in timp prin voint si exercifiu. © alt& proceduré este prin nicliire cu miere In boreane sau bidoane. Acestea se las’ descoperite un ‘timp, in loctl unde viespile se aglomereazi in numar-mai mare. wild zilnic de 3—4 ori si inte- 6 Ele vin — atrase de mirosul mierii — se naclaiese si nu mai pot zbura. Apoi se co-* lecteazi viespiile cu fureulita de descapacit sau cu_o furculiti obisnuité si se pun in strecuratorul metalic de pe bidoane. Din strecurator se aduna si li se dA foc, stro- pite cu motorina sau ‘benzind. Desi pare o metodi anevoioas’ noi am folosit-o cu suc- ces. © alt incereare foarte simpli a fost c& intr-o ladi fara albine — din pavilion — am asezat vreo 5 rame goale si cu miere capdcité’ si necdpaciti. Am inchis urdini- sul, am pus scindurelele de podisor, lasind © micé bresi de circa 1’ cm intre 2 scin- durele, Apoi_am pus sita, dar ridicaté pu- {in mai sus la un capat. Viespiile au venit, au dat citeva tircoale — zbor de recunoa;- tere — apoi s-au ingramadit in lada, in- tenfionind s-si,formeze un cuib chiar in lada din pavilion. Nu ne-am) atins de lada vreo 4 zile ca s& se adune o cantitate apre- ciabili de viespii. Se observau in mod evi- dent cum intrau si ieseau din lada eu pri- cina. Intr-o noapte, intr-o cutie metalicé, aprinzitor de sulf, le-am dat cu mare a- tenfie (ca s& nu scape vreuna) un baton dé sulf aprins si am Inchis repede si cit mai bine lada. A doua zi am avut o mare satisfactie si gdsim un morman de viespt moarie si un inceput de cuib lingi rame. In aceasta ladi.— pe care am inchis-o dupa curatire — nu am mai observat sa’ intre alte viespii. Metoda pare a fi bund si de efect. Prin cele de mai sus, noi am reusit sé distrugem un numar mare de viespii si con- sideram ci am facut mai mult decit daca am fi stat cu miinile in stn, in expectativa s& nu uitém neputinciosi, cum viespiile ne ataca. Cu siguranté ci dacé se mai cauta, se mai gtisesc si alte metode de combatere a viespiilor’ Nu am reusit si Je distragem complet, dar pe cele mai multe Je-am_ ni micit. Situafia s-a ameliorat mult, drept pentru care, albinele si noi am respirat in Tiniste. : Metoda cea mai ieftin’, mai la indemina tuturor si cu un efect sporit ni s-a parut metoda cu sticlele albe de 1 litru drept capeane. La unele metode. de mai sus trebuie multi atenfie, chibzuialé, indeminare, spre a nu declansa un incendiu sau furtisag care ne-ar putea aduce o pagubd foarte mare. Ramine sé-si spund si alti parerea asupra celor relatate piné acum.Sd cunoastem si sd valorificém CALENDARUL ANUAL AL PRODUCATORILOR DE MANA, PLANTELE GAZDA SI PRODUCTIVITATEA Dr. ing. Ion CIRNU si E, TEXE In anul 1988 s-au inregistrat in unele zone apicole, in timpul culesului de nectar de la diferite culturi, respectiv masive meli- fere si Insemnate ‘culesuri de mana nepre- vazute. Ca urmare, la recoltarea mierii s-a obtinut in Jocul unui sort de miere mono- flor’, specified sursei nectarifere, un sort de miere cu nuante de culoare mai inchis’, caracteristicé. prezentei mierii dé mang, in diferite proportii. Tn scopul cunoasterii si valorifiearii, su- perioare a+ resurselor de mand, paralel cu cele de nectar, redaim schematic in cadrul unui tabel datele si concluziile privind pe- rioadele de secretie a manei si producti- vitatea la principalele specii de insecte pro- ducitoare de man& din zona forestierd (ta: belul 1). ‘Trebuie si mentionim ci datele, obser- valiile si concluziile sintetizate in tabel sint rezultatul cercetarilor indelungate yi al’ in- vestigatiilor efectuate pe teren, timp de mai multi ani, in zonele mentionate, avind tot- odati sprijinul neprecupetit si concursul generos al colectivelor din cadrul filiale- lor A.C.A. Mentionam in mod deosebit co- lectivele A.C.A. din judetele Cluj, Hune- doara, Alba, Buzéu si Tulcea, precum si al apicultorilor experimentatori din zonele res- pective (fig. 1 si fig. 2). Totodats, in vederea ilustrarii modului de aparitie si manifestare al producitorilor de mand, prezentim in continuare citeva fotografi originale reprezentind unele speci importante de lachnide gi lecanide, pe di- ferite -plante gazd& din zonele cercetate. De asemenea pentru o definire mai completa a imaginilor prezentate, descriem succint biologia si raspindirea pe teritoriu a spe- ciilor in cadrul zonei respective. Astfel pentru zona coniferetor eu zmeu- rig gi finefe montane prezentim ‘specia Ie- canida mare, specie deosebit de importanta pentru apiculturé cu o larga raspindire in pidurile de molid, in special la altitudine de 700 pind Ja 1500 m. Lecanida mare a molidului. (Physokermes piceae schrk,) apare de obicei la Baza ra- mificatiilor unde circulatia sevei este mai intensa (fig. 3). In fotografié se observa insecte adulte ,de culoare giilbuie, fara aripi, avind forma si aspectul unor coacize de munte in pirg. Acest marcheazai inceputul secretiei.de mana si coincide cu inmugurirea molidului. Paralel cu eresterca mugurilor se dezvolti si insectele, ajungind Fig. 1 Apicultori experimentator? si colabo- borataré din cadrul filialet A.C.A, Cluj, tn’ Munjii Rodnet Fig. 2 Urmarirea frecventei depunerii _pon- telor de lachnida cojii de molid, in Munjit RetezatuluiFig. 4 Colonie puternicd de lachnida cojii “de stejar 8 la 25-3 mm, iar culoarea lor devine ro- sletica. Concomitent cu dezvoltarea acestora creste simfitor si productia de-mand, ceea ce atrage tot fmai multe albine la ‘cules. Albinele paréisese sursele de nectar (zme- ur, finefe etc.) indeosebi fn orele de dimi- neafai, cind mana cohcentraté se culege cu randament sporit. Calendaristic, acest stadiu de inceput de © secretie activi corespunde la altitudinea de 800—1000 m cu sfirsitul lunii mai si ince- putul ‘luni iunie. Treptat ,insectele ajung la 3,5—4,5 mm létime, iar culoarea lor de- vine rosicticd-visinie, fiind apte pentru im- perechere. Aceasté etapa reprezintd m¢ mentul .culminant al productiei_ de _ mani cind sporurile de miere la cintarul de con- trol pot depasi 4—5 kg zilnic. Din observatiile efectuate pe teren si ana- liza datelor de productie rezulté ca peri- oada de secrefie intensé la lecanida mare are loc in general, intre 25 mai si 20 iunie. Mentionim cé in’ padurile de molid, ala- turi de lecanida mare, se intilneste frecvent si lecanida mic’ (Physokermes hemicryphes Dalm,) a cdrei_perioadd de secretie Se si- tueazi intre 25 iunie—25 iulie. — Aceasti situatic este deosebit de favorabilé pentru apicultura, deoarece culesul de mana la le- canide se poate prelungi cu aproape o lund, ide ile. Raspindirea lecanidelor in zona conifere- lor este importantd, In special pe versantii mai insoriti, In investigatiile noastre, inclu- siv prin metoda stupilor sond& de control, s-au inregistrat colonii dezvoltate de leca- nide| si respectiv culesuri importante de productie in masivele de molid de la Po- jana R&chitele (700—1000 m), Valea Stre- iului (700—1 200 m), Sibisel-Uia (800—1 200m), Marginea (800—1200 m), _ Baleia-Sohodol (11501500 m) etc. in’ judetul Hunedoara ; Valea Racdtatului (700—1 400 m), * Blijeala (200—1 100 m), Valea Diacului (800—1 200 m) ete. ,judeful Cluj; Izvoareel Lesului (850— 1450’ m), Ilva Mare (800—1050 m), Colibita (@00—1000 m’ etc. in, judejul Bistrifa-Na- siiud; Valea Rece (800—900 m), Lunca Bra- dului’ (850 m), Valea Bilbor (1000 m) etc. in judetul Mures, etc. In zona pAdurilor de foioase cu finete naturale, zivoaie si culturi, prezentim trei speci productive, una din p&durile de ste- jar si’ una* din padurile si plantatiile de salcim. Lachnida bruni a cojii de stejar (Lach- nus roboris L.) este cel mai important pro- ductor de mand din padurile de stejar, atit sub raportul arealului séu de raspin- dire cit si din punct de vedere al produc- tiei de mand. Se intflneste frecvent atit In p&durile pure de stejar (stejarete) cit si in pidurile de amestec cl alte foioase din regiunea de deal si cimpie (fig. 4). , ;Lachnida bruna traieste in colonii dez- voltate, puternice si secretaé mand din a- bundent& fn cursul lunii iunie si prima jo- miatate a lunii iulic. Urmeaz4 apoi o pe- tioadi de stagnare de 3—4 sAptimtni, dupa care coloniile devin din nou active si hra- nindu-se intens, secret a doua’ productie de mand insi ‘de o intensitate mai mics In luna septembrie-ociombrie are loc im- perecherea adulfilor si depunerea ,oudlor de iarni*, A Coloniile puternice de lachnide au fost identificate mai ales in judetele: Arges, Bihor, Ifov, Maramures, Tulcea, Vileea etc. In padurile de stejar si de amestec din judetele amintite, Iachnida brand produce anual insemnate cantititi de mandi si respec- tiv asiguré eulesuri insemnate de produc- tie, care se soldeazi in condifii favorabile cu recolte de 12—15 kg/familia de albine, Lecanida saleimului. (Eulecanium corni ro- biniarum Dougl) prezitti un corp’ globu- Fig. 5, Colonie de lecanida pe un lastar de saleint INSECTELE PRODUCATOARE DE MANA, * PERIOADELE DE SECRETIE SU PRODUCTIVITATEA | Perioadele ae Denumirea insectelor Eien de secretie Productivitate : " garde as I. Zona coniferelor eu zmeuriguri si finefe montane 1. Lecanida mare molidul V—VI foarte mare 2, Lecanida mica molidul bradul vi—vit foarte mare 3. Lachnida cojii de molid molidul vi-vit mare VIINIx 4. Lachnida pudrata molidul vi-vit mare 5. Lachnida verde bradul mare 6. Lachnida mare a bradulut bradul mijlocie 7. Lachnida mare a pinului pinul vI-Vir mijlocie 11. 4m zona p&durilor de foioase cu finefe naturale zivoaie si culturi 8, Lachnida cojii de stejar stejarul ViI—vit si VIE mare 9, Lachnida neagra stejarul Vi—Vit mijlocie 10. Lecanida stejarului * *stejarul voy mijlocie 11. Lachnida fazului fagul VI-Vit——mijlocie 12, Afida faului fagul vov1 si VUL 13, Afida artarului artarul vovi mare 44. Afida tefului teiul vi-vn mare 45, Lachnida salciei salcia VIAIX 16. Afida plopului plopul v—VI mijlocie 47. Afida neagré salelmul v—vr mijlocie 1B, Lecanida saleimului saleimul Vi mijlocie 19. Lachnida castanului dulce castanul Vi—vit mijiocie 20, Afida aninului aninul vor mi IM, In zona agricota — Diferite specii de afide si lachnide, fl, soarelui vi-vn mijlocie specifice plantelor mentionate sau mi: sors v-VI mica gratoare de pe alte plante gazda mustarul Vi-Viit mica tutunul ViIax micé flora spontand, VI-1X micd ete.Fig. 6 Colonie puternict de afida neagra§ pe o ramurd de salcim ie | | | Jos, lucios, de culoare castanie cu Jungi- mea de 3~6,5 m si lafimea de 1,5—5 mm (fig. 5). Lecanidele salcimului apar freevent in arboretele de saleim si in condifii favora- bile formeazi colonii puternice si secretti mana din abundent& in cursul lunii iunie, ‘Afida neagrd (Aphis medicaginis) este o insect foarte raspinditA in toata tara pe diferite specii de leguminoase, arborescente si erbacee perene, Pe saleim formeazé, In condifii favors bile, colonii puternice 1a Inceputul formar fructificatiel (mai-iunie), cind secret. mani din abundenjé (fig, 6). Culesul albinelor este foarte intens si se soldeaza cu recolte y bune de miére de 10—12-Ig pe familia de albine, mai ales cind la acest cules se aso- ciazi si cel de la lecanida salcimului. In & aceste conditil sporurile zilnice ce se rea- lizeazi pot depasi 1 kg miere pe familia de albine. In inchelere, dorim sd subliniem ei aceste jf citeva exemple insotite de fotografi spe- cifice pot constitui un ghid pretios in. in- vestigarea si depistarea producatorilor de mana, a gradului lor de raspindire si dez- voltare, respectiv a perspectivelor de cules Ja mana. ( sass SSR EER 10 Albina aliatul celf/ mai statornic si leal al agriculturit ROLUL ALBINELOR IN POLENIZAREA VISINULUI $1 CIRESULUI Elena GROSU ftitutul de Cercetare si Produc pentru Apicultura 2 Asigurarea polenizrii livezilor cu ajuto- rul albinelor este o conditie esentiald pen- tru obfinerea unor produc|ii rentabile de fructe. In acest context, polenizarea cu albine sc impune ca o misur&é agrotehnicd obligato- rie, deoarece iupta dusa impotriva bolilor si daunatorilor plantelor prin folosirea sub- Stantelor chimice, a determinat reducerea simfitoare a insectelor silbatice poleniza- toar: Visinul (Cerasus vulgaris) st ciresul (Ce- rasus avium), sint speci pomicole subste- rile, ceea cé inseamnd ci pentru a fruc- tifica, au nevoie de polen strain, dintr-o alté varietate, transportul polenului fiind asigurat de insecte polenizatoare. Studiul fructificdrii acestor speci este si- rac deoarece ciresul si visinul nu au pre- zentat probleme de fructificare, ca de pilda miérul si pérul. In ultima vreme insi visi- nul a Inceput si ridice probleme deosebite, ajungind si se vorbeascd de un ,fenomen de nerodire* fenomen care constituie prin- cipala cauzd a limitérii dezvoltarii’ acestel eulturi, A Pe plan mondial ,s-au intreprins nume- roase cercetir! in scopul stabilirli condii lor necesare nei bune fructificdri a sp Z clilor pomicole, Astfel, M. Gautier (1971) stabileste factorii care contribule Ja reali- zarea fructificdrii iar R. R. William (1973) vorbind) de polenizare si fertilitate araté c& acest proces implied producerea si elibe~ rarea de polen viabil, transportul polenu- lui unui sol compatibil pe organele, recep- tive ale soiulut polenizat si germinarea po- lenulut, fenomene care depind de conditiile climatice favorabile si prezenta insectelorpolenizatoare. Prin studii intreprinse la noi si in diferite {Ari s-a stabilit cA dintre in- secte, albinele iau parte la transportul po- lenului in proportie de 76,6%/ bondarii 7,6%0, furnicile 3,6%, carabusii 3,5%, mustele, vies- pile si alte insecte 8,7%/y De altfel, din cele mai vechi timpuri s-a constatat cé in livezile in care in perioada infloririi pomilor exista albine se obfin de obicei producti? mai mari de fructe si de calilate mai bund, de aceca stupinele se plasau mai mult printre pomi, iar’ca ur- mare, cei mai multi pomicultori erdu si apicultori, Polenizarea livezilor cu afutorul albinelor nu trebuie sé se faci la intimplare, ret acestei actiuni fiind determinata de cu- noasterea obiceiurilor albinei, de cerintele plantelor si de diversi factori externi car> influenteazé acest proces. Cerectirile efectuate de colectivul de re- surse melifere si polenizare din cadrul LCP.A, la visin si cires au ardtat cA efi- cien{a activitatii albinelor in procesul po- Ienizrii depinde in mare miisuré de dis- tanta ce existé intre stupini si livada, Ast- fel la visin procentul de legare a fost de 9,1% in cazul amplasdrii familiilor de al- bine la 1000 m distanté de livada eu o pro. ductie pe pom de 14 kg; 10,2%/% cind fami- lille de albine au fost amplasate la 400 m cu 0 productie de 17,7 kg/pom si de 17,38 prin aducerea familiilor de albine in liva- 4 si amplasarea a 4 familii de albine/ha, productia de fructe ajungind la 38 ke/pom. Tn afara cresterii cantitatii de fructe se constaté si o imbundtatire a calitati lor, astfel cA acestea prezintd 4,96 g per fruct, faji de 3 g/fruct, in cazul fructelor obti-’ nute sub izolator. Pentru cires, necesitatea unui numar-adec- vat de albine a fost de asemenea clar de- monstraté. In timp ce la pomii izolati flo- rile au legat in proportie de 35%, iar pro- ductia de fructe a fost de 2 kg/pom la prima categorie si de 35 kg/pom 1a ultima. Datele obtinute au condus la elaborarea unei tehnologii de polenizare cu albinele a livezilor de cires si visin care vizeazi nor- me de polenizare, puterea familiilor de al- bine, deplasarea familiilor si amplasarea lor fn livada. Norma de polenizare, (nr. de stupi / hali- vada) este necesar sd se stabileascd anual iin functie de abundenta florala, puterea fa- miliilor de albine, condifiile atmosferice, . flora concurenté si disttibutia -varietatilor polenizatoare. Intr-o livadd clasicd de visin cu 16,5 mi- lioane flori la ha, norma de polenizare este de 5 familii albine la ha, Norma de pole- nizare s-a stabilit stiind ci la 0,5 milioane flori_este necesarti o familie de albine yi luind fn calcul durata unei flori, numarul de vizite executate de albine pe minut, pre- cum si puterea familiilor de albine folo- site in procesul polenizirii. In ceea ce priveste puterea familiilor de albine se consideri c& pentru realizarea po- lenizarii sint_necesare familii bine dezvol- tate, de 6—8 rame de albine si 4—6 rame cu puiet) care creeazi yfoamea de polen" si implicit un numér repetat de vizite pe floare, asigurind astfel o polenizare com- pleta. Familiile de albine destinate polenizérii trebuiese dezvoltate prin 1argirea cuiburilor i asigurarea primavara devreme a hrai rilor stimulente pe bazi de miere si po- len, hrdniri care trebuiesc continuate chiar pe timpul cit familiile se aflA In livada, la polenizare, Deplasarea familiilor de albine pentru polenizarea livezilor trebuie facuté in mo- mentul ind 5—10%/ din flori, sint deschise pentru a da posibilitatea albinelor si treacd imediat Ia cules. In cazul in care albinele sint aduse In livada inaintea infloririi po- milor, albinele se orienteazi spre alte surse de cules, Amplasarea stupilor se recomanda s& fie facuti cit mai aproape de plantele de po- lenizat, pentru ci dac& timpul este nefa- vorabil albinele au o razi de zbor limitata, de aceea stupii se dispun in interiorul 1i- vezi. Daca sint asezafi dispersati in inte- riorul livezii sau in grupuri de 4—5 stupi la distante de 150 m, se asiguré o poleni- zare complet si uniform iar albinele de- plasindu-se pe distante mai mici nu se u- zeazi si realizeazi producti mai mari de miere. Generalizarea in toate zonele pomicole a normelor de polenizare cu albine a_live- zilor de cires si visin trebuie si devind o misurd .agrotehnicd obligatorie asigurind astfel sporirea cantitativa si calitativi a re- coltelor de fructe. Consideram. totodaté c& datele prezentate vor ajuta celor interesati — pomicultori si, apicultori — si dobindeascd o mai bund cunoastere si intelegere a rolului albinei melifere in satisfacerea cerintelor agricul- turii, respectiv ale pomiculturii. li